AUR vrea funcții guvernamentale pentru a controla resursele naturale: negația naționalizării, dar vizarea companiilor străine

Un interviu amplu acordat de Cătălin Ghinăraru, economist și membru al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), HotNews-ului, a abordat temerile legate de o eventuală victorie a AUR la alegerile viitoare. Ghinăraru, menționat de George Simion ca posibil viitor ministru de finanțe într-un eventual guvern AUR, a respins categoric scenariile catastrofice previzionate de anumiți economiști.

Întrebat despre previziunile sumbre care anunță un dezastru economic, Ghinăraru a declarat: „Chestiunile acestea cu prăpădul, cu dezastrul care vine, sunt cu totul și cu totul exagerate. În fond a fost vorba de un exercițiu democratic.

Alegerile sunt elementul central al democrației, iar poporul are întotdeauna dreptate.” Referitor la posibilitatea ieșirii României din Uniunea Europeană, o temă frecvent invocată în contextul ascensiunii AUR, Ghinăraru a subliniat existența unor tratate și garanții, declarând: „În ceea ce privește ieșirea din UE, este o afirmație cu totul hazardată! Noi avem niște tratate semnate cu UE, tratate care includ niște garanții….nu se poate ieși din UE așa ușor!” El a adus ca argument cazul Austriei, supusă unui embargo în trecut din cauza unui guvern de factură național-socialistă, fără ca aceasta să fie exclusă din UE sau să-și piardă accesul la fondurile europene. Ghinăraru a argumentat, de asemenea, că, în ciuda criticilor privind deficitul democratic din UE, situația a evoluat, menționând exemplul Italiei și al guvernului condus de Giorgia Meloni: „…am văzut și în Italia un guvern radical cu Georgia Meloni….”, precizare corectată ulterior de jurnalist, care a remarcat caracterul mai degrabă populist decât radical al guvernului italian.

Ghinăraru a acceptat corecția, adăugând că, indiferent de etichetare, nici în cazul Italiei nu s-au produs catastrofe economice. El a extins argumentul prin amintirea guvernului Syriza din Grecia, subliniind că, în ciuda temerilor inițiale legate de ieșirea Greciei din UE și a referendumului privind măsurile de austeritate, situația s-a stabilizat.

„…Vă aduceți aminte că au existat numeroase temeri că ce se va întâmpla dacă vine la putere un partid de extremă stânga. Au existat voci care spuneau că Grecia va ieși din UE, au făcut și acel referendum prin care grecii au respins măsurile de austeritate…dar ați văzut că în final nu s-a întâmplat nimic!” În legătură cu întâlnirea dintre Elena Lasconi și reprezentanții mediului de afaceri, Ghinăraru a minimalizat semnificația evenimentului, declarând: „Aș vrea să vă spun că și noi avem mulți membri care vin din mediul de afaceri.

Eu cred că e o oarecare exagerare în această chestiune. Multe din temerile exprimate acolo sunt hazardate și reflectă chestiuni partizane.” Declarația sa sugerează o contestare a interpretării evenimentului ca fiind o mobilizare masivă a mediului de afaceri împotriva AUR, atribuind temerile exprimate de acesta unor interese partizane. .

Într-un dialog amplu cu Cătălin Ghinăraru, referitor la controversata afirmație a domnului Călin Georgescu din cadrul unui interviu acordat publicației Politico, privind naționalizarea companiilor străine, a fost clarificată poziția partidului. Ghinăraru a negat categoric intenția de a aplica o naționalizare în stilul anului 1948, subliniind incompatibilitatea unei astfel de măsuri cu Constituția României.

