Alegeri prezidențiale: AUR solicită CCR anularea alegerilor și repetarea turului II
Sursa imagine:
AUR, prin George Simion și Gheorghe Piperea, a sesizat Curtea Constituțională, contestând anularea alegerilor prezidențiale de către CCR (hotărârea nr. 32/2024). Se solicită constatarea vacantării funcției de președinte după expirarea mandatului lui Klaus Iohannis la 21 decembrie 2024 și reluarea alegerilor prezidențiale cu turul II, până la 31 decembrie 2024. AUR susține că anularea s-a bazat pe note informative ale serviciilor secrete, fără probe concrete, și că informații ulterioare, de la ANAF, indică faptul că TikTok, acuzat de manipulare, a fost plătit de PNL, sugerând o ingerință politică internă, nu statală. Se argumentează că notele informative nu au valoare juridică de probă și că ingerința serviciilor secrete în procese judiciare este inadmisibilă.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Curtea Constituțională a României (CCR), prin decizia sa nr. 32/2024, a ordonat anularea integrală a procesului electoral și repetarea acestuia.
Această decizie fără precedent, lipsită de un termen limită pentru reluarea alegerilor, se bazează, în mod surprinzător, exclusiv pe note informative ale serviciilor secrete, declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu doar două zile înainte de pronunțarea hotărârii. Aceste note sugerează existența unor indicii și suspiciuni privind influențarea alegerilor prin intervenția unui actor statal și prin manipularea opiniei publice prin intermediul platformei de socializare TikTok.
Cu toate acestea, hotărârea CCR nu prezintă nicio probă concretă care să susțină aceste acuzații grave. Este important de subliniat faptul că notele informative ale serviciilor secrete, conform legislației în vigoare și jurisprudenței CCR, nu au forță probantă în cadrul proceselor civile, penale sau electorale. Mai mult, implicarea serviciilor secrete în astfel de procese este categoric interzisă și constituie o încălcare gravă a principiilor statului de drept.
Această intervenție a serviciilor secrete în decizia CCR ridică serioase semne de întrebare cu privire la imparțialitatea și obiectivitatea instituției. Situația devine și mai complexă în lumina unor documente oficiale, publicate la data de 20 decembrie 2024 de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Aceste documente relevă faptul că platforma TikTok, prezentată în decizia CCR drept instrumentul manipulării electorale orchestrate de un actor statal, a fost, de fapt, finanțată de Partidul Național Liberal.
Această dezvăluire schimbă radical perspectiva asupra "actorului statal", sugerând că acesta ar fi, în realitate, un actor politic intern, acuzat implicit de CCR de manipulare electorală. Lipsa unor dovezi concrete, utilizarea unor surse de informații neconcludente și nesusținute, precum și implicațiile grave ale acestei decizii asupra încrederii în instituțiile statului, transformă hotărârea CCR nr.
32/2024 într-un precedent îngrijorător pentru viitorul proceselor electorale din România. .
