Combaterea propagandei rusești online: România creează un Centru de contracarare, cu implicații în Republica Moldova

In inima Republicii Moldova, la Chișinău, se află un centru nevăzut, dar vital în lupta împotriva unei amenințări invizibile: propaganda rusească. Acest Centru pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, cunoscut sub acronimul STRATCOM, funcționează ca un scut protector împotriva avalanșei de mesaje anti-europene și pro-ruse care inundă zilnic rețelele sociale moldovenești.

Mii de astfel de mesaje sunt monitorizate, cu o discreție maximă, de o echipă de 25 de specialiști – IT-iști, experți în diverse domenii și comunicatori online – accesul presei fiind strict restricționat din motive de securitate. Jurnalistul și activistul pentru drepturile omului, Petru Macovei, ilustrează rolul vital al Centrului.

El, alături de o rețea de voluntari, colectează informații, acționând ca un prim filtru împotriva dezinformării. Aceste date sunt apoi analizate de experții STRATCOM, care elaborează strategii de contracarare a știrilor false și a propagandăi.

"Genul ăsta de afirmații care au panicat o parte a societăţii, ele trebuie să fie anihilate. Tocmai de aceasta se ocupă acest Centru", explică Petru Macovei, evidențiind importanța intervenției proactive.

Un exemplu concret: declarația Marinei Tauber, parlamentar pro-rus, despre "10.000 de uniforme ale poliției naționale și 10.000 de uniforme ale armatei moldovenești trimise în România", o afirmație falsă care a generat panică și necesită o contracarare imediată. Centrul nu doar monitorizează, ci și acționează. Rapoarte detaliate, cu analize ale fake news-urilor și ale propagandăi pro-ruse, sunt trimise instituțiilor cheie – Președinție, Guvern și Serviciile Secrete – iar Centrul formulează și recomandări pentru combaterea acestor amenințări.

Aurelian Pașa, membru al Centrului, subliniază rolul său integrator: "Este un centru care coagulează eforturile de combatere a agresiunii hibride. Dezvoltă metodologii ce mesaje se propagă, ce impact au asupra cetățenilor noștri și cum facem să ne protejăm". Experiența României în alegerile prezidențiale ilustrează vulnerabilitatea față de războiul hibrid.

Raportul SRI, care a evidențiat o rețea de 25.000 de conturi TikTok asociate campaniei lui Călin Georgescu, un candidat pro-Putin apărut de nicăieri, care a câștigat surprinzător primul tur, este un exemplu alarmant. Aurelian Pașa detaliază mecanismele utilizate: "Câte un grup de Telegram, pentru fiecare județ, acolo se dau instrucțiuni, să plătească către acei activiști care să comenteze, să facă o campanie de influențare.

În spatele acestui efort stă acest Ilan Șor, care a angajat vorbitori de limba română pe care îi ține în Rusia într-un centru de comandă". Ilan Șor, un oligarh pro-rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, refugiat la Moscova, este o figură cheie în această rețea de dezinformare, cu o rețetă aplicată și în Republica Moldova, și Georgia.

TikTok și Telegram, platforme deținute de China și Rusia, sunt principalele canale de propagandă. Centrul de la Chișinău, creat acum un an la inițiativa Maiei Sandu, se inspiră din modelele instituțiilor din țările baltice și nordice. Președinta Sandu a remarcat importanța unor astfel de centre: "Văzând cum funcționează aceste metode de dezinformare, cu viteza luminii şi cât de paguboase pot fi, toate ţările vor avea nevoie de aşa ceva".

România, conștientă de această amenințare, se află în etapa de elaborare a unui centru similar, inspirat din legislația franceză, așa cum declară Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării: "Există o discuție tehnică în momentul de față prin care la nivelul României trebuie să existe o anumită autoritate ca să nu fim în situația în care instituțiile dau vina de pe una pe alta, ca să nu avem situații ca în cazul alegerilor prezidențiale, lucru total nefiresc și anormal". De altfel, un studiu recent al unor experți bulgari în securitate cibernetică dezvăluie amploarea intervenției rusești, cu o sumă de 69 de milioane de euro cheltuită în România și Bulgaria pentru campanii de propagandă și interferență.

