Crin Antonescu, candidat de rezervă PSD, se autosuspendă: Reacția unui membru al partidului
Sursa imagine:
Vasile Dîncu (PSD) declară că desemnarea lui Crin Antonescu ca candidat comun al Coaliției la prezidențiale a fost o decizie pripită, luată în urma șocului din primul tur al alegerilor, numindu-l „candidat de rezervă”. Dîncu susține că Antonescu, deși respectat, aparține unei epoci trecute și că sondaje recente ar fi indicat o performanță scăzută. Decizia lui Antonescu de a-și suspenda candidatura vine după apariția altor potențiali candidați (Nicușor Dan, Funeriu) și frustrarea electoratului suveranist. Kelemen Hunor (UDMR) este de acord cu Antonescu, subliniind necesitatea stabilirii datei alegerilor. Ilie Bolojan (PNL) afirmă că Antonescu rămâne candidatul PNL, decizia de suspendare fiind doar o problemă de formalități interne. Inițial, Antonescu a acceptat candidatura pe 23 decembrie, într-un acord între PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Decizia lui Crin Antonescu de a-și suspenda candidatura pentru președinție, inițial susținută de o coaliție formată din PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale, a generat ample dezbateri politice. Fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, consideră că această retragere unilaterală, anunțată pe data de [lipsă data în textul original], a fost influențată de rezultatele unor sondaje recente care indicau o popularitate scăzută a lui Antonescu.
Dîncu a argumentat acest punct de vedere subliniind apariția unor noi candidați potențiali, precum Nicușor Dan și Leonard Funeriu, cu un profil distinct, și un electorat suveranist semnificativ (aproximativ 40%), caracterizat printr-o profundă nemulțumire legată de anularea unor alegeri anterioare. "În al doilea rând, au apărut și alte tipuri de candidați: Nicușor Dan, Funeriu, care sunt oameni cu o anumită expertiză, oameni care au avut carieră de olimpici înainte.
Mai au să se bată cu 40% din electorat care este suveranist și care are o frustrare foarte mare pentru că s-au anulat alegerile. Deci cu siguranță că nu este foarte simplu și domnul Crin Antonescu a simțit că nu a fost îndelung sprijinit în această perioadă, a fost și perioada de sărbători, este adevărat, dar probabil a simțit că se fac sondaje, poate că a și văzut rezultate de sondaje și nu cred că în acest moment ar fi cel mai performant, cel puțin în sondaje”, a explicat Dîncu, sugerând astfel o lipsă de încredere în șansele de succes ale lui Antonescu. Antonescu însuși și-a justificat retragerea invocând două motive principale: incertitudinea privind data alegerilor prezidențiale din 2025 și lipsa unui consens unanim în cadrul coaliției.
Această lipsă de susținere totală a fost confirmată, indirect, de reacțiile unor lideri politici. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a declarat la Europa FM: „Crin Antonescu are dreptate.
Trebuie să stabilim cât mai curând data alegerilor”, subliniind astfel necesitatea unei clarificări a calendarului electoral înainte de a se confirma candidatura. Deși Ilie Bolojan, șeful PNL, a afirmat că PNL dorește alegeri prezidențiale rapide și menține, cel puțin formal, susținerea pentru Antonescu ("Din punctul de vedere al Partidului Național Liberal, domnul Antonescu este candidatul coaliției. Este doar o problema de a formaliza în interiorul PNL, dar înainte de a face acel anunț, am avut o consultare cu conducerea restrânsă a partidului și în interiorul PNL nu există o probelmă privind susținerea candidaturii domnului Crin Antonescu, deci nu există o astfel de problemă la Partidul Național Liberal”, a declarat acesta la Digi 24), incertitudinea rămâne.
Decizia lui Antonescu de a-și suspenda candidatura, luată după anunțul din 23 decembrie 202[lipsă anul în textul original] prin care acesta accepta candidatura, reflectă fragilitatea acordului inițial dintre PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale, acord care pare să se fi erodat din cauza unor factori precum sondajele de opinie și lipsa unei strategii electorale clare și unite. PNL promite acum desemnarea unui nou candidat, în urma unor discuții interne și în acord cu ceilalți parteneri ai coaliției, după stabilirea datei alegerilor. .
