Alegerile prezidențiale românești, influențate de TikTok?

Surprinzătoare și înfricoșătoare, victoria lui Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, a lăsat o țară întreagă cu respirația suspendată. Milioane de oameni au urmărit clipurile sale electorale, o adevărată cascadă de afirmații, unele demonstrabil false, îndreptate împotriva elitei politice românești.

Stilul său, o combinație bizară între critici acerbe și auto-prezentare ostentativă – îl vedem antrenându-se la judo sau călare, evocații evidente ale imaginii lui Vladimir Putin, modelul său declarat. Această mimicrie a liderului rus, însoțită de un discurs populist, anti-NATO și impregnat de teorii ale conspirației, a rezonat, paradoxal, cu o parte semnificativă a electoratului.

Acum, în pragul celui de-al doilea tur, programat pentru duminică, 8 noiembrie 2024, spectrul unei președinții Georgescu, un aliat declarat al Kremlinului și un detractor fervent al Alianței Nord-Atlantice, planează amenințător asupra României. Alegerea dintre un discurs populist, bazat pe dezinformare și imitație, și o alternativă democratică, se conturează ca o decizie crucială pentru viitorul țării.

Victoria lui Georgescu în primul tur reprezintă un semnal de alarmă, subliniind vulnerabilitatea societății românești față de manipulare și propagandă. Întrebarea care se impune este: va reuși România să evite o președinție condusă de un adept al teoriei conspirației și prieten al lui Putin? .

A contribuit platforma TikTok la succesul electoral al lui Georgescu? Această întrebare a stârnit o amplă dezbatere, alimentată de rezultatele surprinzătoare ale alegerilor. Deși alți politicieni români utilizează TikTok, impactul lui Georgescu a fost copleșitor, aproape o treime dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani votându-l, în ciuda opiniilor sale controversate, precum negarea aterizării pe Lună din 1969.

Această situație a atras atenția Autorității Electorale Române (AER), care a acuzat platforma de favoritism. AER a informat TikTok înainte de alegeri despre necesitatea identificării clare a candidaților și a surselor lor de finanțare, regulă pe care, conform AER, TikTok nu a aplicat-o în cazul lui Georgescu, conferindu-i astfel un avantaj nejustificat față de ceilalți concurenți.

Drept urmare, autoritatea de reglementare a mass-media din România a solicitat Uniunii Europene să investigheze activitatea TikTok în contextul alegerilor. Această situație a generat controverse la nivel internațional. Marcus Bösch, cercetător german în domeniul comunicațiilor și expert în TikTok, a evidențiat o contradicție majoră în declarațiile platformei.

Bösch a subliniat, într-un interviu acordat DW, următoarea dilemă: "Cum se poate ca un număr semnificativ de conturi și like-uri să fi fost eliminate de TikTok, dacă nu existau dovezi de influență?" Această întrebare pune sub semnul întrebării credibilitatea afirmațiilor TikTok privind eliminarea conturilor false și a like-urilor artificiale, platforma declarând că a eliminat zeci de mii de conturi false și milioane de like-uri și followeri falși, fără a exista semne de influență ascunsă din România sau străinătate. Analiza lingvistului american Adam Aleksic aprofundează problema, punând accentul pe algoritmii platformelor sociale. Într-un articol publicat în „User Mag”, Aleksic explică faptul că algoritmii actuali nu mai prioritizează postările de la utilizatorii urmăriți, ci pe cele care generează cea mai mare implicare.

Această implicare, măsurată prin interacțiuni precum like-uri, comentarii și distribuiri, devine criteriul principal de viralitate. Ironia este că dezinformarea, prin natura sa extremă și provocatoare, tinde să genereze o implicare mai mare.

Aleksic exemplifică acest fenomen cu afirmații false, cum ar fi cele despre consumul de animale de companie de către haitieni, care, prin caracterul lor șocant, devin virale, eclipsând informațiile corecte. Chiar și demersurile de dezinformare pot fi interpretate de algoritm ca o formă de implicare, amplificând astfel răspândirea lor.

