Amenințări transatlantice: Sancțiuni americane pentru un aliat al lui Orbán, reacție acidă a lui Szijjártó

Într-o declarație oficială, Departamentul de Stat al Statelor Unite a condamnat ferm acțiunile lui Antal Rogan, considerându-le simptomatice pentru o problemă mult mai amplă: prezența unui climat de impunitate generalizat în Ungaria. Această impunitate, potrivit Departamentului, permite oligarhilor și actorilor politici nedemocratici să exercite un control semnificativ asupra unor instituții cheie ale statului ungar, subminând astfel principiile democratice fundamentale.

Cu alte cuvinte, acțiunile lui Antal Rogan nu sunt văzute ca un incident izolat, ci ca o manifestare concretă a unei putrezire sistemice. Departamentul de Stat sugerează că lipsa de responsabilitate și lipsa unor mecanisme eficiente de control permit unor indivizi cu interese personale să manipuleze și să controleze resursele și mecanismele statului în avantajul propriu, în detrimentul interesului public și al principiilor democratice.

Această situație, în viziunea Departamentului de Stat, este extrem de îngrijorătoare și necesită o reacție fermă din partea comunității internaționale pentru a proteja integritatea statului de drept în Ungaria și pentru a asigura respectarea normelor democratice. Declarația subliniază, în mod explicit, că "activitatea lui Antal Rogan este emblematică pentru climatul de impunitate care domneşte în Ungaria, unde oligarhii şi actorii nedemocratici au pus mâna pe elemente-cheie ale statului”.

Această afirmație reprezintă o critică dură la adresa guvernului ungar și a sistemului său politic, evidențiind necesitatea unor reforme urgente pentru a combate corupția și a restabili încrederea în instituțiile statului. .

Transparency International plasează Ungaria pe ultimul loc în clasamentul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește transparența, o situație agravată de suspiciunile masive de deturnare de fonduri europene, care au condus la înghețarea unor sume colosale, de ordinul miliardelor de euro. Această situație alarmantă este strâns legată de guvernarea lui Viktor Orban, începând cu revenirea sa la putere în 2010.

În această perioadă, cercul său intim a acumulat o avere impresionantă, exemple flagrante fiind Lorinc Meszaros, prieten din copilărie al lui Orban, și ginerele său, Istvan Tiborcz, ambii controlând acum sectoare semnificative ale economiei ungare. Paralel cu această concentrare a bogăției în mâinile unor apropiați ai puterii, Orban a procedat la o demontare sistematică a mecanismelor de control și echilibru democratic.

Libertatea presei a fost drastic restricționată, iar sistemul judiciar a fost supus unor presiuni constante, îndepărtându-se de independența necesară pentru o funcționare corectă. Această erodare a instituțiilor democratice a dus la concluzia Parlamentului European că Ungaria nu mai este o democrație funcțională, ci un „regim hibrid de autocrație electorală”, o denumire care subliniază natura autoritară a puterii actuale, mascată sub aparența unor alegeri. Criticile internaționale au culminat cu sancțiunile impuse de Statele Unite, în baza legii „Magnitsky”, care vizează combaterea corupției și a încălcărilor drepturilor omului.

Aceste sancțiuni, aplicate în ultimele zile ale mandatului lui Joe Biden – cu care Viktor Orban are o relație marcată de tensiuni – vin într-un context politic complex, marcat de apropierea lui Orban de președintele rus Vladimir Putin și de admirația sa declarată pentru Donald Trump, președintele ales al Statelor Unite. Reacția ministrului ungar de externe, Peter Szijjarto, a fost una virulentă, acesta declarând pe Facebook: „Aceasta este răzbunarea personală a unui ambasador trimis de o administrație americană falimentară, care pleacă în dizgrație.

Ce bucurie să ştim că în câteva zile Statele Unite vor fi conduse de oameni care ne tratează ca prieteni şi nu ca duşmani.” În această ecuație complicată, disidentul Peter Magyar, principalul rival al lui Orban din ultimul an, a indicat drept figură cheie în acest sistem Antal Rogan, un deputat de 52 de ani considerat a fi eminența cenușie a guvernului, sugerând astfel o rețea complexă de influență și corupție care stă la baza crizei politice și economice din Ungaria. Sancțiunile americane evidențiază gravitatea situației și riscul ca Ungaria să se îndepărteze și mai mult de valorile democratice ale Uniunii Europene. .

În ultimele zile ale mandatului său, președintele Joe Biden, aflat într-o relație tensionată cu Viktor Orban, a aprobat sancțiuni americane în baza legii „Magnitsky”, țintite împotriva unor oficiali unguri acuzați de corupție și încălcare a drepturilor omului. Aceste sancțiuni au vizat, în mod special, rețeaua de putere din jurul lui Orban, un fapt considerat de disidentul Peter Magyar drept o lovitură directă adusă sistemului.

Magyar, care anul trecut s-a impus ca principal adversar politic al premierului Viktor Orban, a indicat în mod explicit pe Antal Rogan, un deputat de 52 de ani, pe care îl consideră "eminenta cenușie" a guvernului, drept o figură cheie în această rețea. Reacția Ungariei a fost promptă și vehementă.

Ministrul de Externe Peter Szijjarto a calificat sancțiunile drept "răzbunarea personală a unui ambasador trimis de o administrație americană falimentară, care pleacă în dizgrație", exprimându-și pe Facebook satisfacția față de apropierea schimbării administrației americane: "Ce bucurie să ştim că în câteva zile Statele Unite vor fi conduse de oameni care ne tratează ca prieteni şi nu ca duşmani”. Ironia situației este accentuată de relația apropiată dintre Orban și președintele rus Vladimir Putin, precum și de admirația pe care Orban o manifestă pentru președintele ales Donald Trump, contrastând astfel cu tensiunile existente cu actuala administrație americană.

Sancțiunile americane, deci, vin într-un context geopolitic complex, marcat de schimbări majore de putere și de relații internaționale tensionate, evidențiind în același timp conflictele interne din Ungaria și strategia politică a lui Viktor Orban. .