Anul 2024: Patru alegeri și o primă funcție în stat încă neocupată

Noul an aduce pentru cabinetul Ciolacu o agendă extrem de încărcată, cu provocări majore pe mai multe fronturi. Prioritară este finalizarea procesului electoral prezidențial, cu primul tur programat pe 23 martie și al doilea pe 6 aprilie, date stabilite de liderii coaliției pro-europene.

Cursa prezidențială este marcată de o serie de tensiuni și incertitudini. PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților din Camera Deputaților au decis să îl susțină pe Crin Antonescu, însă candidatura surpriză a primarului Capitalei, Nicușor Dan, complică situația.

Nicușor Dan, deși vehiculat la finalul anului trecut ca potențial candidat comun al dreptei, se află acum într-o poziție dificilă, având susținerea doar a USR. Ambițiile sale se bazează pe o posibilă retragere din cursă a Elenei Lasconi, candidată a USR la alegerile precedente, pe care Nicușor Dan a susținut-o.

Această situație prezintă riscul unei fragmentări a electoratului de dreapta și, mai grav, o dispersare a voturilor în tabăra pro-europeană. Singura voce disonantă este cea a lui George Simion, președintele AUR, care și-a anunțat deja susținerea pentru Călin Georgescu, ignorând complet consensul din coaliția de guvernare.

Această decizie subliniază polarizarea politică accentuată din România. O altă provocare majoră o reprezintă aprobarea Legii Bugetului de stat pe anul 2025. Marcel Ciolacu declara încă din 21 noiembrie: „Vreau să las viitorului Guvern un buget aprobat deja în Parlament”, prioritizând investițiile publice majore, selectate pe baza beneficiilor economice și sociale.

Însă, bugetul nu a fost adoptat la timp, noul cabinet fiind nevoit să adopte, în grabă, ordonanța "trenuleț", o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor care au generat proteste la finalul anului. Împărțirea fondurilor în Capitală, subiectul unui referendum, necesită transpunerea în lege de către Parlament până în iunie, așa cum a subliniat Nicușor Dan.

Potrivit unor surse Digi24, proiectul bugetului ar urma să fie finalizat până pe 9 ianuarie. Un alt aspect critic îl reprezintă situația Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Preocupările legate de alegeri au eclipsat, în ultimele luni ale anului 2024, progresele în implementarea PNRR, amânând finalizarea jaloanelor din cea de-a treia cerere de plată.

Comisia Europeană a suspendat 1,1 miliarde de euro din cele 2,4 miliarde de euro din această cerere, iar luna martie 2025 ar putea aduce un blocaj în plata facturilor, conform monitorpnrr.eu. Situația este și mai gravă având în vedere că cererea de plată numărul 4 nu a putut fi depusă din cauza unor jaloane neîndeplinite, și este amânată pe termen nedefinit.

Chiar și în cadrul celei de-a doua cereri de plată, două jaloane neîndeplinite au dus la suspendarea a 53,4 milioane de euro, o sumă parțial deblocată la finalul anului 2024 (37,05 milioane de euro). În sfârșit, România se confruntă cu un deficit bugetar preconizat la peste 8,5%, necesitând măsuri drastice pentru a atinge ținta de sub 3% impusă de Comisia Europeană, printr-un plan fiscal pe șapte ani. Această situație ridică spectrul creșterilor de taxe și impozite, deși noul ministru al finanțelor, Tanczos Barna, a promis că va face tot posibilul pentru a evita creșterea cotei TVA și a impozitului pe venit.

Noul an se anunță deci unul extrem de dificil pentru guvernul Ciolacu, cu provocări majore pe plan economic, bugetar și politic. .

Noul an aduce provocări majore pentru cabinetul guvernamental condus de Marcel Ciolacu, începând cu organizarea alegerilor prezidențiale și finalizând cu gestionarea deficitului bugetar și a absorbției fondurilor europene din PNRR. Cursa prezidențială din 2025, programată cu primul tur pe 23 martie și al doilea tur pe 6 aprilie, se anunță una extrem de disputată.

Liderii coaliției pro-europene (PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților din Camera Deputaților) au decis să susțină candidatura lui Crin Antonescu. Această decizie a fost luată în urma unor negocieri intense de la finalul anului 2024, în ciuda candidaturii anunțate surprinzător de Nicușor Dan, primarul Capitalei, care spera la sprijinul partidelor de dreapta.

Nicușor Dan, care a susținut-o pe Elena Lasconi la alegerile precedente, se bazează acum, în principal, pe susținerea USR pentru a-și lansa propria candidatură. Această situație riscă o fragmentare a electoratului de dreapta și, mai grav, o divizare a voturilor pro-europene, singura voce disonantă fiind cea a lui George Simion (AUR), care a declarat public susținerea pentru candidatura lui Călin Georgescu în absența unui acord de coaliție unitar. Un alt element crucial este adoptarea Legii Bugetului de stat pe anul 2025.