El a evidențiat imposibilitatea unei naționalizări fără o modificare prealabilă a Constituției, respingând sugestia unui referendum ca soluție rapidă. În schimb, Ghinăraru a explicat că obiectivul este ”re-câștigarea controlului asupra unor resurse naturale care au ajuns în alte mâini în urma unor evenimente sau a unor parcursuri nefericite”, făcând referire la precedente istorice, precum exemple din anii 1870, când căile ferate române, inițial construite cu capital german și concesionate, au fost ulterior răscumpărate de statul român. Această răscumpărare, a precizat el, este modelul propus și pentru situația actuală: o preluare nu prin forță, ci prin negocieri transparente, începând cu desecretizarea contractelor. Întrebat despre posibilele reacții adverse ale companiilor străine implicate, inclusiv posibilitatea unor negocieri dificile, Ghinăraru a admis dificultatea procesului, dar și-a exprimat încrederea în găsirea unei soluții de compromis.

El a subliniat caracterul injust al tratamentului aplicat României, apărând necesitatea de a aplica principii morale în economie, respingând categoric acuzațiile de confiscare sau preluare ostilă. Confruntat cu scenariul unor reacții negative internaționale, Ghinăraru a argumentat că promovarea unei imagini corecte a României este crucială, recunoscând posibilitatea unor critici, dar pledând pentru un efort diplomatic susținut.

El a respins categoric acuzațiile de naționalism excesiv, subliniind că și alte state își apără interesele naționale. De asemenea, a menționat panica de pe bursă, considerând-o nejustificată, având în vedere că evenimentele prevăzute nu au avut încă loc. Referitor la temerea unei ieșiri a investitorilor străini din țară și consecințele asupra cursului de schimb și finanțării deficitului, Ghinăraru a reiterat ideea unei reacții exagerate, punând accentul pe lipsa de încredere în instituțiile democratice românești și necesitatea de a promova imaginea unei Românii sigure, oferind exemplul Ungariei, unde, în ciuda predicțiilor negative, nu s-au produs dezastre economice majore după venirea la putere a lui Viktor Orban. A abordat și declarațiile lui Cristian Popa și Lucian Croitoru, considerându-le expresia unor percepții care creează o imagine distorsionată a situației economice a României.

El a respins afirmațiile referitoare la pierderea fondurilor europene de către primari în caz de schimbare a guvernului, caracterizându-le ca fiind revoltătoare și nefondate. În ceea ce privește programul de guvernare, care promite creșterea salariului mediu net la peste 2000 de euro în patru ani, Ghinăraru a explicat că obiectivele se bazează pe dezvoltarea bazei energetice a țării (hidrocentrala de la Tarnița, termocentrale pe gaz, reactoarele de la Cernavodă), crearea unui Fond Suveran de Investiții și creșterea productivității muncii, prin măsuri fiscale menite să coreleze salariile cu productivitatea. În legătură cu obiectivul ambițios de reducere a deficitului bugetar de la 8% la 3% în patru ani, Ghinăraru a precizat că ținta este în concordanță cu Pactul de Stabilitate și Creștere al UE, subliniind că o reducere a cheltuielilor publice raționale este posibilă, dar nu la extrem, respigând comparația cu măsurile economice drastice din timpul lui Ceaușescu. ”Ceea ce ne dorim e să recuplăm salariile cu productivitatea”, a conchis el. .

Interviul cu Cătălin Ghinăraru se desfășoară pe un teren minat de speculații și interpretări contradictorii privind o presupusă „preluare forțată” a unor active economice. Domnul Ghinăraru infirmă categoric această ipoteză, argumentând că inițiativa propune, în primul rând, desecretizarea contractelor controversate, urmată de negocieri pentru răscumpărarea activelor privatizate într-un mod considerat inechitabil.

Reporterul, însă, ridică problema unui posibil refuz din partea investitorilor străini de a renunța la participațiile lor. Ghinăraru recunoaște existența acestui risc, însă exprimă convingerea că o soluție negociată este fezabilă, subliniind caracterul profund injust al tratamentului aplicat României în trecut și pledând pentru o abordare etică în sfera economică, similară celei din sfera politică.

El insistă asupra faptului că nu este vorba de confiscări, ci de o corectare a unor nedreptăți istorice. Reporterul, ironic, reformulează situația ca fiind o „preluare ostilă”, provocare imediat respinsă de Ghinăraru, care clarifică diferența conceptuală între cele două situații. Scenariul unei reacții negative din partea firmelor străine este anticipat de ambele părți.

