Biden: Regretă retragerea din cursa prezidențială, convins că îl învingea pe Trump - The Guardian

Cu trei săptămâni înainte de expirarea mandatului său, cotidianul The Washington Post a publicat un amplu profil care dezvăluie regrete profunde ale candidatului. Analiza detaliată a deciziilor sale politice relevă o luciditate amară, în special cu privire la retragerea candidaturii sale din luna iulie.

Această decizie, luată în urma unei dezbateri dezastruoase cu rivalul său din luna iunie, este prezentată în profil drept o greșeală majoră. Profilul sugerează că impactul negativ al dezbaterii lamentabile din iunie a fost subestimat, ducând la o retragere prematură și, în retrospectivă, regretată.

Lipsa de încredere în abilitatea de a se redresa după această performanță dezamăgitoare, combinată cu presiunea politică crescândă, se pare că au contribuit la această decizie crucială. Articolul din The Washington Post nu citează declarații explicite ale candidatului care să confirme direct regretul, dar tonul general al profilului și analiza evenimentelor din iunie și iulie indică clar un sentiment profund de amărăciune și conștientizarea unei erori de judecată în privința retragerii din cursă.

Impactul pe termen lung al acestei retrageri, conform analizei oferite de The Washington Post, rămâne încă o chestiune de dezbatere, însă articolul subliniază clar regretul implicit exprimat prin descrierea evenimentelor și a deciziei finale a candidatului. .

News.ro a raportat că candidatura lui Kamala Harris, deși inițial a stimulat entuziasmul și a dus la o îmbunătățire în sondaje, s-a soldat cu o înfrângere decisivă, atât în Colegiul Electoral, cât și în ceea ce privește votul popular. Această înfrângere a generat discuții intense în interiorul partidului Democrat, cu acuzații indirecte, dar semnificative, la adresa lui Harris din partea unor figuri cheie, inclusiv a președintelui Joe Biden. Deși Biden a evitat să o acuze direct pe Kamala Harris de eșecul electoral, conform Washington Post (WP), se pare că el și echipa sa cred că rezultatul ar fi fost diferit dacă Harris ar fi rămas în afara cursei prezidențiale.

Această opinie a fost întâmpinată cu vehemență de numeroși susținători ai lui Harris, care acuză președintele că a așteptat prea mult timp pentru a se retrage din cursă, lăsându-i astfel prea puțin timp pentru o campanie eficientă. Criticile se extind și asupra încălcării presupusei promisiuni electorale din 2020 a lui Biden de a fi o figură "de tranziție", predând ștafeta după un singur mandat și eliminarea influenței lui Trump.

Senatorul democrat din Connecticut, Richard Blumenthal, a subliniat acest aspect, declarând pentru WP: "Biden a făcut campanie promițând să fie un președinte de tranziție cu un singur mandat după care să predea altei generații. Cred că noua sa candidatură a rupt acest concept, baza conceptuală a teoriei potrivit căreia avea să pună capăt atracției lui Trump, că avea să învingă trumpismul și să facă posibilă o nouă eră". Un alt punct de controversă îl reprezintă nominalizarea lui Merrick Garland la funcția de procuror general.

În timp ce Biden a prezentat nominalizarea lui Garland ca o acțiune menită să restaureze "onoarea, integritatea și independența" Departamentului Justiției, după perioada de politizare sub administrația Trump – declarând chiar la învestire: "Nu-mi ești loial mie. Ești loial Constituției, poporului, acestei națiuni" – WP dezvăluie că această decizie a fost influențată puternic de șeful său de cabinet, Ron Klain.

Klain a preferat candidatura lui Garland, cunoscut ca fiind nominalizarea eşuată a lui Barack Obama la Curtea Supremă, în defavoarea lui Doug Jones, susținut de aliații politici ai lui Biden, care considerau că Jones ar fi putut naviga mai bine atmosfera politică tensionată de la Washington. Klain a argumentat că imparțialitatea lui Garland ar transmite un mesaj mai puternic de independență a justiției după era Trump. Ironia situației constă în faptul că Biden a fost acuzat fals de Trump de "instrumentalizarea" Departamentului Justiției în diverse procese, inclusiv cele legate de evenimentele din 6 ianuarie și dosarul documentelor clasificate, în ciuda faptului că investigațiile au vizat și pe Hunter Biden, precum și pe însuși Joe Biden.