Deși Marcel Ciolacu declara pe 21 noiembrie: „Vreau să las viitorului Guvern un buget aprobat deja în Parlament”, prioritizând investițiile publice majore cu beneficii economice și sociale ridicate, bugetul nu a fost adoptat la timp. Noul cabinet a avut la dispoziție doar câteva zile înainte de 1 ianuarie pentru pregătire, adoptând în grabă Ordonanța trenuleț, un act normativ care a implementat măsuri de reducere a cheltuielilor, dar a generat și proteste.

Împărțirea fondurilor în Capitală, subiect al unui referendum, va putea fi transpusă în lege de către Parlament până în iunie, conform declarațiilor lui Nicușor Dan. Potrivit unor surse Digi24 din coaliția de guvernare, proiectul bugetului ar urma să fie finalizat până pe 9 ianuarie. În plus, noul cabinet se confruntă cu rezolvarea problemelor legate de PNRR.

Alegerile parlamentare și prezidențiale au umbrit importanța jaloanelor din cea de-a treia cerere de plată, ceea ce a dus la suspendarea a 1,1 miliarde de euro din 2,4 miliarde de euro de către Comisia Europeană. Luna martie 2025 ar putea aduce un blocaj în plata facturilor din PNRR, potrivit analizei monitorpnrr.eu.

Mai mult, guvernul PSD-PNL nu a putut depune nici cererea de plată numărul 4 din cauza unor jaloane neîndeplinite, amânând-o pe termen nedefinit. Chiar și în cadrul celei de-a doua cereri de plată, două jaloane neîndeplinite satisfăcător au dus la suspendarea a 53,4 milioane de euro, deși în ultimele zile ale anului 2024 Comisia Europeană a deblocat o sumă brută de 42,59 milioane de euro, România primind 37,05 milioane de euro. România se confruntă cu un deficit bugetar preconizat la peste 8,5%, fiind obligată să îl reducă sub 3% conform angajamentului față de Comisia Europeană, printr-un plan fiscal pe șapte ani.

Această situație ar putea impune creșteri de taxe și impozite, deși noul ministru al finanțelor, Tanczos Barna, a promis că va evita majorarea cotei TVA și a impozitului pe venit. Ordonanța trenuleț a introdus totuși o serie de măsuri fiscale, inclusiv majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, reducerea pragului pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro (100.000 euro din 2026) și introducerea unei taxe de 1% pentru construcții speciale ("taxa pe stâlp"), alături de înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul bugetar. .

Noul an a debutat cu o serie de provocări majore pentru Guvernul Ciolacu, moștenite de la cabinetul precedent. Printre cele mai stringente probleme se numără lipsa unui buget de stat aprobat pentru anul 2025, în ciuda asigurărilor lui Marcel Ciolacu din noiembrie, care declara pe 21 noiembrie: „Vreau să las viitorului Guvern un buget aprobat deja în Parlament”, subliniind prioritatea investițiilor publice majore, selectate pe baza impactului economic și social.

Așadar, noul Guvern a început mandatul fără acest instrument esențial de planificare financiară, având la dispoziție doar câteva zile pentru a se pregăti înainte de 1 ianuarie. Pentru a gestiona situația imediată, s-a adoptat Ordonanța de urgență denumită popular "Ordonanța trenuleț", care conține măsuri de reducere a cheltuielilor, măsură care a generat însă ample proteste la finalul anului. O altă problemă complexă o reprezintă alocarea fondurilor bugetare pentru București, aspect dezbătut chiar prin intermediul unui referendum.

Nicușor Dan a menționat că rezultatul acestuia poate fi transpus în lege de către Parlament până în luna iunie. Potrivit unor surse din coaliția de guvernare, citate de Digi24, proiectul bugetului de stat ar trebui finalizat până la 9 ianuarie.

Întârzierea adoptării bugetului se adaugă la alte presiuni financiare. Un aspect grav îl reprezintă situația Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aparent trecut pe plan secund în ultimele luni agitate ale anului 2024, marcate de alegeri parlamentare și prezidențiale. Noul Guvern are responsabilitatea de a finaliza jaloanele din cea de-a treia cerere de plată, situație complicată de blocajele întâmpinate până acum.

Comisia Europeană a suspendat 1,1 miliarde de euro din cei 2,4 miliarde de euro solicitați în cadrul celei de-a treia cereri de plată, o analiză monitorpnrr.eu sugerând un potențial blocaj al plăților PNRR în martie 2025. Mai mult, Guvernul PSD-PNL nu a reușit nici măcar să depună cererea de plată numărul patru, din cauza unor jaloane neîndeplinite, amânând-o pe termen nedefinit.

Și în cazul celei de-a doua cereri de plată, Comisia a suspendat 53,4 milioane de euro din cauza neîndeplinirii unor jaloane, deși ulterior a deblocat o sumă brută de 42,59 milioane de euro (România primind 37,05 milioane de euro). Deficit bugetar, o altă problemă majoră. Preconizările de la finalul anului indicau un deficit bugetar de peste 8,5%, România având angajamentul față de Comisia Europeană de a-l reduce sub 3% printr-un plan fiscal pe șapte ani.