Reporterul sugerează un răspuns negativ din partea companiilor străine, punctând imposibilitatea unei cedări facile a participațiilor la prețuri derizorii. Ghinăraru confirmă așteptările unor negocieri dificile și îndelungate, recunoscând potențialele consecințe negative asupra imaginii României pe plan internațional.

Strategia propusă implică nu doar negocieri ferme, ci și un efort diplomatic consistent pentru a prezenta argumentat poziția României. El subliniază că pledoaria pentru interesele naționale nu echivalează cu naționalism, insistând că și alte state își apără interesele în mod similar.

Reacțiile bursiere negative, interpretate ca panică generată de incertitudine, sunt atribuite de Ghinăraru celor două categorii de investitori – cei reactivi și cei mai pragmatici. El atrage atenția asupra faptului că teama este generată de un eveniment ipotetic, viitorul fiind încă incert. Anxietatea publică referitoare la un posibil exod de capitaluri, cu impact negativ asupra cursului de schimb și asupra finanțării deficitului bugetar, este abordată printr-o nouă respingere a scenariului catastrofic.

Ghinăraru reiterează lipsa de justificare a panicei, evidențiind o încredere scăzută în instituțiile românești și în garanțiile juridice oferite de tratate și Constituție. El acuză o campanie de inducere a unei imagini negative a României ca țară nesigură, sugerând promovarea unei percepții contrare.

Exemple precum Ungaria, supusă unor critici similare fără a suferi consecințe economice dezastruoase, sunt utilizate pentru a contracara această perspectivă pesimistă. Publicațiile unor analiști economici de la BNR sunt menționate, iar Ghinăraru confirmă lecturarea acestora.

Deși recunoaște necesitatea unui răspuns din perspectiva unui analist economic, el consideră că afirmațiile respective se bazează pe percepții subiective și nu pe realitate. El contraargumentează prin prezentarea unui răspuns bazat pe obiectivitate, respingând ideea unei Românii nesigure. Un alt aspect abordat se referă la afirmațiile alarmiste privind pierderea fondurilor europene de către primării în cazul schimbării guvernului.

Ghinăraru califică aceste afirmații ca fiind revoltătoare, subliniind condițiile stricte în care se pot pierde fonduri europene (nerespectarea obiectivelor, cheltuieli neeligibile, nereguli), negând orice legătură cu schimbarea guvernului. În ceea ce privește programul de guvernare, Ghinăraru explică strategia de dezvoltare economică axată pe investiții în infrastructura energetică (hidrocentrala de la Tarnița, termocentrale pe gaz metan, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă), care, pe lângă impactul direct, au și rolul de a absorbi lichiditatea din piață.

Crearea unui Fond Suveran de investiții este prezentată ca un element cheie al strategiei. Creșterea salariilor medii la peste 2000 de euro net este legată de creșterea productivității muncii, prin modificarea structurii economiei.

Obiectivele fiscale propuse vizează o corelare a salariilor cu productivitatea, aspect pe care Ghinăraru l-a abordat și în diverse materiale pentru Comisia Europeană. Reducerea deficitului bugetar la 3% în patru ani este explicată în contextul Pactului de Stabilitate și Creștere, demonstrând angajamentul față de normele UE. Ghinăraru clarifică că această reducere presupune raționalizarea cheltuielilor publice, dar fără a se ajunge la măsuri extreme.

El respinge comparațiile cu măsurile economice din timpul lui Ceaușescu, subliniind că obiectivele propuse sunt fezabile și compatibile cu angajamentele internaționale ale României. În concluzie, interviul se încheie cu o reafirmare a încrederii în capacitatea României de a gestiona situația economică actuală, respingând scenariile catastrofice propagate printr-o campanie de dezinformare. .

Interviul cu domnul Cătălin Ghinăraru a abordat aspecte legate de impactul politicilor propuse asupra imaginii României în lume, reacțiile pieței bursiere și abordarea unor declarații recente ale unor economiști de seamă. Referitor la potențialele efecte negative asupra percepției internaționale a României, domnul Ghinăraru a subliniat necesitatea promovării unei imagini corecte și a pledării pentru cauza națională, respingând acuzațiile de naționalism și argumentând că și alte state își apără interesele.

