Bâlbâieli administrative și supercentenari pe listele de vot: un român de 123 de ani, record mondial?

Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 din România au adus la lumină o situație extrem de neobișnuită, punând sub semnul întrebării datele oficiale privind longevitatea umană. Până în prezent, se credea că cel mai vârstnic român este Ilie Ciocan, un veteran de război din Galicea - Vâlcea, cu venerabila vârstă de 111 ani, deținând totodată titlul de cel mai bătrân balcanic și veteran de război din lume.

Această informație se alinia perfect cu datele oficiale internaționale, care plasau pe prima poziție în topul celor mai longevivi o femeie japoneză de 116 ani. Însă, listele Autorității Electorale Permanente (AEP) aferente alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 prezintă o imagine radical diferită, relevând vârste impresionante, ce depășesc cu mult 120 de ani. Aceste cifre, inițial surprinzătoare și greu de crezut, au fost confirmate în exclusivitate pentru ziarul „Adevărul” chiar de președintele AEP, Toni Greblă.

Această confirmație oficială, venită chiar de la sursă, accentuează paradoxul și generează o serie de întrebări fundamentale: cum este posibil ca România, o țară cu o speranță de viață medie comparabilă cu alte state europene, să adăpostească un număr atât de mare de persoane cu vârste incredibil de înaintate, depășind cu mult recordurile mondiale cunoscute? Discrepanța uriașă dintre datele AEP și realitatea acceptată până acum ridică serioase semne de întrebare asupra acurateței informațiilor furnizate, implicând necesitatea unei investigații amănunțite pentru clarificarea situației și validarea datelor raportate de AEP. Se pune, astfel, problema unor erori sistematice în înregistrarea datelor de naștere sau, eventual, a unor cazuri de fraudă electorală.

Indiferent de explicație, situația este fără precedent și necesită o analiză serioasă din partea experților în demografie și statistică. .

Ancheta jurnalistică privind vârsta extrem de înaintată a unor alegători români, evidențiată prin prezența pe listele electorale a unor persoane de peste 110 ani, a dezvăluit un labirint birocratic și o reticență surprinzătoare din partea autorităților. Pornind de la observația unor vârste excepționale, 120 de ani, înregistrate pe listele de vot la o grădiniță din Râmnicu Vâlcea (poziția 16.920) și la un cămin cultural din Giarmata, Timișoara (poziția 16.123), am pornit o investigație care s-a dovedit mult mai complexă decât ne-am fi imaginat. Prima reacție a Poliției Județene Vâlcea (IPJ) a fost de neîncredere, "Probabil este o greșeală.

Nu există așa ceva", urmată de o cerere formală de solicitare scrisă. A doua zi, răspunsul s-a schimbat: Poliția nu deține aceste informații, responsabilitatea revenind Autorității Electorale Permanente (AEP), rolul instituției fiind doar "asigurarea pazei" în procesul electoral.

Menționarea posibilității unei fraude electorale a blocat orice discuție ulterioară. Direcția de Statistică Vâlcea, contactată telefonic, a oferit un răspuns confuz, prin vocea directorului Sorin Statie, aflat pe punctul de a intra într-o ședință a Biroului Electoral Județean (BEJ): "Situația asta (legată de vârsta celui mai bătrân alegător – n.red.) nu o avem noi. Doar AEP și STS dețin această informație, pentru că ei gestionează datele pe tablete.

Întrebați la STS”. Întrebarea directă despre vârsta celui mai bătrân locuitor al județului a primit același răspuns evaziv: "Doar STS poate să vă spună.

Noi nu avem aceste date”. Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a negat responsabilitatea asupra datelor despre vârsta alegătorilor, precizând că AEP gestionează Registrul Electoral. Colonelul Cătălin Chirca, purtătorul de cuvânt al STS, a explicat: "Toate datele respective aparțin AEP, care stabilește cine are și cine nu are drept de vot, inclusiv restricțiile.

Sistemul nostru IT verifică și informează secția de votare, prin tablete, dacă alegătorul a votat deja sau nu. V-aș recomanda să vă adresați AEP pentru verificări suplimentare, întrucât noi suntem doar dezvoltatorul IT al sistemului, iar proprietarul și utilizatorul datelor este AEP”.

