Anca Alexandrescu, amendată pentru injurii, dezinformare și instigare la violență după „Marș!” și „Javre ce sunteți!” la Realitatea TV

În cadrul şedinţei CNA de miercuri, 1 decembrie, membrii consiliului au analizat cu atenţie declarațiile vehemente ale moderatoarei Anca Alexandrescu, difuzate în emisiunea sa. Discuțiile s-au concentrat asupra unor expresii jignitoare și instigatoare la ură, precum "javre" și "marș!", utilizate de Alexandrescu într-un context politic extrem de încărcat.

Concret, Anca Alexandrescu a adresat atacuri virulente la adresa unor personalități politice, inclusiv Ilie Bolojan și Nicușor Dan, criticându-i aspru pentru absența drapelului național în anumite locații de Ziua Națională a României. Reproducem integral un fragment relevant din discursul său, care ilustrează clar tonul agresiv și limbajul jignitor: „Vreau să vă spun atât, înainte să merg la invitaţii mei, că mi-ar fi ruşine, în locul domnului Bolojan, să vin să vorbesc astăzi de Ziua Naţională şi să dau mesaje pentru români, când n-a fost în stare în Oradea să pună măcar un steag tricolor.

Să-ţi fie ruşine, Ilie Bolojan! Cum (ar trebui) să-i fie ruşine şi lui Nicuşor Dan, Lasconi omul vostru susţinut de voi, toţi cei care l-au susţinut. Cum e posibil de Ziua Naţională a României să nu puneţi un steag? Noroc că pe la sectoare au mai pus primarii de sectoare.

Huă! Să vă fie ruşine! România e ţara noastră şi o să ne-o luăm înapoi, nu cu boţi, nu cu troli, nu cu TikTok, ci cu voturile noastre. Marş! Sunteţi cea mai mare ruşine! Cum e posibil, de Ziua Naţională a României, Ilie Bolojan, care se dorea prim-ministrul al României, să nu pună un steag.

Javrelor ce sunteţi! Sunteţi mână în mână cu Soros, cu globaliştii. S-a terminat.

Până aici v-a fost”. Îngrijorarea membrilor CNA a fost exprimată clar de Mircea Toma, care a pus sub semnul întrebării compatibilitatea unor astfel de atacuri verbale, inclusiv insinuări de violență, cu rolul unui jurnalist, mai ales în postura de moderator. Întrebarea sa retorică, formulată în timpul ședinței, a subliniat gravitatea situației: „E într-adevăr ziarist persoana care vorbeşte? Aici ameninţările sunt făcute de pe poziţia unui ziarist moderator? Aici este o ameninţare directă cu o formă de violenţă implicită care este incompatibilă, din punctul meu de vedere, cu rolul de ziarist, în particulat de moderator”.

Incidentul a generat o dezbatere amplă asupra responsabilității jurnaliștilor în utilizarea limbajului și respectarea standardelor deontologice în spațiul public. .

În urma unei şedinţe recente, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a aplicat o sancțiune financiară postului de radio Gold FM, în valoare de 5.000 de lei. Această amendă vizează emisiunea „Ce-i în Guşă şi-n căpuşă”, difuzată pe data de 27 noiembrie 2024, emisiune considerată de CNA ca fiind în contradicție directă cu prevederile articolului 64, alineatul (1), litera a).

Decizia CNA se bazează pe analiza declarațiilor controversate ale moderatorului Cozmin Gușă, declarații ce au fost considerate de consiliu ca fiind incitante şi lipsite de respect faţă de demnitatea umană. Printre afirmațiile lui Cozmin Gușă, considerate de CNA ca fiind inacceptabile, se numără: „Omul zilei este, aşa cum vă spuneam, tânărul debusolat moral şi needucat, uşor de manipulat şi cu comportament excesiv, inconştient, recrutat în masa de manevră a statului paralel, anti-Georgescu şi pro-Lasconi.” Moderatorul a continuat, afirmând că: „V-am spus încă de alaltăieri că vor fi manifestaţii de stradă.

Ele au început luni seara. Sunt programate să crească în intensitate.

Bineînţeles că sunt organizate de către securişti, pentru că trăim în securistan.” Gușă a continuat seria de afirmații controversate, adăugând: „Şi acolo grupuri de tineri debusolaţi care au ochii de consumatori, mulţi dintre ei, îmi pare rău că trebuie să spun asta. Alţii poate n-au consumat, dar se exprimă extrem de ciudat şi de agramat.