A recunoscut existența unor comentarii ostile, dar a considerat că un efort diplomatic este esențial pentru contracararea acestora. Reacțiile negative de pe piața bursieră, marcate de turbulențe, au fost atribuite panicii premature a unor investitori, în contextul unor evenimente viitoare incerte. Domnul Ghinăraru a evidențiat existența a două categorii de investitori: cei reactivi și cei pragmatici, subliniind că panica este nejustificată până la materializarea evenimentelor.

Îngrijorările legate de posibilitatea retragerii investitorilor străini și impactul asupra cursului de schimb și finanțării deficitului au fost adresate, domnul Ghinăraru atribuind aceste temeri lipsei de încredere în instituțiile democratice românești și garanțiile oferite prin tratate și Constituție. El a susținut că se urmărește crearea unei percepții de nesiguranță a României, fapt pe care este necesar să-l contracarăm prin promovarea imaginii unei țări stabile.

A menționat citirea materialelor publicate de Cristian Popa și Lucian Croitoru, considerând că analizele acestora nu sunt justificate și se bazează pe percepții eronate. Domnul Ghinăraru a contrapus situația României cu cea a Ungariei sub guvernarea lui Viktor Orban, argumentând că temerile legate de consecințe economice negative s-au dovedit nefondate.

Deși Ungaria nu are o imagine impecabilă în spațiul european, aceasta a demonstrat că poate realiza reforme, precum reforma pensiilor, fără consecințe catastrofale prevăzute de unii analiști. Domnul Ghinăraru a respins vehement afirmațiile potrivit cărora primarii ar pierde fonduri europene în cazul schimbării guvernării, calificând aceste declarații ca fiind revoltătoare și nefondate. În ceea ce privește programul de guvernare, acesta prevede oprirea exodului românilor prin creșterea salariului mediu net la peste 2000 de euro în patru ani, oprirea scurgerilor de capital prin relansarea industriei naționale și capitalizarea companiilor naționale.

Domnul Ghinăraru a explicat că strategia se bazează pe dezvoltarea bazei energetice a țării, prin finalizarea unor proiecte majore precum hidrocentrala de la Tarnița, termocentralele pe gaz metan și reactoarele de la Cernavodă, proiecte ce vor absorbi lichidități și atrage fonduri. Creșterea productivității muncii este crucială pentru creșterea salariilor, iar înființarea unui Fond Suveran de Investiții este un element-cheie al strategiei economice. Referitor la obiectivul de reducere a deficitului bugetar la 3% în patru ani, o țintă considerată ambițioasă, domnul Ghinăraru a explicat că acest obiectiv este în conformitate cu Pactul de Creștere și Stabilitate al Uniunii Europene și că, în condiții favorabile, se poate realiza prin raționalizarea cheltuielilor publice, fără măsuri drastice.

El a respins acuzațiile de orientare anti-europeană, subliniind angajamentul față de regulile Uniunii Europene. .

Turbulențele de pe bursă din ultimele zile au generat o atmosferă de panică nejustificată, opinează Cătălin Ghinăraru, într-un interviu recent. Această panică, susține el, este alimentată de speculații cu privire la un eveniment viitor, încă neprodus, a cărui incertitudine este exacerbată de lipsa de încredere în instituțiile democratice românești și în garanțiile oferite de tratate internaționale și Constituție.

Analistul economic subliniază existența a două categorii de investitori: cei reacționari, care se panichează la cea mai mică adiere de vânt, și cei raționali, care își păstrează calmul. El consideră că teama prevalentă, legată de o posibilă retragere a capitalurilor străine din țară, cu impact asupra cursului de schimb și finanțării deficitului bugetar – inclusiv informațiile referitoare la cheltuirea a miliarde de euro pentru susținerea leului în fața euro – este exagerată și nefondată, având în vedere că evenimentul declanșator nu a avut încă loc.