Referitor la posibilitatea unor erori în sistem, a adăugat: „Nu aș spune că s-a strecurat vreo greșeală în sistem. Există posibilitatea să existe oameni de vârsta respectivă.

Pentru confirmări, însă, vă recomand să vă adresați Direcției Generale de Evidență a Persoanelor din cadrul Ministerului de Interne. Ei vă pot oferi un răspuns avizat.

AEP poate verifica doar cine figurează în Registrul Electoral, iar Evidența Persoanelor poate confirma câți ani are cel mai în vârstă român”. Contactul cu președintele AEP, Toni Greblă, s-a soldat cu promisiuni vagi și răspunsuri evazive, de tipul "Lăsați-mă să mă interesez" sau "Revin eu cu un telefon". Deși inițial a promis un răspuns în 10 minute, Greblă a subliniat doar existența unei vârste minime de vot: „Nu putem face discriminări pe bază de vârstă.

Există doar o limită minimă – 18 ani împliniți în ziua alegerilor”. Ulterior, a promis "verificări" repetate, fără rezultate concrete. Direcția Generală de Evidență a Persoanelor (DGEP) a solicitat o cerere scrisă, menționând că furnizarea de informații despre o singură persoană necesită consimțământul acesteia.

Potrivit purtătoarei de cuvânt Cătălina Niță: „Dacă identificăm în baza de date că este vorba despre o singură persoană, ar trebui să avem consimțământul acesteia pentru a furniza detalii. Dacă sunt mai multe persoane, putem spune, de exemplu, că există patru persoane cu vârsta de 111 ani care au votat sau vor vota”. Într-un final, Toni Greblă a declarat pentru "Adevărul": „La bărbați, (cea mai în vârstă persoană - n.red.) are 123 de ani, iar la femei - 114 ani”.

Însă, cererea de informații suplimentare privind numărul de persoane cu vârste peste 120 de ani și localizarea acestora a rămas fără răspuns, în ciuda insistențelor ulterioare. Concluzia este că, deși fiecare instituție contactată ar fi putut contribui la clarificarea situației, misterul vârstelor extrem de înaintate ale unor alegători români rămâne nerezolvat, autoritățile manifestând o opacitate inexplicabilă în furnizarea unor informații care, în principiu, ar trebui să fie publice. .

Investigarea vârstei extreme a alegătorilor români s-a dovedit a fi o aventură frustrantă, un adevărat labirint birocratic în care accesul la informații se aseamănă mai degrabă cu descifrarea unui cod secret decât cu o simplă solicitare publică. Pornind de la observarea unor vârste impresionante pe listele electorale – un alegător de 120 de ani la Grădinița cu program prelungit Cozia din Râmnicu Vâlcea (poziția 16.920) și altul la Căminul Cultural din Giarmata, Timișoara (poziția 16.123 – VEZI GALERIA FOTO) – am încercat să elucidăm misterul acestor supercentenari. Prima noastră încercare a fost la Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea (IPJ).

Reacția inițială a fost de neîncredere: „Probabil este o greșeală. Nu există așa ceva”, urmată de solicitarea unei cereri scrise.

A doua zi, răspunsul s-a schimbat: Poliția nu deține aceste informații, acestea fiind de competența Autorității Electorale Permanente (AEP), rolul Poliției limitându-se la „asigurarea pazei” în procesul electoral. Menționarea posibilității unei fraude electorale a lăsat subiectul în aer. Următoarea noastră oprire a fost Direcția de Statistică Vâlcea.

Directorul Sorin Statie, pe punctul de a intra într-o ședință a Biroului Electoral Județean (BEJ), a oferit un răspuns confuz: „Situația asta (legată de vârsta celui mai bătrân alegător – n.red.) nu o avem noi. Doar AEP și STS dețin această informație, pentru că ei gestionează datele pe tablete.

Întrebați la STS”. Chiar și atunci când am insistat pe vârsta celui mai în vârstă locuitor al județului, răspunsul a rămas același: „Doar STS poate să vă spună.

Noi nu avem aceste date”. Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a negat responsabilitatea pentru aceste informații, precizând că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) gestionează Registrul Electoral. Colonelul Cătălin Chirca, purtătorul de cuvânt al STS, a explicat: „Toate datele respective aparțin AEP, care stabilește cine are și cine nu are drept de vot, inclusiv restricțiile.