Acum, conform WP, Biden pare să regrete alegerea lui Garland, o părere împărtășită de mulți democrați care consideră că ancheta asupra lui Trump a fost prea lentă, permițându-i acestuia să evite un proces care l-ar fi afectat politic înainte de alegeri. Ritmul deliberat al anchetei, culminând cu numirea procurorului special Jack Smith, a permis lui Trump să evite un proces mediatizat, iar Smith a cerut oficial abandonarea procedurilor penale împotriva lui Trump, având în vedere victoria acestuia în alegeri. .

Analiza Washington Post asupra deciziilor strategice ale preşedinţiei Biden dezvăluie tensiuni interne şi controverse legate de mai multe aspecte cheie. În primul rând, se pune întrebarea dacă retragerea timpurie a lui Kamala Harris din cursa prezidenţială a influenţat rezultatul alegerilor.

Deşi administraţia Biden a evitat acuzaţiile directe la adresa vicepreşedintei, există convingerea, conform WP, că o prezenţă mai îndelungată a acesteia în campanie ar fi putut schimba soarta scrutinului. Această perspectivă este vehement contestată de numeroşi susţinători ai lui Harris, care acuză preşedintele de o decizie tardivă de retragere, limitându-i astfel şansele la o campanie electorală eficientă.

Criticile merg mai departe, acuzându-l pe Biden de încălcarea promisiunii sale din 2020 de a fi un preşedinte "de tranziţie", un mandat unic urmat de predarea ştafetei unei noi generaţii, promisiune abandonată odată cu decizia de a candida pentru un al doilea mandat. Senatorul democrat Richard Blumenthal din Connecticut, citat de WP, subliniază această ruptură: "Biden a făcut campanie promiţând să fie un preşedinte de tranziţie cu un singur mandat după care să predea altei generaţii.

Cred că noua sa candidatură a rupt acest concept, baza conceptuală a teoriei potrivit căreia avea să pună capăt atracţiei lui Trump, că avea să învingă trumpismul şi să facă posibilă o nouă eră". O altă controversă se concentrează pe nominalizarea lui Merrick Garland la funcţia de procuror general. Decizia, luată la o zi după atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, a fost prezentată de Biden ca o acţiune menită să restabilească "onoarea, integritatea şi independenţa" Departamentului Justiţiei, afectat de politizarea din timpul mandatului Trump.

La învestire, Biden i-a adresat lui Garland cuvintele: "Nu-mi eşti loial mie. Eşti loial Constituţiei, poporului, acestei naţiuni".

Însă, WP dezvăluie că această decizie a fost influenţată puternic de şeful de cabinet Ron Klain, care a pledat pentru Garland, în ciuda preferinţelor unor aliaţi politici ai lui Biden pentru Doug Jones, considerat mai abil în navigarea mediului politic partizan de la Washington. Klain a argumentat că imparţialitatea lui Garland ar transmite un mesaj mai clar de independenţă a Justiţiei faţă de moştenirea Trump. De-a lungul procedurilor penale împotriva lui Trump, legate de evenimentele din 6 ianuarie şi de dosarul documentelor clasificate, Biden a fost acuzat în mod fals de "instrumentalizarea" Departamentului Justiţiei.

Aceste acuzaţii sunt contrazise de investigaţiile care vizau atât pe Hunter Biden, cât şi pe preşedinte însuşi, cu privire la păstrarea unor documente clasificate. Cu toate acestea, WP sugerează că Biden regretă acum alegerea lui Garland, o opinie împărtăşită de mulţi democraţi care consideră că ancheta a fost prea lentă, amânând inculparea lui Trump în cazul 6 ianuarie, permiţându-i acestuia să evite un proces cu potenţial impact politic semnificativ înainte de alegeri.

Ritmul deliberat al anchetei, culminând cu numirea procurorului special Jack Smith, a permis, în opinia multora, lui Trump să scape de un proces care i-ar fi afectat imaginea publică. Smith a cerut oficial luna trecută abandonarea procedurilor penale împotriva lui Trump, având în vedere victoria acestuia la alegeri. .

Nominalizarea lui Merrick Garland la funcţia de Procuror General al Statelor Unite, în timpul administraţiei Biden, a fost un subiect marcat de dezbateri intense şi controverse. Washington Post dezvăluie că preşedintele Biden a fost influenţat decisiv de şeful său de cabinet, Ron Klain, în această alegere.

Klain a pledat pentru Garland, un candidat considerat iniţial o nominalizare eşuată la Curtea Supremă în timpul mandatului lui Barack Obama, blocată de Senatul controlat de republicani, argumentând că reputaţia sa de imparţialitate ar transmite un mesaj puternic de independenţă a Justiţiei, crucial după era Trump. Această decizie a contrastat cu preferinţele unor aliaţi politici ai lui Biden, care îl susţineau pe senatorul Doug Jones din Alabama, considerat mai abil în navigarea contextului politic partizan de la Washington. Însă, alegerea lui Garland a generat ulterior critici dure.