Lupta împotriva dezinformării este o luptă complexă, care necesită resurse și cooperare internațională. .

Republica Moldova se confruntă cu o invazie zilnică de mesaje anti-europene și pro-ruse, diseminate masiv pe rețelele sociale. Acest flux constant de dezinformare este monitorizat de o echipă restrânsă de specialiști de la Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (STRATCOM), din Chișinău.

Din motive de securitate, accesul presei în acest centru vital este restricționat, dar se știe că activează 25 de IT-iști, experți în diverse domenii și specialiști în comunicare online, luptând într-o luptă continuă împotriva manipulării informaționale. Jurnalistul Petru Macovei, cunoscut și pentru activitatea sa în domeniul drepturilor omului, este unul dintre membrii acestui institut crucial, care acționează ca un scut protector împotriva dezinformării. Împreună cu o rețea de voluntari, el colectează informații, transmițându-le experților STRATCOM.

Aceștia analizează datele, identifică sursele de propagandă și elaborează strategii de contracarare a știrilor false și a campaniilor de manipulare. Un exemplu concret este afirmația deputatei pro-ruse Marina Tauber: "La România au fost trimise 10.000 de uniforme ale poliției naționale și 10.000 de uniforme ale armatei moldovenești".

Petru Macovei explică importanța combaterii unor astfel de afirmații alarmiste: "Genul ăsta de afirmații care au panicat o parte a societății, ele trebuie să fie anihilate. Tocmai de aceasta se ocupă acest Centru". Centrul nu doar monitorizează, ci și analizează impactul dezinformării, generează rapoarte detaliate pentru Președinție, Guvern și Serviciile Secrete, oferind totodată recomandări strategice pentru neutralizarea acestor campanii.

Aurelian Pașa, membru al centrului, subliniază rolul crucial al instituției: "Este un centru care coagulează eforturile de combatere a agresiunii hibride. Dezvoltă metodologii ce mesaje se propagă, ce impact au asupra cetățenilor noștri și cum facem să ne protejăm". Experiența alegerilor prezidențiale din România evidențiază vulnerabilitatea față de războiul hibrid.

Un raport al Serviciului Român de Informații a scos la iveală o rețea de 25.000 de conturi TikTok asociate direct cu campania lui Călin Georgescu, un candidat pro-Putin, care a surprins prin câștigarea primului tur. Aurelian Pașa detaliază mecanismele folosite: "Câte un grup de Telegram, pentru fiecare județ, acolo se dau instrucțiuni, să plătească către acei activiști care să comenteze, să facă o campanie de influențare.

În spatele acestui efort stă acest Ilan Șor, care a angajat vorbitori de limba română pe care îi ține în Rusia într-un centru de comandă". Ilan Șor, oligarh pro-rus refugiat la Moscova, condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, este considerat o figură cheie în aceste campanii de dezinformare. Metodele folosite în România sunt similare cu cele aplicate în Republica Moldova și Georgia, utilizând platforme precum TikTok și Telegram, controlate de China și Rusia, drept canale principale de propagandă.

Centrul de la Chișinău, înființat acum un an la inițiativa președintei Maia Sandu, inspirat din modelul țărilor baltice și nordice, reprezintă o reacție necesară la această amenințare. Maia Sandu a declarat: "Văzând cum funcționează aceste metode de dezinformare, cu viteza luminii și cât de paguboase pot fi, toate țările vor avea nevoie de aşa ceva". Autoritățile române, conștiente de necesitate, dezvoltă un centru similar, inspirat din legislația franceză.

Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării, a explicat: "Există o discuție tehnică în momentul de față prin care la nivelul României trebuie să existe o anumită autoritate ca să nu fim în situația în care instituțiile dau vina de pe una pe alta, ca să nu avem situații ca în cazul alegerilor prezidențiale, lucru total nefiresc și anormal". De asemenea, un studiu al experților bulgari în securitate cibernetică a dezvăluit investițiile masive ale Rusiei în dezinformare: 69 de milioane de euro cheltuiți în România și Bulgaria.