În consecință, detaliile, acuratețea și nuanțele sunt pierdute, iar opiniile extreme sunt normalizate, devenind percepute ca fiind obișnuite. Bösch subliniază, de asemenea, rolul dominant al TikTok în contextul informațional actual. TikTok este "aplicația momentului", fiind sursa principală de informare pentru mulți utilizatori, în timp ce mass-media tradițională independentă se confruntă cu dificultăți.

Această situație, nu unică pentru TikTok, ci specifică multor platforme sociale, necesită o abordare strategică. Bösch avertizează: „Societățile, oamenii politici și operatorii de platforme trebuie să fie conștienți de faptul că aceste amenințări și încercări de influențare există și vor continua să existe.

Într-o atare situație, lumea trebuie să fie mai rezistentă, mai pregătită și gata să ia contramăsuri în contextul comunicării strategice.” Concluzia este că implicațiile utilizării platformelor sociale, în special a TikTok-ului, în contextul proceselor electorale, necesită o analiză amănunțită și o abordare proactivă pentru a combate dezinformarea și manipulare informațională. .

O investigație recentă asupra activității platformei TikTok a scos la iveală o situație complexă, marcată de o aparentă contradicție. TikTok a respins categoric toate acuzațiile de influențare ascunsă, atât din România, cât și din străinătate, declarând eliminarea a zeci de mii de conturi false și a milioane de like-uri și followeri fictivi.

Această afirmație, însă, a stârnit controverse în rândul experților. Marcus Bösch, un reputat cercetător german în domeniul comunicațiilor și expert în utilizarea platformei TikTok, a exprimat o puternică neîncredere față de această versiune a evenimentelor. Într-un interviu acordat Deutsche Welle, el a formulat o întrebare crucială: cum este posibil ca platforma să fi eliminat un număr atât de mare de conturi și interacțiuni false, fără a exista, în același timp, dovezi clare de influențare? Această întrebare pune sub semnul întrebării eficiența măsurilor luate de TikTok pentru a combate dezinformarea și manipulare online. Opinia lui Bösch este susținută de analizele lingvistului american Adam Aleksic, care identifică o problemă mult mai profundă în algoritmii platformelor sociale moderne.

Aleksic susține, într-un articol publicat în "User Mag", că acești algoritmi nu mai prioritizează conținutul pe care utilizatorii îl urmăresc activ, ci se concentrează pe implicarea generată, indiferent de veridicitate. Cu alte cuvinte, postările care provoacă cele mai puternice reacții, indiferent dacă sunt adevărate sau false, sunt amplificate, iar acest mecanism favorizează răspândirea rapidă a dezinformării. Aleksic oferă un exemplu clar: "Afirmațiile potrivit cărora haitienii mănâncă animale de companie vor provoca reacțiile extreme necesare pentru răspândirea lor pe rețelele sociale.

În mod paradoxal, chiar și încercările de a corecta aceste falsuri pot fi văzute de algoritm ca un angajament suplimentar". Această dinamică duce la pierderea acurateței și a nuanțelor în dezbaterile publice, normalizând opiniile extreme și propagarea de știri false. Problema este amplificată de popularitatea enormă a TikTok, considerată de Bösch "aplicația momentului".

Această popularitate face ca multe subiecte și tendințe să apară mai întâi pe TikTok, înainte de a se răspândi pe alte platforme media. Dispariția treptată a brandurilor media independente puternice agravează situația, lăsând un vid informațional vulnerabil la manipulare.

Bösch subliniază necesitatea unei reacții urgente din partea societăților, a politicenilor și a operatorilor de platforme, pentru a dezvolta o rezistență mai mare la dezinformare și pentru a implementa strategii eficiente de combatere a influenței ascunse. Această amenințare, afirmă expertul, este persistentă și necesită o abordare strategică complexă și proactivă. .

Un aspect paradoxal al funcționării platformelor de socializare, și în special a TikTok-ului, a fost evidențiat recent de doi experți: Marcus Bösch, cercetător german în domeniul comunicațiilor, și Adam Aleksic, lingvist american. Bösch, într-un interviu acordat DW, a subliniat o inconsistență majoră: dispariția unor conturi și a numărului de aprecieri fără a exista dovezi clare de manipulare sau influențare artificială.

