Avertisment Politico: Risc de Repetare Rezultat Prezidențial? Nicușor Dan: „Justificat”

Îngrijorările legate de o posibilă "acțiune hibridă agresivă" a Rusiei, manifestate în primul tur al alegerilor prezidențiale, au determinat autoritățile române să stabilească o nouă dată pentru scrutin. Această decizie, comentată miercuri seară de publicația Politico din Bruxelles, ridică însă semne de întrebare cu privire la eficacitatea măsurilor luate pentru a contracara influența externă.

Reiterarea alegerilor, deși o măsură necesară în opinia multora, nu garantează un rezultat diferit. Există temerea reală, exprimată și de analiștii Politico, că al doilea tur ar putea repeta rezultatul precedent, aducând la victorie pe candidatul ultranaționalist Călin Georgescu.

Riscul unei victorii a acestuia persistă, chiar și după măsurile luate pentru a preveni interferența străină. Analiza Politico sugerează că provocările sunt complexe și necesită o abordare mult mai amplă decât simpla repetare a alegerilor pentru a asigura un scrutin corect și liber de influențe externe.

Problema este profundă și implică necesitatea unor investigații riguroase cu privire la implicarea Rusiei în primul tur și implementarea unor mecanisme eficiente de apărare împotriva acțiunilor hibride viitoare. Repetararea alegerilor prezidențiale reprezintă, așadar, doar un prim pas într-un proces mult mai amplu și complex de consolidare a securității electorale în România.

Succesul acestei re-organizări electorale este departe de a fi garantat, având în vedere persistența riscului unei victorii a lui Călin Georgescu. .

Alegerile prezidențiale din România cunosc o situație excepțională, marcată de un prim scrutin anulat și de perspectiva unui nou scrutin programat pentru 4 mai, urmat de un eventual al doilea tur la 18 mai. Evenimentele au luat o întorsătură neașteptată în noiembrie 2023, când victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu, catapultat în lumina reflectoarelor de o campanie virală pe TikTok, a provocat un șoc internațional, conform Politico.

Acest rezultat, cu un scor de 23%, a generat o reacție imediată, ducând la anularea alegerilor înainte de desfășurarea celui de-al doilea tur. Anularea a fost dictată de Curtea Constituțională pe 6 decembrie, pe baza unor documente desecretizate de CSAT, provenind de la SRI, SIE, MAI și STS. Aceste documente au dezvăluit nereguli grave în finanțarea campaniei lui Georgescu, care a raportat zero cheltuieli la Autoritatea Electorală Permanentă, în timp ce informațiile de la SRI și MAI indicau o finanțare de un milion de euro din partea lui Bogdan Peșchir, realizată prin intermediul platformei TikTok.

Mai mult, documentele au evidențiat interferențe cibernetice de stat asupra infrastructurii IT&C a procesului electoral, sugerând acțiuni hibride agresive din partea Rusiei. SIE a subliniat că România a devenit o țintă prioritară pentru acțiunile ostile ale Rusiei, Kremlinul manifestând un interes crescut în influențarea opiniei publice și a agendei politice românești, în special în context electoral. Aceste acțiuni includ propagandă și dezinformare, susținerea candidaților eurosceptici, alimentarea mișcărilor antisistem și încercarea de a manipula protestele pentru a exercita presiune asupra autorităților și a diminua sprijinul acordat Ucrainei. Contestația lui Călin Georgescu și a Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept împotriva deciziei BEC de anulare a alegerilor a fost respinsă pe 31 decembrie de Curtea de Apel București, după o decizie pronunțată de judecătoarea Cristina Ardeleanu, a cărei recuzare fusese anterior cerută și respinsă.

Procesul a implicat o serie de instituții, inclusiv Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Serviciul Român de Informații, președintele Klaus Iohannis și Elena Lasconi. Principalul obiectiv al procesului era anularea hotărârilor BEC care au dus la anularea scrutinului și la reluarea alegerilor. Reacția lui Călin Georgescu, la ieșirea din sala de judecată pe 30 decembrie, a fost una de dezamăgire, dar și de încredere: „Vreau să le mulțumesc românilor care au stat și așteptat această decizie de astăzi, care au stat în frig, au răbdat.

După 35 de ani, sunt convins că merită ca în România să existe dreptate. Am asistat siderat la faptul că niciunul dintre pârâți nu a avut niciun fel de dovadă, niciuna, zero.

Au declinat orice clauză procedurală, deci declină și prezența lor aici. Dincolo de asta, acum câteva zile, fostul președinte Klaus Iohannis a declarat singur că nu există nicio dovadă, există doar suspiciuni.

Prin urmare, pe tot ce s-a discutat astăzi, Curtea a decis că, în cel mai scurt timp, se va da verdictul, la o dată pe care o vom avea cât de repede cu putință. Așteptăm o cauză dreaptă și precisă pentru demnitatea și onoarea poporului român.

Mulțumesc din suflet pentru tot ce s-a întâmplat până astăzi, mulțumesc poporului român care este prezent în număr atât de mare (…) Deja am făcut istorie, pentru că modul de unitate a poporului român a dovedit asta. Sper într-o justiție profesională și nu într-o justiție politică”.

Motivările deciziei CAB au fost publicate miercuri seară. Viitorul scrutin prezidențial rămâne marcat de incertitudine, iar soarta lui Călin Georgescu depinde de eventuala sa descalificare de către Curtea Constituțională, în contextul acuzațiilor de finanțare nedeclarată.

Popularitatea sa, însă, pare să persiste, alimentată de neîncrederea publicului față de vechile partide politice. .