Această reducere ar putea implica măsuri nepopulare, cum ar fi creșteri de taxe și impozite, deși noul ministru de finanțe, Tanczos Barna (UDMR), a promis că va face tot posibilul pentru a evita creșterea TVA-ului și a impozitului pe venit. Cu toate acestea, Ordonanța trenuleț include măsuri fiscale, cum ar fi majorarea de la 8% la 10% a impozitului pe dividende, reducerea pragului pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro (100.000 de euro din 2026) și introducerea unei taxe de 1% pentru construcții speciale ("taxa pe stâlp"), pe lângă înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul bugetar.

Toate acestea creează un tablou complex și provocator pentru noul cabinet, care trebuie să gestioneze simultan presiunile financiare interne și externe, inclusiv riscul unor blocaje majore în accesarea fondurilor europene. .

Anul 2024 s-a încheiat într-un climat politic marcat de incertitudine, evenimentele electorale prezidențiale și parlamentare absorbând întreaga atenție publică și mediatică. Această situație a umbrit, într-o mare măsură, provocările economice majore, printre care și implementarea dificilă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Noul guvern, format în urma alegerilor, moștenește o situație complexă, cu consecințe concrete asupra absorbției fondurilor europene. Unul dintre cele mai importante puncte slabe ale guvernării anterioare, și care continuă să pună presiune pe actualul cabinet, este reforma instituțiilor statului, o reformă esențială pentru deblocarea unor sume importante de bani europeni. Situația PNRR este critică.

Cererea de plată numărul 3, inițial prevăzută cu 2,4 miliarde de euro, a suferit o reducere drastică, de 1,1 miliarde de euro, în urma suspendării unor plăți de către Comisia Europeană. Această decizie, bazată pe neîndeplinirea unor jaloane, a fost luată ca urmare a unei analize realizate de monitorpnrr.eu, care anticipează, pentru luna martie 2025, un blocaj major în plata facturilor aferente PNRR.

Mai mult, cererea de plată numărul 4 nu a putut fi depusă deloc, din cauza unor jaloane neîndeplinite, amânarea acesteia fiind pe termen nedefinit. Chiar și în cazul celei de-a doua cereri de plată, Comisia Europeană a constatat neîndeplinirea satisfăcătoare a două jaloane, ceea ce a condus la suspendarea a 53,4 milioane de euro.

Deși ulterior a fost deblocată o sumă brută de 42,59 milioane de euro (din care România a primit 37,05 milioane de euro), situația rămâne precară și necesită o acțiune urgentă și decisivă din partea noului guvern. Pe lângă criza PNRR, România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, preconizat la peste 8,5% la finalul anului 2024. Angajamentul asumat față de Comisia Europeană prevede reducerea acestui deficit sub 3% printr-un plan fiscal pe șapte ani.

Această țintă ambițioasă ar putea impune măsuri fiscale dure începând cu anul 2025, inclusiv creșteri de taxe și impozite. Noul ministru al finanțelor, Tanczos Barna (UDMR), a declarat că va depune toate eforturile pentru a evita creșterea cotei TVA și a impozitului pe venit.

Cu toate acestea, Ordonanța “trenuleț”, adoptată de guvern, a introdus mai multe măsuri fiscale restrictive, alături de înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul bugetar. Printre acestea se numără majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, reducerea pragului pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro (100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026) și introducerea unei taxe de 1% pentru construcții speciale, cunoscută ca „taxa pe stâlp”. .

Proiecțiile de la finalul anului au indicat un deficit bugetar alarmant, depășind pragul de 8,5%. Această situație a impus României asumarea unor angajamente ferme față de Comisia Europeană, concretizate într-un plan fiscal ambițios, întins pe șapte ani, cu scopul de a reduce deficitul sub 3%.

Însă, pentru atingerea acestui obiectiv, măsuri fiscale suplimentare, potențial nepopulare, se vor dovedi necesare începând cu anul 2025. Aceste măsuri ar putea include, printre altele, creșteri ale taxelor și impozitelor, o perspectivă care a generat îngrijorare în rândul populației. Noul ministru al finanțelor, Tanczos Barna (UDMR), a ținut să asigure publicul că va depune toate eforturile pentru a evita majorarea cotei TVA și a impozitului pe venit.

Cu toate acestea, Guvernul a adoptat, prin intermediul controversatei Ordonanțe "trenuleț", un pachet de măsuri fiscale semnificative, care vin în completarea înghețării salariilor și pensiilor din sectorul bugetar. Printre aceste măsuri se numără majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, o decizie menită să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat.

De asemenea, s-a decis reducerea pragului de cifra de afaceri pentru microîntreprinderi, de la 500.000 euro la 250.000 euro pe parcursul anului fiscal curent. Această reducere va continua, ajungând la 100.000 de euro începând cu 1 ianuarie 2026.

Un alt element controversat al ordonanței îl reprezintă introducerea unei taxe de 1% pentru construcțiile speciale, cunoscută informal ca „taxa pe stâlp”, care a generat ample dezbateri publice. Aceste măsuri fiscale, adoptate într-un context de presiuni financiare internaționale și interne, vor avea, fără îndoială, un impact semnificativ asupra economiei românești și asupra populației. .