Cazanciuc propune eliminarea CCR din procesul de aprobare a candidaturilor prezidențiale: O inițiativă PSD controversată

Senatorul a exprimat îngrijorarea cu privire la procedura actuală de judecare a contestațiilor referitoare la candidaturi de către Curtea Constituțională, subliniind o potențială încălcare a garanțiilor procesuale. În opinia sa, deși CCR are atribuții asemănătoare unei instanțe de drept comun, procedura uzuală a unei instanțe constituționale, fără prezența părților, aplicată în cazul contestațiilor, poate fi interpretată ca o încălcare a dreptului la apărare, garantat de art.

21 din Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru a aborda această problemă, senatorul propune transferarea competenței de judecare a contestațiilor către Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal. Conform proiectului său de lege, contestațiile ar fi analizate de un complet de 5 judecători, în maximum două zile de la înregistrare.

Procedura ar include citarea părților, asigurând astfel candidaților posibilitatea de a se apăra împotriva acuzațiilor formulate în contestații. .

Curtea Constituțională, deși va continua să primească dosarele de candidatură de la Biroul Electoral Central, își va limita rolul la verificarea respectării procedurilor specifice alegerilor prezidențiale. Pentru a lua o decizie în acest sens, Curtea va necesita o majoritate covârșitoare, de două treimi, adică 6 din cei 9 judecători.

Această schimbare de paradigmă a fost ilustrată recent în cazul candidaturii Dianei Șoșoacă, președintele SOS România. Sâmbătă, judecătorii CCR au invalidat decizia BEC privind candidatura sa, după ce Curtea a admis două contestații.

Motivarea deciziei, publicată luni seară, subliniază o îngrijorare majoră: „Este de notorietate că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”, au explicat judecătorii. Această decizie, motivată de griji legate de respectul ordinii constituționale, a stârnit controverse atât în sfera politică, cât și în cea juridică.

Criticii susțin că decizia CCR ar putea limita libertatea de exprimare și ar putea reprezenta o ingerință în procesul electoral. .