Apel Biden pentru încetarea imediată a focului în Gaza: discuții cu Netanyahu despre negocieri

Într-o evoluție diplomatică complexă, evenimentele dinaintea unei convorbiri telefonice cruciale dintre președintele american Joe Biden și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au creat o tensiune politică palpabilă. Sâmbătă, cu o zi înainte de convorbire, Netanyahu a primit vizita lui Steve Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu.

Această întâlnire a fost imediat urmată de o acțiune decisivă a premierului israelian: trimiterea unei delegații de rang înalt în Qatar, delegație care includea șeful Mossad, cu scopul declarat de a "avansa" negocierile pentru eliberarea ostaticilor reținuți de Hamas în Gaza. Această misiune secretă, desfășurată pe fondul unor negocieri complexe la Doha, subliniază importanța eliberării ostaticilor ca obiectiv prioritar al Israelului. Convorbirea telefonică dintre Biden și Netanyahu, prima anunțată public din octombrie 2024, a abordat direct aceste negocieri de la Doha, negocieri care se bazează pe o propunere de pace înaintată de președintele american în luna mai.

Casa Albă a confirmat că Biden a reiterat solicitarea sa pentru o încetare imediată a focului în Gaza, eliberarea tuturor ostaticilor și creșterea semnificativă a ajutorului umanitar pentru enclavă. Mai mult decât atât, discuția a cuprins și o analiză amplă a "circumstanțelor regionale fundamental schimbate", conform declarației Casei Albe.

Aceste schimbări se referă la încetarea focului din Liban din noiembrie 2023, prăbușirea regimului lui Bashar al-Assad în luna următoare și, în consecință, la o poziție slăbită a Iranului în regiune. Însă, în spatele acestei diplomații intense, se ascund tensiuni interne profunde în guvernul israelian. Netanyahu a convocat la discuții doi critici importanți ai propunerii de pace a lui Biden: ministrul finanțelor, Bezalel Smotrich, și ministrul securităţii naționale, Itamar Ben Gvir.

Acești doi miniștri de extremă dreapta au respins anterior, fără echivoc, propunerea lui Biden din mai 2024, care lega eliberarea ostaticilor de o "încetare a focului deplină şi completă". Ei au respins categoric ideea unei încetări imediate a focului, insistând asupra continuării luptelor până la distrugerea Hamas și eliberarea tuturor ostaticilor.

Mai mult, ei au emis amenințări explicite, declarând anterior că vor demisiona și vor destabiliza coaliția guvernamentală a lui Netanyahu dacă acesta va accepta propunerea președintelui american. Această opoziție puternică în interiorul guvernului israelian complică și mai mult situația, aruncând o umbră de incertitudine asupra viitorului negocierilor și asupra stabilității politice a Israelului. .

Presiunile cresc asupra lui Benjamin Netanyahu pentru a media o eliberare a ostaticilor înainte de învestirea lui Joe Biden. Această cursă contra cronometru implică o coordonare complexă între administrația Biden, care se află în ultimele zile ale mandatului, și viitoarea administrație Trump, care își manifestă deja o implicare decisivă în această criză umanitară.

Întâlnirea de sâmbătă dintre Netanyahu și Steve Witkoff, noul emisar al lui Trump pentru Orientul Mijlociu, subliniază intensitatea eforturilor diplomatice. Raportul lui Witkoff, după discuțiile din Doha, despre progrese înregistrate, deși descrise ca "dificile" de un înalt oficial al administrației Biden, a insuflat un optimism precaut. Optimism care contrastează cu declarațiile vehemente ale lui Trump, care a avertizat cu privire la un „iad” în Orientul Mijlociu în cazul eșecului eliberării ostaticilor până la 20 ianuarie.

Această amenințare este susținută de declarația de duminică a lui Mike Waltz, noul consilier pentru securitate națională al lui Trump, pentru ABC News: „Doresc să văd un anumit tip de acord înainte de învestire. Hamas este complet izolat și trebuie să intre într-un anumit tip de acord”. Administrația Biden, prin vocea consilierului pentru securitate naţională Jake Sullivan, a confirmat implicarea activă în negocieri.

Deși Sullivan a declarat pentru CNN că un acord până la 20 ianuarie este „posibil”, el a adăugat prudent: „nu pot face nicio predicţie”. El a detaliat, de asemenea, implicarea lui Brett McGurk, consilierul Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, aflat la Doha, „punând la punct cu mediatorii ultimele detalii ale unui text care va fi prezentat ambelor părți”.

Sullivan a folosit o metaforă sugestivă pentru a ilustra fragilitatea situației: „Suntem foarte, foarte aproape şi, cu toate acestea, a fi foarte aproape înseamnă că suntem departe, pentru că până când nu treci linia de sosire, nu suntem acolo”. Secretarul de stat american Antony Blinken a subliniat, într-un interviu acordat CBS în decembrie și difuzat duminică, că orice acord va fi „pe baza a ceea ce a prezentat preşedintele Biden”. Această declarație fixează cadrul negocierilor și limitează libertatea de manevră a părților implicate. Din tabăra israeliană, Omer Dostri, purtătorul de cuvânt al lui Netanyahu, a confirmat angajamentul guvernului, declarând pentru canalul israelian Channel 14 că se depun „toate eforturile”, dar progresele sunt „lente”.

El a atribuit responsabilitatea finală Hamas-ului: „În cele din urmă, depinde de Hamas”. Dostri a respins acuzațiile potrivit cărora Netanyahu nu dorește un acord, subliniind implicarea neobosită a premierului: „Particip la diverse discuții şi pot să vă spun că prim-ministrul lucrează la acest lucru 24 de ore din 24, 7 zile din 7, poartă discuții până noaptea târziu, conversații cu liderii..

Când aud tot felul de surse spunând că prim-ministrul nu vrea să ne aducem ostaticii acasă, vă spun, asta mă sfâşie. Prim-ministrul vrea o înţelegere”.

Declarațiile sale oferă o imagine a presiunii intense la care este supus Netanyahu, atât din interior, cât și din exteriorul Israelului. Viitorul ostaticilor depinde, așadar, de o serie complexă de factori, de o negociere delicată și de o cursă contra-cronometru cu implicații geopolitice majore. .