Apel la noi proteste în Georgia: Președinta refuză să demisioneze, amplificând criza.

Parlamentul georgian, reunit la Tbilisi, a decis, prin vot, numirea lui Mihail Kavelaşvili în funcția de președinte al Georgiei. Această alegere, însă, este marcată de o profundă controversă politică.

Fost jucător de fotbal, Kavelaşvili, astăzi un politician conservator și suveranist declarat, a beneficiat de voturile majorității parlamentare, aparținând partidului de guvernământ, Visul Georgian. Opoziția, care refuză să recunoască rezultatele alegerilor legislative recente, în care a fost învinsă de Visul Georgian, a boicotat votul pentru președinție, considerându-l ilegitim și o impunere a puterii prin forță.

Această acțiune a opoziției subliniază adâncimea crizei politice din Georgia, accentuând diviziunile sociale și politice existente. Lipsa de consens în jurul alegerilor și numirea lui Kavelaşvili la președinție riscă să genereze instabilitate politică pe termen lung și să exacerbeze tensiunile deja existente în societate.

Alegerea lui Kavelaşvili, în aceste condiții, poate fi interpretată ca o victorie a partidului de guvernământ, dar și ca un semn al fragilității democrației georgiene, marcată de un proces electoral contestat și de o opoziție nemulțumită profund, care consideră rezultatul alegerilor drept o fraudă și refuză să legitimizeze noua conducere a țării. De menționat este transformarea lui Mihail Kavelaşvili, de la o carieră sportivă la una politică, marcată de un discurs conservator și de o puternică susținere a suveranității naționale, elemente care i-au asigurat probabil sprijinul partidului Visul Georgian.

Situația politică din Georgia rămâne, așadar, extrem de tensionată și nesigură. .

Criza politică din Georgia, declanșată de alegerile legislative recente, continuă să escaladeze, cu proteste nocturne ale opoziției și reacții ferme din partea guvernului. Premierul Irakli Garibashvili, considerat de opoziție și de statele occidentale ca fiind prorus, a respins categoric posibilitatea unei revoluții de tip Maidan, susținând că "Patru partide (de opoziţie) şi ONG-urile bine finanţate nu reuşesc să adune (la proteste) nici măcar 2.000 de persoane.

Aceasta este realitatea, şi este un lucru foarte bun pentru ţara noastră. Maidanul a eşuat în Georgia şi nu va reuşi niciodată".

Această declarație vine pe fondul unor demonstrații, care, deși zilnice, se mențin la un nivel numeric redus, conform afirmațiilor guvernamentale. El argumentează această constatare prin neutralizarea elementelor radicale ale opoziției și prin victoria zdrobitoare a partidului său, Partidul Visul Georgian, la alegeri, obținând aproape 54% din voturi.

Această victorie electorală a fost, în mare măsură, atribuită temerilor populației cu privire la o posibilă implicare a Georgiei într-un nou conflict cu Rusia, în contextul unui guvern pro-occidental, amintire vie fiind războiul din 2008 sub președinția lui Mihail Saakașvili, astăzi lider al opoziției, aflat în închisoare. Blocurile opoziției, care au obținut doar 38% din voturi, acuză fraude electorale și ingerințe rusești, acuzații categoric respinse de guvern. Președinta Salomé Zurabișvili, care a refuzat să se prezinte la Parchet pentru a furniza dovezi privind presupusele fraude, și-a reiterat ferm sprijinul pentru opoziție, dar fără a se implica direct în acuzații.

"Eu nu plec nicăieri. Legitimitatea mea este confirmată deja în alegeri, nu ?", a declarat ea, subliniind ilegitimitatea alegerii lui Mihail Kavelaşvili ca viitor președinte de către un parlament considerat de opoziție ca fiind nelegitim.

Ea a pledat pentru continuarea protestelor, subliniind că autoritățile nu pot "intimida sau aresta pe toată lumea", referindu-se la represiunea manifestărilor. Aceste declarații, deși susțin opoziția, au fost marcate de o prudență remarcabilă, evitând o confruntare directă cu guvernul. Între timp, guvernul a luat o decizie care a alimentat și mai mult protestele.

Anunțând suspendarea procesului de aderare la UE până în 2028, guvernul a acuzat Bruxelles-ul de "şantaj", în contextul adoptării controversatei legi a "agenților străini", care impune ONG-urilor și mass-mediei finanțate din exterior să își dezvăluie sursele de finanțare. Această decizie, luată după ce Comisia Europeană anunțase deja înghețarea procesului de aderare, a oferit opoziției un nou argument puternic pentru continuarea protestelor, care se desfășoară de trei săptămâni în fața parlamentului din Tbilisi, fiind dispersate cu brutalitate de către forțele de ordine, care au efectuat numeroase arestări.

Sute de manifestanți, inclusiv președinta Zurabișvili, au participat la demonstrațiile de sâmbătă seară, menținând tensiunea politică la cote maxime. Așadar, situația rămâne extrem de fragilă, cu un guvern ferm pe poziții și o opoziție care, deși slabă numeric, beneficiază de sprijinul președintelui, dar și de o opinie publică internațională tot mai preocupată. .

Alegerile legislative din Georgia au fost marcate de o victorie zdrobitoare a Partidului Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze, care a obținut aproape 54% din voturi. Acest succes electoral se datorează, în mare măsură, strategiei politice bazate pe exploatarea temerilor populației cu privire la implicațiile unui guvern pro-occidental asupra relațiilor cu Rusia.

Această temere este profund înrădăcinată în trauma războiului din 2008, având în vedere că președintele de atunci, Mihail Saakașvili, aflat acum în opoziție și încarcerat, este considerat de mulți drept responsabil pentru declanșarea conflictului. Blocurile opoziției, reunite în patru formațiuni distincte, au adunat doar 38% din voturi. Opoziția, susținută de președinta Salomé Zurabișvili, acuză fraude electorale masive și ingerințe rusești, solicitând insistent repetarea scrutinului.

Aceste acuzații grave sunt însă respinse categoric de guvernul de la Tbilisi. Interesant este faptul că, în ciuda acestor acuzații, președinta Zurabișvili a refuzat să se prezinte la Parchet pentru a prezenta dovezi concrete care să susțină afirmațiile sale despre fraudă electorală.

Această decizie a generat numeroase controverse și a alimentat suspiciunile cu privire la seriozitatea acuzațiilor lansate. Între timp, guvernul georgian, în afară de respingerea acuzațiilor de fraudă și ingerințe rusești, a luat o decizie controversată: suspendarea procesului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. Această decizie drastică a fost justificată de guvern prin acuzația că Bruxelles-ul practică "șantajul" față de Georgia.

Ironia situației este că Comisia Europeană anunțase deja, înainte de alegeri, înghețarea acestui proces, ca urmare a adoptării de către parlamentul georgian a controversatei legi a "agenților străini". Această lege impune mass-media și ONG-urilor care primesc finanțări din străinătate obligația de a-și dezvălui sursele de finanțare externe. Anunțul guvernului privind suspendarea aderării la UE a aprins însă o nouă flacără a protestelor antiguvernamentale, intensificând manifestațiile care au loc în fiecare seară la Tbilisi de trei săptămâni.

Aceste demonstrații, adesea violente, sunt reprimate cu fermitate de forțele de ordine, care au procedat la numeroase arestări. Sâmbătă seară, sute de protestatari s-au adunat din nou în fața parlamentului, președinta Zurabișvili aflându-se printre ei, demonstrând astfel solidaritatea sa cu opoziția și contestând, implicit, rezultatele alegerilor și acțiunile guvernului. .