Mulţi democraţi, inclusiv, se pare, chiar preşedintele Biden, regretă acum decizia. Consideră că ritmul lent al anchetelor lui Garland în cazul implicării lui Donald Trump în evenimentele din 6 ianuarie şi în cazul documentelor clasificate a fost o eroare strategică.

Această abordare deliberată, care a culminat cu numirea procurorului special Jack Smith, a permis lui Trump să evite un proces mediatizat înainte de alegeri, impactându-i negativ imaginea publică. De fapt, acest ritm lent al anchetelor a permis lui Trump să scape de consecințele unor acțiuni grave, înaintea alegerilor.

Trump l-a acuzat pe Biden, în mod fals, de instrumentalizarea Departamentului Justiţiei, ignorând faptul că investigaţiile vizau inclusiv pe fiul său, Hunter Biden, şi pe Biden însuşi, în legătură cu păstrarea de documente clasificate. Ironia situației este că, în ciuda acuzațiilor lui Trump, Garland a investigat și pe fiul președintelui, Hunter Biden, și chiar pe președintele Biden însuși, pentru infracțiuni similare, demonstrând, cel puțin aparent, un anumit grad de imparțialitate, dar și o lipsă de eficiență în urmărirea penală a lui Trump. Mai mult decât atât, decizia de a amâna procesele până după alegeri, în contextul în care procurorul special Jack Smith a cerut oficial luna trecută abandonarea procedurilor penale împotriva lui Trump în cazul în care acesta câștiga alegerile, a fost percepută de mulți ca fiind o strategie defectuoasă, care a favorizat pe Trump.

Concluzionând, decizia de a-l numi pe Garland, justificată inițial prin nevoia de a transmite un mesaj de independență a justiției, a avut efecte neașteptate, fiind considerată de mulți o strategie eronată care a beneficiat pe Trump, în detrimentul democrației și statului de drept. .

Recentele accidente aviatice au generat o undă de îngrijorare la nivel global, determinând mulți oameni să-și reevalueze percepția asupra siguranței zborurilor aeriene. În contextul acestor tragedii, o întrebare crucială se impune: vă este frică să mai urcați la bordul unui avion? Teama de zbor, amplificată de evenimentele recente, este o reacție absolut firească și uman – impactul emoțional al unor astfel de catastrofe este incontestabil.

Este important să ne amintim că industria aviatică dispune de protocoale stricte de siguranță și că probabilitatea unui accident rămâne, statistic vorbind, relativ scăzută. Cu toate acestea, experiența subiectivă a fiecărui individ este unică și sentimentul de anxietate este perfect legitim.

Întrebarea "Da" sau "Nu" la această dilemă reflectă o gamă vastă de emoții și perspective personale, de la o încredere neclintită în sistemele de siguranță aeriană până la o teamă profundă și justificată. Indiferent de răspunsul dumneavoastră, este esențial să vă informați din surse credibile, cum ar fi știrile Observator, disponibile și pe Google News și WhatsApp, pentru a vă forma o opinie bazată pe fapte concrete și nu doar pe speculații.

Înțelegerea contextului și a măsurilor de siguranță implementate poate contribui la diminuarea anxietății și la luarea unei decizii informate cu privire la viitoarele călătorii aeriene. .

Fiți la curent cu cele mai recente evenimente! Știrile Observator sunt acum disponibile nu doar la televizor, ci și pe platformele digitale pe care le utilizați zilnic. Pentru o informare rapidă și eficientă, vă invităm să ne urmăriți pe Google News.

Aici, veți găsi rezumate concise și accesibile ale principalelor știri, actualizate în timp real. Doriti o experiență mai personalizată? Abonați-vă la serviciul nostru WhatsApp! Veți primi notificări directe pe telefonul dumneavoastră, asigurându-vă că nu ratați nicio informație importantă.

Așadar, indiferent dacă preferați un flux continuu de știri sau notificări punctuale, Observator vă oferă opțiunile necesare pentru a rămâne informat. Alegeți metoda care vi se potrivește cel mai bine și țineți pasul cu actualitatea! Nu ezitați să ne contactați dacă aveți întrebări sau sugestii legate de aceste servicii.

Vă mulțumim pentru încredere și vă așteptăm cu drag pe Google News și WhatsApp! 📰 .