Întrebarea sa retorică, dar extrem de pertinentă, "Cum se poate ca un număr de conturi și de like-uri să fi fost eliminate, deși nu existau indicii de influență?", scoate în evidență vulnerabilitatea și opacitatea algoritmilor acestor platforme. Această lipsă de transparență alimentează suspiciunea că mecanismele interne de moderare și control pot fi arbitrare și susceptibile de abuz. Aleksic, într-un articol publicat în „User Mag”, adâncește analiza, identificând problema principală în însăși logica algoritmilor platformelor sociale moderne.

Aceștia nu mai prioritizează conținutul pe baza rețelei de urmăritori, ci pe baza nivelului de implicare. Cu alte cuvinte, algoritmii recompensează "strigătele cele mai puternice", indiferent de acuratețea sau veridicitatea informațiilor.

Dezinformarea, adesea extremă și șocantă, generează un nivel ridicat de interacțiune (comentarii, distribuiri, reacții), devenind astfel virală și amplificată. Un exemplu concret, menționat de Aleksic, este propagarea de informații false – de exemplu, afirmații despre canibalismul unor grupuri etnice (cum ar fi zvonurile despre haitieni care consumă animale de companie).

Aceste afirmații, oricât de aberante, provoacă reacții extreme, ceea ce duce la răspândirea lor accelerată. Ironia este că, chiar și încercările de a demistifica aceste falsuri sunt interpretate de algoritmi ca o formă de implicare, contribuind astfel, paradoxal, la amplificarea lor. Consecința directă a acestui mecanism este pierderea detaliilor, a acurateței și a nuanțelor din dezbaterea publică, în timp ce opiniile extreme sunt normalizate și capătă o vizibilitate disproporționată.

Această "normalizare a extremului" este deosebit de periculoasă, putând polariza societatea și erodează încrederea în informațiile verificate. Bösch accentuează gravitatea situației, subliniind că TikTok, "aplicația momentului", joacă un rol major în această dinamică.

Popularitatea sa imensă și capacitatea de a genera rapid tendințe amplifică efectele negative ale algoritmilor. Deși problema nu este specifică TikTok-ului, ci este o caracteristică a tuturor platformelor sociale, impactul său este amplificat de numărul uriaș de utilizatori și de declinul paralel al brandurilor media independente puternice. Concluzia lui Bösch este un apel la conștientizare și proactivitate: societățile, oamenii politici și operatorii de platforme trebuie să recunoască existența acestor amenințări la adresa comunicării publice și să dezvolte strategii de contramăsuri, construind o rezistență sporită față de dezinformare și manipulare.

Este nevoie de o abordare strategică și multi-nivel, care să abordeze atât problemele algoritmice, cât și nevoia de educație mediatică a populației. .

Problema algoritmilor de pe rețelele sociale moderne, analizată de lingvistul american Adam Aleksic într-un articol pentru „User Mag”, depășește simpla prioritizare a numărului de urmăritori. Aleksic subliniază o schimbare paradigmatică: algoritmii nu mai filtrează informația în funcție de interesele utilizatorilor, ci se concentrează pe implicarea generată, indiferent de veridicitatea acesteia.

Cu alte cuvinte, postările care provoacă reacții puternice, chiar și negative, au o probabilitate mai mare de a deveni virale, eclipsând conținutul informativ și nuanțat. Această metrică a implicației, folosită ca etalon al succesului viral, favorizează dezinformarea.

Aleksic ilustrează acest aspect cu un exemplu: afirmațiile false, cum ar fi cele despre consumul de animale de companie de către haitieni, generează reacții extreme – indignare, dezgust, furie – care, paradoxal, asigură răspândirea rapidă a zvonului. Chiar și demontările acestor informații false pot fi interpretate de algoritm ca un tip de implicare, contribuind, indirect, la amplificarea lor.

Acest mecanism conduce la o distorsionare a realității, unde detaliile, acuratețea și nuanțele sunt sacrificate pe altarul senzaționalismului, iar opiniile extreme sunt normalizate și amplificate artificial. Această problemă este amplificată de succesul fulminant al platformei TikTok, conform lui Bösch. TikTok, “aplicația momentului”, deține o pondere semnificativă în modelarea discursului public, fiind locul unde multe subiecte și tendințe apar prima dată, înainte de a se răspândi pe alte platforme.