Sistemul nostru IT verifică și informează secția de votare, prin tablete, dacă alegătorul a votat deja sau nu. V-aș recomanda să vă adresați AEP pentru verificări suplimentare, întrucât noi suntem doar dezvoltatorul IT al sistemului, iar proprietarul și utilizatorul datelor este AEP”.

Referitor la posibilitatea unor erori în sistem, Chirca a adăugat: „Nu aș spune că s-a strecurat vreo greșeală în sistem. Există posibilitatea să existe oameni de vârsta respectivă.

Pentru confirmări, însă, vă recomand să vă adresați Direcției Generale de Evidență a Persoanelor din cadrul Ministerului de Interne. Ei vă pot oferi un răspuns avizat.

AEP poate verifica doar cine figurează în Registrul Electoral, iar Evidența Persoanelor poate confirma câți ani are cel mai în vârstă român”. Speranța unui răspuns clar s-a mutat la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), unde am contactat președintele Toni Greblă. În loc de clarificări, am primit promisiuni vagi și răspunsuri evazive.

După două zile de apeluri telefonice și mesaje, răspunsurile lui Greblă s-au limitat la: „Lăsați-mă să mă interesez” sau „Revin eu cu un telefon”. Într-o discuție, Greblă a afirmat: „Să știți că nu pot să vă răspund pentru că efectiv nu am informația acum, dar facem verificări și vă spun în 10 minute”.

Un aspect a devenit clar: există o vârstă minimă pentru vot (18 ani), dar nu și una maximă, Greblă subliniind: „Nu putem face discriminări pe bază de vârstă. Există doar o limită minimă – 18 ani împliniți în ziua alegerilor”. Direcția Generală de Evidență a Persoanelor (DGEP) ne-a solicitat o cerere scrisă, avertizându-ne că nu pot oferi informații despre o singură persoană fără consimțământul acesteia.

„Dacă identificăm în baza de date că este vorba despre o singură persoană, ar trebui să avem consimțământul acesteia pentru a furniza detalii. Dacă sunt mai multe persoane, putem spune, de exemplu, că există patru persoane cu vârsta de 111 ani care au votat sau vor vota”, a explicat purtătoarea de cuvânt Cătălina Niță. Într-un final, Toni Greblă a dezvăluit un detaliu surprinzător: „La bărbați, (cea mai în vârstă persoană - n.red.) are 123 de ani, iar la femei - 114 ani”.

Însă, cererea de detalii suplimentare – existența altor persoane cu vârste peste 120 de ani în județele Vâlcea și Timiș – a rămas fără răspuns, chiar și după șase zile de la această declarație. Concluzia este că misterul vârstei extreme a alegătorilor români rămâne nerezolvat, autoritățile manifestând o reticență inexplicabilă în a furniza informații care, în principiu, ar trebui să fie accesibile publicului. Fiecare instituție contactată pare să delege responsabilitatea către alta, într-un joc al responsabilității care lasă neelucidat acest aspect important al procesului electoral. .

Ancheta noastră privind identificarea celor mai vârstnici alegători români a pornit de la o simplă întrebare: care este vârsta maximă a unui alegător înscris în Registrul Electoral? Răspunsul, inițial, s-a dovedit a fi un labirint birocratic. Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), furnizorul sistemului informatic utilizat la alegeri, ne-a redirecționat către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), subliniind faptul că STS este doar dezvoltatorul tehnologic, iar gestionarea datelor, inclusiv a vârstei alegătorilor, revine în exclusivitate AEP.

Colonelul Cătălin Chirca, purtătorul de cuvânt al STS, a explicat clar: „Toate datele respective aparțin AEP, care stabilește cine are și cine nu are drept de vot, inclusiv restricțiile. Sistemul nostru IT verifică și informează secția de votare, prin tablete, dacă alegătorul a votat deja sau nu.

V-aș recomanda să vă adresați AEP pentru verificări suplimentare, întrucât noi suntem doar dezvoltatorul IT al sistemului, iar proprietarul și utilizatorul datelor este AEP”. Referitor la posibilitatea unor alegători centenari, Chirca a adăugat o notă de prudență: „Nu aș spune că s-a strecurat vreo greșeală în sistem.

Există posibilitatea să existe oameni de vârsta respectivă. Pentru confirmări, însă, vă recomand să vă adresați Direcției Generale de Evidență a Persoanelor din cadrul Ministerului de Interne.