Această luptă împotriva dezinformării este o cursă contracronometru, iar necesitatea unor centre specializate devine din ce în ce mai stringentă. .

Republica Moldova se confruntă cu o inundație zilnică de mesaje anti-europene și pro-ruse, diseminate agresiv pe platformele de social media. Combaterea acestei campanii de dezinformare cade pe umerii unei echipe reduse de specialiști de la Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (STRATCOM), din Chișinău.

Din motive de securitate, accesul presei în incinta centrului este strict restricționat. În interiorul acestuia, 25 de informaticieni, experți în diverse domenii și specialiști în comunicare online, luptă într-o cursă contra cronometru pentru a contracara valul de propagandă. Jurnalistul și activistul pentru drepturile omului, Petru Macovei, ilustrează importanța acestui centru, descriindu-l ca o "barieră de anticorpi" împotriva dezinformării.

El și o rețea de voluntari colectează informații, furnizându-le experților STRATCOM, care analizează datele și elaborează strategii de contracarare a știrilor false și a propagandei. Un exemplu concret este declarația parlamentarului pro-rus, Marina Tauber, care a afirmat: "La România au fost trimise 10.000 de uniforme ale poliției naționale și 10.000 de uniforme ale armatei moldovenești".

Petru Macovei explică rolul crucial al centrului în astfel de situații: "Genul ăsta de afirmații care au panicat o parte a societății, ele trebuie să fie anihilate. Tocmai de aceasta se ocupă acest Centru". Centrul analizează constant fluxul masiv de fake news și propagandă pro-rusă de pe rețelele sociale, verificând informațiile și transmitând rapoarte către Președinție, Guvern și Serviciile Secrete.

Instituția nu se limitează doar la monitorizare; emite și recomandări concrete pentru contracararea dezinformării. Aurelian Pașa, membru al Centrului, subliniază rolul său vital: "Este un centru care coagulează eforturile de combatere a agresiunii hibride.

Dezvoltă metodologii ce mesaje se propagă, ce impact au asupra cetățenilor noștri și cum facem să ne protejăm". Experiența României în fața războiului hibrid, în special în timpul alegerilor prezidențiale, scoate în evidență vulnerabilitatea la astfel de campanii. Un raport al Serviciului Român de Informații a dezvăluit existența unei rețele de 25.000 de conturi TikTok asociate campaniei lui Călin Georgescu, un candidat pro-Putin, care a reușit surprinzător să câștige primul tur.

Aurelian Pașa explică mecanismele utilizate: "Câte un grup de Telegram, pentru fiecare județ, acolo se dau instrucțiuni, să plătească către acei activiști care să comenteze, să facă o campanie de influențare. În spatele acestui efort stă acest Ilan Șor, care a angajat vorbitori de limba română pe care îi ține în Rusia într-un centru de comandă".

Ilan Șor, oligarh pro-rus refugiat la Moscova după o condamnare la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, este considerat o figură cheie în aceste operațiuni. Metodele de dezinformare utilizate în România sunt similare cu cele aplicate în Republica Moldova și Georgia, utilizând în principal platformele TikTok și Telegram. Centrul de la Chișinău, înființat acum un an la inițiativa președintei Maia Sandu, se inspiră din modelele din țările baltice și nordice.

Președinta Sandu a subliniat necesitatea unor astfel de centre: "Văzând cum funcționează aceste metode de dezinformare, cu viteza luminii și cât de paguboase pot fi, toate țările vor avea nevoie de aşa ceva". În contextul acestor provocări, autoritățile de la București dezvoltă un centru similar pentru combaterea propagandei și dezinformării, inspirat din legislația franceză, conform surselor guvernamentale. Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării, explică necesitatea unui astfel de organism: "Există o discuție tehnică în momentul de față prin care la nivelul României trebuie să existe o anumită autoritate ca să nu fim în situația în care instituțiile dau vina de pe una pe alta, ca să nu avem situații ca în cazul alegerilor prezidențiale, lucru total nefiresc și anormal".