„Încă o dată, mie mi se pare că este foarte multă panică pentru o chestiune care nici nu s-a produs încă. Nu știm ce va fi”, afirmă Ghinăraru, adăugând că se încearcă inducerea unei percepții false a României ca fiind o țară nesigură, în contrast cu realitatea.

El face o paralelă cu situația Ungariei, unde, în ciuda predicțiilor catastrofiste legate de guvernarea lui Viktor Orban, nu s-au produs efecte economice dramatice. Deși Ungaria nu se bucură de cea mai bună imagine în spațiul european, Ghinăraru consideră că nici în cazul României nu se va produce un colaps economic brusc.

El respinge categoric afirmațiile alarmiste, cum ar fi cele legate de pierderea fondurilor europene de către primării în cazul schimbării guvernării, calificându-le drept „de cea mai joasă speță” și revoltătoare. Întrebat despre răspunsul său la articolele publicate de Cristian Popa (membru în CA al BNR) și Lucian Croitoru (consilier al Guvernatorului), Ghinăraru confirmă citirea acestora și își exprimă dezacordul cu analizele lor, considerându-le bazate pe percepții subiective, nejustificate din punct de vedere economic.

În ceea ce privește programul său de guvernare, Ghinăraru accentuează importanța dezvoltării infrastructurii energetice (hidrocentrala de la Tarnița, termocentrale pe gaz, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, un Fond Suveran de investiții) pentru a stimula economia și a atrage fonduri. El subliniază necesitatea creșterii productivității muncii pentru a justifica majorarea salariilor, amintind de numeroasele materiale pe această temă scrise pentru Comisia Europeană.

Referitor la obiectivul ambițios de reducere a deficitului bugetar de la 8% la 3% în patru ani, Ghinăraru explică că acest lucru este posibil în condiții economice favorabile, printr-o raționalizare a cheltuielilor publice, fără a se ajunge la măsuri extreme, rămânând în conformitate cu Pactul de Stabilitate și Creștere. El respinge comparația cu măsurile lui Ceaușescu, subliniind că obiectivul său este alinierea la standardele Uniunii Europene.

În final, Ghinăraru reiterează angajamentul său de a opri exodul creierelor prin creșterea salariului mediu net la peste 2000 de euro în patru ani, prin relansarea industriei naționale și capitalizarea companiilor naționale, toate acestea într-un mod neinflaționist. .

Interviul cu Cătălin Ghinăraru abordează neliniștile legate de situația economică a României, marcate de recente turbulențe bursiere și teama de un exod de capitaluri. Reporterul atrage atenția asupra panicii existente pe piață, subliniind cheltuielile substanțiale efectuate pentru susținerea cursului leului în fața euro – câteva miliarde de euro, după cum au apărut informații în presă – și îngrijorările legate de impactul asupra cursului de schimb și finanțării deficitului bugetar. Ghinăraru contrazice această percepție a panicii generalizate, argumentând că teama este exagerată și nejustificată având în vedere că evenimentele temute nu s-au produs încă.

El subliniază existența a două categorii de investitori: cei care se panichează la cea mai mică adiere de vânt și cei care rămân calmi, constatând ironic că panica este generată de un eveniment ipotetic, viitorul fiind incert. Lipsa de încredere în instituțiile democratice românești și în garanțiile oferite de tratate și Constituție este, în opinia sa, un factor determinant al acestei stări de spirit.

El consideră că se urmărește inducerea unei imagini a României ca țară nesigură, insistând pe necesitatea promovării unei imagini contrare: aceea a unei Românii stabile și sigure. "Se încearcă inducerea unei percepții că România ar fi nesigură.

Ar trebui dimpotrivă, să inducem percepția unei Românii sigure," afirmă el. Reporterul îl întreabă despre reacția sa la declarațiile lui Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, și Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR, pe care Ghinăraru le-a citit. Acesta afirmă că, din perspectiva sa de analist economic, ar fi oferit un răspuns, contrazicând afirmațiile respective, pe care le consideră nejustificate și bazate pe percepții subiective.