S-au strâns, mare parte din comunitatea LGBT şi manifestează cu vorbe violente împotriva lui Călin Georgescu şi împotriva noastră, cumva, a suveraniştilor, eu mă simt vizat. De asta vorbesc despre omul negru al zilei ca fiind tânărul debusolat moral şi needucat.” În finalul segmentului analizat de CNA, Cozmin Gușă a lansat o acuzație gravă, declarând: „Ce vreau să remarc este că vinovaţi pentru manifestările halucinante ale acestor tineri care mie mi se par decerebraţi sunt părinţii, în primul rând”.

Aceste afirmații, potrivit CNA, au încălcat normele deontologice și legale în materie de difuzare audiovizuală. În altă ordine de idei, merită menționat un incident separat, legat de postul de televiziune Realitatea Plus. Săptămâna trecută, emisia Realitatea Plus a fost suspendată pentru 10 minute, în urma unei decizii a CNA.

Moderatoarea Anca Alexandrescu a calificat această decizie ca fiind o tentativă de intimidare. Însă, Mircea Toma, membru al CNA, a clarificat situația pentru HotNews, explicând că decizia de suspendare datează de peste un an și a fost pusă în aplicare abia acum, după mai multe încercări anterioare de a se conforma deciziei CNA, încercări care s-au soldat cu eşec. .

Suspendarea emisiei Realitatea Plus pentru 10 minute, săptămâna trecută, de către Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), a stârnit controverse. În timp ce moderatoarea Anca Alexandrescu a acuzat CNA de intimidare, membrul CNA, Mircea Toma, a clarificat situația pentru HotNews, explicând că decizia de suspendare datează de peste un an.

Aplicarea ei a fost amânată, postul de televiziune refuzând inițial să o respecte. Totuși, punctul meu de vedere, pe care doresc să îl subliniez, se concentrează pe un aspect adesea trecut cu vederea: responsabilitatea părinților în comportamentul, pe care îl consider aberant, al tinerilor implicați în evenimentele care au condus la această sancțiune.

Consider că lipsa de responsabilitate și implicarea insuficientă a părinților în educația copiilor lor constituie un factor determinant în formarea unor comportamente halucinante, caracterizate de o evidentă lipsă de judecată și discernământ la acești tineri, pe care îi consider, personal, a fi profund afectați din punct de vedere intelectual și moral. Această problemă socială complexă nu poate fi ignorată, iar sancționarea televiziunii, deși justificată din punct de vedere legal, nu abordează cauza principală a acestor manifestări alarmante.

Este urgentă o analiză profundă a rolului familiei în modelarea comportamentului juvenil și în prevenirea unor astfel de situații viitoare. .

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a impus o sancțiune Realitatea Plus săptămâna trecută, concretizată printr-o întrerupere a emisiei de zece minute. Această decizie, așa cum a fost explicat ulterior de membrul CNA, Mircea Toma, pentru publicația HotNews, nu este una recentă, ci datează de peste un an.

Se pare că postul de televiziune a aplicat abia acum sancțiunea, după ce a ignorat, pe parcursul a mai multor luni, decizia anterioară a CNA. Reacția moderatoarei Anca Alexandrescu a fost imediată, ea acuzând CNA de o tentativă de intimidare a Realitatea Plus.

Declarațiile sale sugerează o percepție a evenimentului ca fiind o acțiune arbitrară și menită să restricționeze libertatea de exprimare a postului. Însă explicațiile oferite de Mircea Toma vin să conteste această interpretare, subliniind caracterul tardiv al aplicării sancțiunii și insistența CNA în impunerea deciziei inițiale.

Discrepanța dintre declarațiile Ancăi Alexandrescu, care vorbește de intimidare, și explicațiile lui Mircea Toma, care detaliază o decizie anterioară neaplicată, deschide o dezbatere privind transparența și aplicarea consecventă a regulamentelor CNA, dar și asupra posibilelor interpretări politice ale evenimentului. Contextul deciziei CNA, amânată peste un an, ridică semne de întrebare cu privire la modul în care instituția gestionează sancțiunile și asigură respectarea regulamentelor în domeniul audiovizualului. .