Recent, un raport al experților bulgari în securitate cibernetică a dezvăluit că Rusia a investit 69 de milioane de euro în campanii de propagandă și interferență în România și Bulgaria. .

Un raport al Serviciului Român de Informații, transmis președintelui, a dezvăluit o amplă operațiune de dezinformare în timpul unei campanii electorale românești. Investigația SRI a scos la iveală o rețea complexă de 25.000 de conturi TikTok asociate direct cu candidatul Călin Georgescu, un politician necunoscut până atunci, declarat susținător al lui Vladimir Putin.

Surprinzător, Georgescu a reușit să obțină un scor remarcabil în primul tur al alegerilor. Mecanismul de propagandă, după cum a explicat Aurelian Pașă, membru al Centrului pentru Combaterea Dezinformării din Republica Moldova, se baza pe o rețea bine structurată de grupuri Telegram, câte unul pentru fiecare județ.

Aceste grupuri serveau drept centre de comandă, coordonând plata unor activiști online care generau comentarii și propagandă în favoarea lui Georgescu. "Câte un grup de Telegram, pentru fiecare județ, acolo se dau instrucțiuni, să plătească către acei activiști care să comenteze, să facă o campanie de influențare", a declarat Aurelian Pașă.

În spatele acestei operațiuni se află Ilan Șor, un oligarh pro-rus refugiat la Moscova după o condamnare de 15 ani pentru escrocherie și spălare de bani în Republica Moldova. Pașă a subliniat rolul lui Șor: "În spatele acestui efort stă acest Ilan Șor, care a angajat vorbitori de limba română pe care îi ține în Rusia într-un centru de comandă". Această campanie de dezinformare reflectă o strategie deja testată în Republica Moldova și Georgia, folosind aceleași metode și canale principale: TikTok și Telegram, platforme deținute de China și Rusia, respectiv.

Experiența Republicii Moldova, unde Centrul pentru Combaterea Dezinformării, creat acum un an la inițiativa președintei Maia Sandu, luptă împotriva acestor campanii, este relevantă. Președinta Sandu a declarat: "Văzând cum funcționează aceste metode de dezinformare, cu viteza luminii și cât de paguboase pot fi, toate țările vor avea nevoie de aşa ceva".

Modelul instituției moldovenești, inspirat din țările baltice și nordice, pare să devină un exemplu pentru alte state. În România, autoritățile de la București lucrează la un proiect similar, inspirat din legislația franceză, pentru a combate eficient propaganda și dezinformarea.

Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a explicat necesitatea unui astfel de centru: "Există o discuție tehnică în momentul de față prin care la nivelul României trebuie să existe o anumită autoritate ca să nu fim în situația în care instituțiile dau vina de pe una pe alta, ca să nu avem situații ca în cazul alegerilor prezidențiale, lucru total nefiresc și anormal". Un studiu recent realizat de experți bulgari în securitate cibernetică a dezvăluit amploarea financiară a interferenței rusești în România și Bulgaria, cu o sumă estimată la 69 de milioane de euro investiți în campanii de propagandă și interferență la scară largă. Aceste informații scot în evidență necesitatea unei acțiuni ferme și coordonate pentru a contracara aceste campanii de dezinformare, care pun în pericol integritatea proceselor democratice și stabilitatea regională. .

Proiectul legislativ românesc, aflat în prezent în faza de elaborare la nivel guvernamental, se inspiră din modelul francez, conform unor surse oficiale. Această inițiativă urmărește consolidarea mecanismelor de răspundere în cazul unor situații critice, evitând astfel impasurile generate de transferul responsabilității între diferite instituții.

Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a subliniat necesitatea unei autorități centrale care să coordoneze și să supravegheze astfel de situații, declarând: "Există o discuție tehnică în momentul de față prin care la nivelul României trebuie să existe o anumită autoritate ca să nu fim în situația în care instituțiile dau vina de pe una pe alta, ca să nu avem situații ca în cazul alegerilor prezidențiale, lucru total nefiresc și anormal". Lipsa unei astfel de coordonări a fost evidentă, de exemplu, în timpul ultimelor alegeri prezidențiale, unde răspunderea pentru diverse probleme a fost evitată printr-un joc de responsabilități între diferite instituții, o situație considerată inacceptabilă de către guvern.

Pe fondul acestor eforturi de modernizare a sistemului administrativ, o veste îngrijorătoare vine dinspre sectorul securității cibernetice: un grup de experți bulgari a dezvăluit recent o campanie de dezinformare rusă masivă, finanțată cu 69 de milioane de euro, în România și Bulgaria. Această interferență externă subliniază importanța unor structuri guvernamentale eficiente și coordonate pentru a contracara astfel de amenințări la adresa securității naționale.

În altă ordine de idei, jurnalistul Cristi Popovici subliniază importanța pasiunii și a angajamentului în profesie, afirmând: "Nu poți să fii jurnalist dacă nu iubești adrenalina, provocările și, mai ales, oamenii. Este una dintre cele mai palpitante meserii din lume." De asemenea, Observator își invită telespectatorii să răspundă la o întrebare simplă, dar relevantă: Obișnuiți să refolosiți mâncarea după sărbători? Știrile Observator sunt disponibile și pe Google News și WhatsApp. .

De-a lungul anilor, sărbătorile au devenit sinonime cu abundența culinară. Mesele îmbelșugate, pline de preparate tradiționale, lasă adesea în urma lor resturi consistente.

Dar ce facem cu aceste rămășițe? Le aruncăm fără ezitare, contribuind astfel la imensa cantitate de deșeuri alimentare? Sau le refolosim cu ingeniozitate, transformând resturile într-o nouă masă delicioasă și economisind atât resurse, cât și bani? Aceasta este întrebarea care ne preocupă astăzi. Obiceiul de a reutiliza mâncarea rămasă de la sărbători este o practică tot mai discutată, cu argumente pro și contra.

Pe de o parte, refolosirea alimentelor contribuie la reducerea risipei și la un stil de viață mai sustenabil. Pe de altă parte, asigurarea siguranței alimentare este crucială, necesitând o atenție deosebită la păstrarea corectă a resturilor pentru a preveni apariția bacteriilor și a intoxicațiilor.

Așadar, întrebarea nu este doar despre obiceiuri culinare, ci și despre responsabilitate față de mediu și sănătate. Ce alegere faceți dumneavoastră? Refolosiți mâncarea de după sărbători? Vă invităm să vă exprimați opinia.

Pentru mai multe știri relevante, vă puteți informa prin intermediul platformelor Google News și WhatsApp, dar și urmărind emisiunea Observator. .

Fiți la curent cu cele mai recente evenimente prin intermediul platformelor digitale preferate! Știrile Observator vă oferă informații prompte și relevante, disponibile acum și pe Google News și WhatsApp. Nu ratați nicio știre importantă! Abonându-vă la canalul nostru de Google News, veți primi notificări instantanee pentru fiecare buletin informativ, asigurându-vă că sunteți mereu la curent cu cele mai recente evenimente din țară și din lume.

De asemenea, puteți accesa rapid și ușor știrile Observator prin intermediul aplicației WhatsApp. Simplu și convenabil, vă puteți abona la serviciul nostru de știri WhatsApp pentru a primi direct pe telefonul dumneavoastră rezumate concise și actualizate ale celor mai importante evenimente ale zilei.

Astfel, indiferent unde vă aflați sau ce faceți, veți rămâne informați cu ajutorul Observator. Alegeți metoda care vi se potrivește cel mai bine: Google News pentru notificări complete sau WhatsApp pentru un acces rapid și concis la știri.

Nu ezitați să vă abonați acum și să beneficiați de informații de calitate, în timp real! .