El folosește exemplul Ungariei, subliniind că, în ciuda predicțiilor catastrofiste legate de guvernarea lui Viktor Orban, nu s-au produs efecte economice dramatice. Deși Ungaria nu se bucură de o imagine impecabilă la nivel european, faptul că nu a fost exclusă din Partidul Popular European și că a realizat reforme de pensii fără consecințe majore pe plan financiar, constituie, după părerea sa, o dovadă că nici în România nu este de așteptat o criză economică bruscă și catastrofală.

El respinge categoric afirmațiile alarmiste, spunând: "Cei care spun altceva habar n-au ce vorbesc." De asemenea, el critică afirmațiile, auzite la televizor, conform cărora primarii ar pierde fonduri europene dacă ar veni la putere, considerându-le revoltătoare și nefondate. "Banii de proiecte se pierd doar în anumite condiții: dacă nu se realizează obiectivele, dacă se fac cheltuieli neeligibile, dacă sunt nereguli… atunci se pierd bani! Nu când se schimbă un Guvern!", explică el. Referitor la programul de guvernare, care promite oprirea exodului românilor prin creșterea salariului mediu net la peste 2.000 de euro în patru ani, oprirea scurgerilor de bani în străinătate prin relansarea industriei naționale și capitalizarea companiilor naționale, Ghinăraru explică strategia propusă.

Aceasta se axează pe dezvoltarea bazei energetice a țării, prin finalizarea unor proiecte majore precum hidrocentrala de la Tarnița, termocentralele pe gaz metan și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Aceste investiții ar avea și rolul de a absorbi lichiditățile din piață și de a atrage fonduri.

Înființarea unui Fond Suveran de investiții este o altă componentă cheie a planului. Ghinăraru subliniază necesitatea creșterii productivității muncii pentru a justifica creșterea salariilor, susținând că această corelație este esențială și nu poate fi atinsă fără modificări structurale în economie.

"Ceea ce încercăm noi să facem este să recuplăm salariile cu productivitatea," afirmă el. În legătură cu obiectivul de reducere a deficitului bugetar de la 8% la 3% în patru ani, Ghinăraru admite că este ambițios, dar justifică această țintă prin necesitatea respectării Pactului de stabilitate și creștere, un element central al construcției europene. El subliniază că atingerea acestui obiectiv depinde de factori favorabili și implică raționalizarea cheltuielilor publice, dar fără măsuri extreme.

Reducerea deficitului este, în opinia sa, un obiectiv absolut necesar și în concordanță cu angajamentele internaționale ale României. .

Într-un interviu amplu, Cătălin Ghinăraru a abordat diverse aspecte legate de programul său de guvernare și declarațiile unor analiști economici, precum Cristian Popa și Lucian Croitoru, membri ai BNR, privind stabilitatea economică a României. Întrebat dacă a luat cunoștință de opiniile acestora, Ghinăraru a confirmat, declarând că, din perspectiva sa de analist economic, ar fi oferit un răspuns ferm.

El a subliniat că aceste opinii induc o percepție eronată de nesiguranță economică a României, contrară realității. "Se încearcă inducerea unei percepții, că România ar fi nesigură.

Noi ar trebui dimpotrivă, să inducem percepția unei Românii sigure," a afirmat Ghinăraru, folosind exemplul Ungariei pentru a ilustra cum predicțiile catastrofale, în contextul guvernării lui Viktor Orban, nu s-au adeverit în totalitate, deși imaginea internațională a Ungariei nu este una perfectă. "S-a spus că vai, sub Viktor Orban va fi dezastrul pe pământ.

Și? Nu s-a întâmplat nimic spectaculos," a argumentat el. Ghinăraru a respins categoric ideea unor schimbări radicale și neprevăzute, insistând că "Nu se poate! Nu are nimeni puteri din acestea, discreționare.

Cei care spun altceva habar n-au ce vorbesc." Referindu-se la afirmațiile alarmiste apărute în spațiul public, inclusiv declarațiile unor candidați prezidențiali, privind pierderea fondurilor europene de către primării în cazul accederii la guvernare, Ghinăraru a calificat asemenea afirmații drept "ceva de cea mai joasă speță" și "revoltător". El a explicat clar că pierderea fondurilor este condiționată de nerespectarea criteriilor de eligibilitate, nu de schimbarea guvernului.