Ei vă pot oferi un răspuns avizat. AEP poate verifica doar cine figurează în Registrul Electoral, iar Evidența Persoanelor poate confirma câți ani are cel mai în vârstă român”. Următorul pas ne-a condus la președintele AEP, Toni Greblă.

Așteptarea unui răspuns prompt s-a transformat într-o experiență frustrantă, marcată de promisiuni vagi și comunicări evazive. Pe parcursul a două zile, am încercat în repetate rânduri să obținem clarificări, însă răspunsurile domnului Greblă au fost extrem de succinte, adesea întrerupte brusc: „Lăsați-mă să mă interesez” sau „Revin eu cu un telefon”.

Într-una din convorbiri, președintele AEP a declarat: „Să știți că nu pot să vă răspund pentru că efectiv nu am informația acum, dar facem verificări și vă spun în 10 minute”. Un aspect a reieșit clar din aceste interacțiuni: există o vârstă minimă pentru a vota (18 ani împliniți în ziua alegerilor), dar nu și una maximă, domnul Greblă subliniind: „Nu putem face discriminări pe bază de vârstă.

Există doar o limită minimă – 18 ani împliniți în ziua alegerilor”. Un al doilea apel s-a soldat doar cu promisiunea vagă: „Încă facem verificări, vă vom contacta”. În paralel, am contactat Direcția Generală de Evidență a Persoanelor (DGEP), care ne-a solicitat o cerere scrisă, precizând că furnizarea de informații despre o singură persoană necesită consimțământul acesteia.

Purtătoarea de cuvânt, Cătălina Niță, a explicat: „Dacă identificăm în baza de date că este vorba despre o singură persoană, ar trebui să avem consimțământul acesteia pentru a furniza detalii. Dacă sunt mai multe persoane, putem spune, de exemplu, că există patru persoane cu vârsta de 111 ani care au votat sau vor vota”. În mod surprinzător, în mijlocul acestei incertitudini, Toni Greblă a oferit un răspuns neașteptat: „La bărbați, (cea mai în vârstă persoană - n.red.) are 123 de ani, iar la femei - 114 ani”.

Această declarație, însă, a generat noi întrebări fără răspuns. Am solicitat clarificări privind numărul persoanelor cu vârste peste 120 de ani și concentrarea acestora în anumite județe (Vâlcea și Timiș), unde am identificat astfel de cazuri pe listele electorale.

Din nou, am primit doar promisiunea unor verificări suplimentare, promisiune rămasă neîndeplinită nici după șase zile de la apeluri și mesaje repetate. Concluzionând, investigația noastră privind vârsta maximă a alegătorilor români rămâne marcată de o lipsă de transparență și de o reticență inexplicabilă din partea autorităților. Deși fiecare instituție contactată deținea cel puțin o parte din informațiile necesare, accesul la un tablou complet a fost blocat de un zid de tăcere și promisiuni neîndeplinite. .

Investigația noastră asupra vârstei celor mai vârstnici alegători români a început cu o solicitare adresată președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă. După ce Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) ne-a redirecționat către AEP, ne-am încurajat, sperând la obținerea unor răspunsuri clare și complete.

Realitatea, însă, a fost departe de așteptări. Am întâmpinat dificultăți semnificative în obținerea informațiilor necesare, confruntându-ne cu răspunsuri evazive, convorbiri telefonice întrerupte abrupt și promisiuni neîndeplinite, cel puțin parțial. De-a lungul a două zile intense, am bombardat AEP cu întrebări, apeluri telefonice și mesaje.

În rarele momente în care am reușit să discutăm cu domnul Greblă, acesta a evitat răspunsurile directe, folosind formule vagi precum: „Lăsați-mă să mă interesez” sau „Revin eu cu un telefon”. Într-o primă convorbire, președintele AEP a declarat: „Să știți că nu pot să vă răspund pentru că efectiv nu am informația acum, dar facem verificări și vă spun în 10 minute”.

Această promisiune, ca și multe altele, a rămas neîndeplinită. Cu toate acestea, am reușit să clarificăm un aspect: există o vârstă minimă, dar nu și una maximă pentru dreptul de vot. Domnul Greblă a subliniat acest lucru: „Nu putem face discriminări pe bază de vârstă.

