Cseke Attila și Legea Capitalei: Promisiunile ministrului desemnat al Dezvoltării privind noul cod urbanistic
Sursa imagine:
Textul rephrazar Cseke a subliniat necesitatea de a privi administrația publică, atât locală, cât și centrală, nu doar prin prisma cheltuielilor financiare, ci și prin prisma dezvoltării pe care o aduce și a serviciului public esențial pe care îl oferă. Spre deosebire de agenții economici, care urmăresc profitul (de exemplu, 101 lei ieșire pentru 100 lei intrare), administrația publică își propune să ofere servicii publice de calitate cetățeanului. În acest sens, Cseke a recunoscut că există încă mult de lucru.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Referitor la Codul Urbanismului, dezbaterile parlamentare de astăzi readuc în prim-plan o propunere care, în 2022, beneficia de un consens general. Aparent, această soluție, acceptată pe scară largă în urmă cu un an, așteaptă acum reanalizarea și reintroducerea în circuitul legislativ.
Domnul Cseke Attila a subliniat acest aspect, menționând: „În 2022 am avut o soluție agreată de toată lumea”. Ambiția majorității este aprobarea finală a acestui cod în luna februarie a anului curent.
Însă, momentul exact al reluării dezbaterilor și al votării rămâne a fi stabilit. Precizarea lui Cseke Attila referitoare la consensul din 2022 sugerează o încercare de a mobiliza suportul politic necesar pentru a depăși eventualele obstacole și a aduce legislația la finalizare în termenii propus.
Existența unei soluții pre-negociate și acceptate de toți actorii implicați în 2022, ar trebui să faciliteze procesul de aprobare în această sesiune parlamentară. Rămâne de văzut dacă așteptările se vor concretiza în practică. .
Referendumul local din București, desfășurat pe 24 noiembrie, a înregistrat o participare de peste 40%, cetățenii fiind chemați să se pronunțe asupra a trei aspecte cruciale ale administrării Capitalei. Rezultatele au arătat un sprijin covârșitor pentru propunerile primarului general Nicușor Dan: 64% dintre bucureșteni au votat pentru ca împărțirea fondurilor între Primăria Capitalei și Guvern să fie decisă de Consiliul General, renunțându-se astfel la sistemul existent, în care această decizie aparținea Guvernului și Parlamentului.
O majoritate și mai amplă, de 66%, s-a pronunțat pentru ca Primăria Capitalei să preia în totalitate atribuțiile legate de autorizațiile de construire și documentațiile de urbanism. Cel mai mare grad de susținere, de 84%, a fost înregistrat pentru propunerea privind implicarea municipalității în prevenirea consumului de droguri în școli.
Între timp, în contextul unei discuții despre eficiența administrativă a județelor versus regiuni, Cseke Attila a subliniat imposibilitatea regionalizării în prezent, având în vedere prevederile Constituției. „Noi putem să punem tot felul de variante”, a afirmat el, „Ideea este că astăzi Constituția nu ne permite să facem regiuni.
Deci, trebuie să mergem cu aceste județe pe care le avem. În momentul în care se modifică Constituția, sigur putem să discutăm de o regionalizare.” Această declarație evidențiază faptul că orice modificare a structurii administrative teritoriale, de la o organizare pe județe la una pe regiuni, este condiționată de o revizuire constituțională.
Referendumul bucureștean, cu rezultatele sale categorice, ilustrează, pe de altă parte, dorința locuitorilor Capitalei de a-și asuma un control mai mare asupra deciziilor care le afectează direct, în domenii esențiale precum finanțele publice, dezvoltarea urbană și siguranța comunității. .