"Banii de proiecte se pierd doar în anumite condiții: dacă nu se realizează obiectivele, dacă se fac cheltuieli neeligibile, dacă sunt nereguli… atunci se pierd bani! Nu când se schimbă un Guvern!" a subliniat cu fermitate. În ceea ce privește programul său de guvernare, Ghinăraru a detaliat strategia de creștere economică, subliniind dezvoltarea sectorului energetic ca o prioritate majoră. "Ideea programului de guvernare este dezvoltarea în special a bazei energetice a țării," a explicat el, menționând finalizarea unor proiecte majore, precum hidrocentrala de la Tarnița și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, ca elemente cheie în stimularea economiei și atragere de investiții.

Înființarea unui Fond Suveran de investiții a fost prezentată ca un instrument crucial în acest demers. Ghinăraru a reiterat angajamentul de a crește salariul mediu net la peste 2000 de euro în următorii patru ani, printr-o abordare care corelează creșterea salariilor cu sporirea productivității muncii.

"Ceea ce încercăm noi să facem este să recuplăm salariile cu productivitatea," a declarat el, adăugând că acest lucru necesită o restructurare a economiei. Referitor la obiectivul ambițios de reducere a deficitului bugetar de la 8% la 3% în patru ani, Ghinăraru a precizat că acest obiectiv este în acord cu Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene, respingerea acuzațiilor de a fi "anti-europeni". El a menționat, însă, că atingerea acestui obiectiv depinde de o serie de factori favorabili și implică raționalizarea cheltuielilor publice, fără a se ajunge la măsuri extreme.

"Reducerea asta a deficitului trebuie văzută într-un context. Dacă toți ceilalți factori ne sunt favorabili, atunci sigur că se va încerca raționalizarea cheltuielilor publice, dar fără a se ajunge la extrem," a conchis Ghinăraru, comparând situația cu o eventuală repetare a politicilor economice din perioada Ceaușescu, afirmând ca nu este vorba de o "sărăcire a populației". .

Intervievatorul a solicitat o clarificare a poziției lui Cătălin Ghinăraru, punând întrebarea directă: "Și care ar fi acel răspuns?". Ghinăraru a reiterat argumentul său principal, respingând afirmațiile critice la adresa României, subliniind că acestea se bazează pe percepții manipulate, menite să prezinte țara ca fiind nesigură.

El a contracarat această perspectivă negativă, susținând necesitatea promovării unei imagini a României ca o țară sigură și stabilă, oferind exemplul Ungariei. În ciuda predicțiilor catastrofale legate de guvernarea lui Viktor Orban, inclusiv scenariul excluderii Ungariei din Partidul Popular European, realitatea a demonstrat contrariul – niciun dezastru spectaculos nu s-a produs, iar reformele, cum ar fi reforma pensiilor, nu au generat prăbușirea sistemului financiar, așa cum se preconiza.

Ghinăraru a extins această analogie la situația internă, asigurând că nici în România nu se va produce un colaps brusc, subliniind lipsa unor puteri discreționare capabile să provoace o asemenea situație. El a respins categoric afirmațiile răspândite, inclusiv cele televizate, conform cărora primarii ar pierde fonduri europene în cazul unei schimbări de guvernare, declarând că pierderea fondurilor este condiționată doar de nerespectarea criteriilor de eligibilitate, nu de schimbări politice.

A calificat drept "revoltător" faptul că un candidat prezidențial a lansat o asemenea afirmație într-o țară membră a Uniunii Europene, la al treilea ciclu de finanțare prin fonduri europene structurale și de investiții. Ghinăraru a citat apoi o parte a programului său de guvernare: "Ceea ce ne dorim e să recuplăm salariile cu productivitatea".