Există doar o limită minimă – 18 ani împliniți în ziua alegerilor”. Al doilea apel telefonic a adus doar o repetare a promisiunii vagi: „Încă facem verificări, vă vom contacta”.

Așteptarea prelungită a fost întreruptă, surprinzător, de o declarație a domnului Greblă, care, într-un contact telefonic ulterior, ne-a informat: „La bărbați, (cea mai în vârstă persoană - n.red.) are 123 de ani, iar la femei - 114 ani”. Această informație, oferită de AEP ca o „bombă”, a ridicat noi întrebări. În paralel cu demersurile noastre la AEP, am contactat Direcția Generală de Evidență a Persoanelor (DGEP), care ne-a solicitat o cerere scrisă.

Reprezentanții DGEP ne-au explicat, însă, limitările instituției în acest caz. Purtătoarea de cuvânt, Cătălina Niță, ne-a informat: „Dacă identificăm în baza de date că este vorba despre o singură persoană, ar trebui să avem consimțământul acesteia pentru a furniza detalii.

Dacă sunt mai multe persoane, putem spune, de exemplu, că există patru persoane cu vârsta de 111 ani care au votat sau vor vota”. Informația oferită de domnul Greblă despre vârsta maximă a alegătorilor a generat noi întrebări, pe care le-am adresat AEP. Există și alți alegători cu vârste peste 120 de ani? Se află aceștia în județele Vâlcea și Timiș, unde am găsit anterior indicii despre astfel de cazuri pe listele electorale? Din nefericire, am primit din nou promisiunea unei verificări suplimentare, promisiune rămasă neîndeplinită chiar și după șase zile, în ciuda numeroaselor noastre încercări de a contacta AEP. Concluzionând, investigarea noastră rămâne nefinalizată, misterul vârstei celor mai vârstnici alegători nefiind elucidat.

Autoritățile contactate, deși dețineau, cel puțin parțial, informațiile solicitate, au manifestat o reticență inexplicabilă în a le furniza, blocând accesul la datele publice de interes.” .

În căutarea informațiilor despre cei mai vârstnici alegători din România, am inițiat o serie de demersuri care, din păcate, s-au soldat cu o lipsă de transparență și o reticență inexplicabilă din partea autorităților. Inițial, am solicitat date de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), însă, în așteptarea unui răspuns concret, am contactat și Direcția Generală de Evidență a Persoanelor (DGEP).

DGEP ne-a recomandat să formulăm o cerere scrisă, precizând însă o restricție importantă: furnizarea informațiilor despre o singură persoană este condiționată de consimțământul acesteia. Purtătoarea de cuvânt, Cătălina Niță, a explicat această limitare astfel: „Dacă identificăm în baza de date că este vorba despre o singură persoană, ar trebui să avem consimțământul acesteia pentru a furniza detalii.

Dacă sunt mai multe persoane, putem spune, de exemplu, că există patru persoane cu vârsta de 111 ani care au votat sau vor vota”. Această precizare a îngreunat considerabil obținerea informațiilor complete. Între timp, am primit o informație surprinzătoare de la AEP, printr-un apel telefonic de la Toni Greblă, care a declarat pentru „Adevărul”: „La bărbați, (cea mai în vârstă persoană - n.red.) are 123 de ani, iar la femei - 114 ani”.

Această declarație, oferită pe cale informală, a generat noi întrebări. Există, oare, și alte persoane cu vârste de peste 120 de ani înregistrate ca alegători? Se află acestea în județele Vâlcea și Timiș, unde am identificat anterior astfel de cazuri pe listele electorale? Am solicitat clarificări suplimentare, însă AEP ne-a solicitat din nou răbdare pentru o verificare amănunțită.

Deși au trecut șase zile de atunci, în ciuda apelurilor și mesajelor repetate, nu am primit niciun răspuns. Concluzionând, demersul nostru de a identifica cei mai vârstnici alegători din România a rămas fără un rezultat concludent.

Autoritățile, deși dețin cu siguranță informațiile solicitate, fie parțial, fie integral, manifestă o reticență inexplicabilă în a le furniza, împiedicând astfel transparența unui proces care ar trebui să fie public și accesibil. Este regretabil faptul că atât AEP, cât și DGEP, instituții care ar putea clarifica situația, se abțin de la a oferi informațiile solicitate, lăsând publicul în suspans. .