Disparitia treptată a brandurilor media independente puternice, pe fondul ascensiunii TikTok și a altor platforme care operează după aceleași principii algoritmice, accentuează gravitatea situației. Bösch subliniază necesitatea unei reacții strategice din partea societății, a oamenilor politici și a operatorilor de platforme, pentru a contracara efectele negative ale manipulării informației online.

Este nevoie de o strategie complexă, care să crească rezistența la dezinformare și să dezvolte abilități de identificare și combatere a unor astfel de campanii de influențare. Aceasta implică o mai bună pregătire a publicului, dezvoltarea unor abilități critice de evaluare a informației și o abordare proactivă din partea instituțiilor și a operatorilor de platformă pentru a contracara aceste amenințări.

Concluzia este evidentă: lupta împotriva dezinformării pe rețelele sociale necesită o abordare multi-facetedă și o conștientizare amplă a riscurilor implicate. .

Popularitatea fulminantă a TikTok, aplicația momentului, ridică o serie de probleme îngrijorătoare legate de modul în care informatia este consumată și diseminată. Fenomenul său viral, caracterizat de o rapiditate uluitoare în răspândirea conținutului, conduce la o simplificare excesivă a realității.

Nuanțele, detaliile esențiale și acuratețea informațiilor se pierd în avalanșa de clipuri scurte, în timp ce opiniile radicale și extreme capătă o legitimitate nemeritată, fiind normalizate și amplificate de algoritmii platformei. Această tendință este cu atât mai periculoasă cu cât, potrivit expertului Bösch, asistăm la o dispariție progresivă a brandurilor media independente, puternice și credibile, în timp ce platformele precum TikTok, dar și alte rețele sociale, se bucură de o influență tot mai mare asupra opiniei publice.

Această asimetrie generează un dezechilibru informațional, favorizând răspândirea dezinformării și manipulării. Importanța TikTok este amplificată de faptul că multe subiecte și tendințe își fac apariția inițial pe această platformă, abia ulterior fiind preluate de alte media. Această prioritate a TikTok în difuzarea informației necesită o atenție sporită din partea societății, a politicului și a operatorilor de platforme.

Bösch subliniază urgența dezvoltării unei rezistențe mai mari la aceste încercări de influențare, o pregătire mai temeinică și o capacitate sporită de a lua contramăsuri strategice eficiente în comunicarea publică. Este esențial ca actorii implicați să înțeleagă gravitatea acestei situații și să dezvolte strategii de combatere a manipulării și a dezinformării.

Responsabilitatea pentru combaterea acestui fenomen este una colectivă, necesitând implicarea activă a tuturor părților interesate în asigurarea unui acces la informații veridice și responsabile. Autorii acestui material își asumă responsabilitatea deplină pentru conținutul prezentat. .

Dispariția treptată a brandurilor media independente, în contrast cu popularitatea uriașă a TikTok-ului, constituie, potrivit lui Bösch, principala provocare a momentului. Această problemă nu este specifică doar platformei TikTok, ci este o caracteristică a întregului ecosistem al rețelelor sociale, unde concentrarea puterii și a atenției devine din ce în ce mai accentuată.

Fenomenul este amplificat de statutul TikTok-ului ca aplicație dominantă, fapt ce determină apariția inițială a subiectelor și trendurilor pe această platformă, cu o difuzare ulterioară, adesea estompată, pe alte canale media. Această preponderență a TikTok-ului creează un teren fertil pentru manipulare și influențare, cu implicații majore pentru societăți, oameni politici și, nu în ultimul rând, operatorii de platforme online.

Bösch subliniază necesitatea unei conștientizări acute a acestor riscuri, insistând asupra importanței dezvoltării unei rezistențe sporite la astfel de încercări de influențare. O comunicare strategică eficientă, susține expertul, necesită o pregătire riguroasă și capacitatea de a implementa rapid contramăsuri adecvate, pentru a contracara efectele negative ale manipulării informației în spațiul online.

În concluzie, problema nu se limitează la simplul fapt că TikTok este popular, ci la consecințele pe termen lung ale acestei popularități, consecințe care afectează echilibrul informațional și necesită o abordare strategică complexă și proactivă din partea tuturor actorilor implicați. Autorii materialelor din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă întreaga responsabilitate pentru conținutul prezentat. .