Referitor la promisiunile din programul de guvernare – oprirea exodului românilor prin creșterea salariului mediu net la peste 2000 de euro în patru ani, oprirea scurgerilor de capital prin relansarea industriei naționale și capitalizarea companiilor naționale – Ghinăraru a detaliat strategia sa, punând accentul pe dezvoltarea bazei energetice a țării. Aceasta implică finalizarea unor proiecte majore, cum ar fi hidrocentrala de la Tarnița, termocentralele pe gaz metan și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

Aceste investiții, a explicat el, vor avea și rolul de a absorbi lichidități din piață și de a atrage fonduri externe. Înființarea unui Fond Suveran de Investiții constituie un element cheie al strategiei sale economice.

Măsurile fiscale propuse, în special cele din zona pieței muncii, urmăresc creșterea productivității muncii și, implicit, a salariilor. Ghinăraru a subliniat importanța corelației dintre salarii și productivitate, menționând experiența sa în elaborarea de materiale pentru Comisia Europeană pe această temă, și a argumentat că atingerea acestui obiectiv necesită modificarea structurii economice actuale. În legătură cu obiectivul de reducere a deficitului bugetar la 3% în patru ani, o țintă considerată ambițioasă și comparată de intervievator cu măsurile drastice luate de Ceaușescu pentru plata datoriei externe, Ghinăraru a precizat că România se apropie de un deficit de 8% și că obiectivul său este readucerea țării în limitele Pactului de Stabilitate și Creștere, respigând acuzațiile de a fi anti-european.

El a subliniat că reducerea deficitului, în contextul unor factori economici favorabili, se va realiza printr-o raționalizare a cheltuielilor publice, fără a se ajunge la măsuri extreme. A reiterat faptul că acest obiectiv este în concordanță cu angajamentele asumate de România. .

Domnul Cătălin Ghinăraru, într-un interviu recent, a detaliat strategia economică prezentată în programul său de guvernare, adresându-se unor critici privind promisiunile ambițioase. Întrebat despre angajamentul de a stopa exodul românilor prin majorarea salariului mediu net la peste 2000 de euro în patru ani, precum și oprirea scurgerilor de capital prin relansarea industriei naționale și capitalizarea companiilor românești, domnul Ghinăraru a subliniat că motorul acestei strategii este dezvoltarea bazei energetice a țării.

Aceasta implică finalizarea unor proiecte majore: hidrocentrala de la Tarnița, termocentrale pe gaz metan și, crucial, finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Aceste investiții, potrivit domnului Ghinăraru, vor avea un efect de absorbție a lichidităților din piață, atrăgând totodată investiții străine.

Un alt element-cheie este înființarea unui Fond Suveran de Investiții, menit să joace un rol esențial în economia românească. Domnul Ghinăraru a explicat că creșterea salarială propusă este strâns legată de creșterea productivității muncii. "Ceea ce încercăm noi să facem este să recuplăm salariile cu productivitatea," a afirmat el, adăugând că "această cuplare nu se poate face decât umblând la structura economiei.

Cu actuala structură a economiei nu se pot obține câștiguri de productivitate semnificative". Experiența sa în elaborarea de materiale pentru Comisia Europeană în domeniul corelației salarii-productivitate susține această abordare.

Măsurile fiscale propuse, în special cele din zona pieței muncii, vor contribui la această creștere a productivității. Critica privind reducerea deficitului bugetar de la 8% la 3% în patru ani, comparată cu măsurile drastice luate de regimul Ceaușescu pentru plata datoriei externe, a fost abordată prin contextualizarea obiectivului. Domnul Ghinăraru a recunoscut apropierea de pragul de 8%, dar a subliniat că ținta de 3% se încadrează în Pactul de Stabilitate și Creștere, un element fundamental al construcției Uniunii Europene.

El a precizat că atingerea acestui obiectiv depinde de factori favorabili, iar "reducerea deficitului trebuie văzută într-un context". În cazul unui context favorabil, se va apela la raționalizarea cheltuielilor publice, dar fără a se recurge la măsuri extreme.

Reducerea deficitului, a conchis domnul Ghinăraru, este un angajament asumat de România prin semnarea Pactului de Stabilitate și Creștere. .