Călin Georgescu la Marius Tucă Show: Alegeri istorice și sfârșitul războiului din Ucraina

Călin Georgescu, într-un interviu acordat emisiunii „Marius Tucă Show”, a dezvăluit o viziune amplă asupra mandatului său prezidențial, declarând cu convingere că aspirația sa către această funcție a luat naștere acum un an și jumătate. Această afirmație a fost urmată de o analiză caustică a situației politice românești, subliniind un dublu eşec: falimentul clasei politice și dezumanizarea societății.

Experiența sa directă la un birou de vot a ilustrat această ultimă afirmație, relatând un incident violent în care o jurnalistă a fost agresată cu o brutalitate șocantă, rămânând neajutată de ceilalți prezenți, moment în care el însuși a intervenit pentru a-i acorda asistență. Candidatura sa, susține Georgescu, este ghidată de dorința de a aduce liniște și pace socială în România, prioritățile sale fiind demnitatea și onoarea poporului român. El recunoaște existența unor răni adânci în societate, pe care se angajează să le adreseze.

Georgescu afirmă cu tărie independența sa politică, declarând că singurul său partid este poporul român, căruia îi va servi cu devotament. În privința guvernării, Georgescu promite un guvern stabil, format din coaliția care obține majoritatea, un prim-ministru capabil și cu o solidă pregătire morală și profesională, respectând în totalitate Constituția. Președinția sa, declară el, va fi dedicată exclusiv românilor. Întrebat direct despre orientarea sa geopolitică, Georgescu a respins acuzațiile de pro-Putinism și pro-rusificare, afirmând cu emfaz că este înainte de toate pro-român.

El a subliniat dorința de a menține România în UE și NATO, dar insistă pe necesitatea unor negocieri ferme, în interesul exclusiv al României, respingând atitudinea de subordonare pe care a considerat-o caracteristică clasei politice. Georgescu a subliniat contribuția istorică a României la Europa civilizată, promisiunea sa fiind de a reprezenta cu mândrie istoria poporului său în relațiile internaționale, criticând în același timp amatorismul, impostura și neprofesionalismul clasei politice care au dus la o lipsă de cunoaștere a situației geopolitice actuale. De asemenea, Georgescu și-a exprimat admirația pentru Donald Trump, declarându-se „ultra-pro-Trump” și explicând că împărtășește stilul pragmatic al acestuia, urmărindu-i cu atenție mișcările.

El crede că prin intermediul Statelor Unite, România poate negocia eficient cu Uniunea Europeană, pe care o vede în declin, criticând totodată abordarea eronată a Americii în relația cu China. Obiectivele sale pentru România includ readucerea țării pe harta lumii, asigurând suveranitatea națională în cadrul proiectelor europene. El se declară un patriot care își pune poporul pe primul loc, pledând pentru pacea cu vecinii, ca bază a oricărei relații internaționale, și o implicare directă pentru încheierea războiului din Ucraina, inspirându-se din acțiunile înaintașilor săi care au promovat pacea mondială.

Georgescu consideră că diplomația este esențială și se inspiră din exemplul Ungariei, declarând că acest principiu va sta la baza proiectului său de țară, concentrându-se pe cele două roluri principale ale președintelui: politica externă și securitatea națională, ambele putând fi îmbunătățite printr-o colaborare mai strânsă cu Statele Unite. .

În contextul alegerilor prezidențiale, unde Călin Georgescu a obținut un scor impresionant de 2,1 milioane de voturi în primul tur, declarațiile sale anterioare privind NATO generează ample controverse. Georgescu a afirmat categoric, în trecut, că „NATO este cea mai slabă alianță de pe pământ”, adăugând o amenințare implicită: „dacă lucrurile continuă în felul acesta”, ar abandona această alianță instantaneu, indiferent dacă ar deține funcția de președinte sau de prim-ministru.

Această poziție radicală contrastează puternic cu implicarea altor figuri importante din scena politică românească. Amintim, în acest sens, cina din luna iulie la care au participat prim-ministrul Marcel Ciolacu, Mircea Geoană (pe atunci secretar general adjunct al NATO) și fostul prim-ministru Victor Ponta, alături de alți politicieni. Întâlnirea, desfășurată într-un cadru privat, a stârnit speculații intense în spațiul public.

Victor Ponta, întrebat despre subiectele abordate la această cină, a oferit o replică categorică la Antena 3: „Nici dacă mă tăiați și îmi puneți sare pe tăieturi n-o să povestesc de la nicio întâlnire privată. A fost ziua de naștere a unui bun prieten.

Nu știu cum a invitat sărbătoritul oamenii, dar în niciun caz nu a fost o întâlnire politică”. El a adăugat, cu o tentă aparent deflectantă, că discuțiile s-ar fi axat pe performanța lui David Popovici la Jocurile Olimpice de la Paris.

De fapt, invitații se aflau la petrecerea aniversară a jurnalistului Marius Tucă, care își sărbătorea cei 58 de ani. Înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Victor Ponta a confirmat, la Digi24, alinierea sa la decizia PSD de a nu susține un candidat anume. El a precizat explicit că nu o va vota pe candidata USR, Elena Lasconi, însă a refuzat să dezvăluie dacă îi va acorda votul lui Călin Georgescu, menținând un aer de mister în jurul opțiunii sale electorale.

Această reținere sugerează o complexitate a peisajului politic românesc și o serie de alianțe și strategii greu de descifrat, cu atât mai mult cu cât declarațiile lui Ponta nu oferă o imagine completă asupra evenimentelor. .