Alegeri prezidenţiale croate compromise: Interferenţă rusă pro-candidat anti-NATO

Raportul recent publicat scoate la iveală o reţea de conturi online, active pe platforme precum X (fost Twitter) şi Facebook, care promovează imaginea şi mesajele guvernului pro-rus. Aceste conturi, caracterizate prin utilizarea unor hashtag-uri specifice şi a unor imagini sugestive, au desfăşurat o campanie susţinută de laudă la adresa lui Zoran Milanović, candidatul prezidenţial croat.

Această activitate online este considerată relevantă în contextul alegerilor prezidenţiale din Croaţia, având în vedere poziţia controversată a lui Milanović faţă de Uniunea Europeană şi NATO. Milanović, un politician cunoscut pentru discursul său anti-NATO şi anti-UE, s-a opus constant ajutorului militar acordat Ucrainei şi a criticat vehement sancţiunile impuse Rusiei de către Occident. Această atitudine, clar exprimată în repetate rânduri în declaraţiile sale publice, a generat controverse şi a polarizat opinia publică croată.

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurate pe 12 ianuarie, au relevat o susţinere considerabilă pentru Milanović, acesta obţinând puţin sub 50% din voturi, un rezultat ce l-a plasat în postura de favorit pentru turul secund. Deşi nu a obţinut o victorie decisivă în primul tur, Milanović a beneficiat de o popularitate remarcabilă, sondajele de opinie indicând un procent de peste 60% din voturi în favoarea sa înainte de runda a doua a alegerilor. Contracandidatul său, Dragan Primorac, reprezentant al Uniunii Democrate Croate aflate la putere, se situa la un nivel mult mai scăzut în sondaje, cu sub 30% din voturi.

Această discrepanţă semnificativă în popularitate sugerează un scenariu de victorie confortabilă pentru Milanović în turul doi. În ciuda puterilor limitate ale funcţiei de preşedinte al Croaţiei, rolul său este considerat unul de importanţă crucială de către cetăţenii croaţi. Preşedintele este perceput ca garant al funcţionării corecte a instituţiilor statului, comandant suprem al Armatei şi reprezentant oficial al Croaţiei şi al celor 3,8 milioane de locuitori pe scena internaţională.

Astfel, alegerea preşedintelui are un impact semnificativ asupra imaginii internaţionale a ţării şi asupra stabilităţii interne. Alegerile prezidenţiale din acest an se desfăşoară într-un context economic şi social dificil, marcat de o inflaţie record – cea mai mare din zona euro –, scandaluri de corupţie şi o criză a forţei de muncă care afectează sectoare economice vitale precum turismul, construcţiile şi comerţul. Cu toate acestea, aceste probleme majore au fost abordate superficial în dezbaterile electorale, discuţiile dintre candidaţi fiind marcate, în mare parte, de un schimb de acuzaţii şi invective, în detrimentul unor discuţii substanţiale privind soluţionarea problemelor ţării. .

Alegerile prezidenţiale croate au adus în prim-plan o confruntare acerbă între preşedintele în exerciţiu, Zoran Milanović, şi contracandidatul său, independentul, Zdravko Primorac. Strategiile politice ale celor doi contrastează puternic, reflectând o diviziune profundă în societatea croată. Milanović, cunoscut pentru discursul său controversat, a adoptat o abordare ambiguă faţă de războiul din Ucraina.

Deşi a condamnat invazia rusă, criticile sale repetate la adresa ajutorului militar oferit Kievului, împreună cu denumirea premierului – considerat inamicul său politic de lungă durată – drept ”funcţionar al Bruxelles-ului”, au generat ample dezbateri. Această tactică, potrivit analiştilor politici croaţi, îi permite să atragă atât electoratul socialist, cât şi o parte semnificativă a electoratului tradiţional de dreapta, demonstrând o flexibilitate politică remarcabilă.

După cum subliniază politologul Zarko Puhovski pentru AFP: ”Milanovic este un fel de omnivor politic”. În ultimii ani, el şi-a construit cu succes imaginea celui ”care spune tare ceea ce toată lumea gândeşte încet”, captând astfel atenţia publicului prin declaraţiile sale directe, chiar dacă adesea controversate. În contrast, Zdravko Primorac, un candidat cu un CV impresionant – pediatru, medic legist, expert în genetică medicală şi pasionat de taekwondo – şi-a axat campania pe valorile conservatoare ale partidului HDZ, accentuând patriotismul, importanţa familiei şi idealul unei ”Croaţii unite”.

Cu toate acestea, chiar şi în interiorul taberei HDZ, lipsa de carismă a acestui om de ştiinţă în vârstă de 59 de ani a fost subiect de discuţii. Această lipsă de farmec nu l-a împiedicat însă să îl atace vehement pe Milanović, pe care l-a calificat drept o ”marionetă pro-Kremlin”, acuzându-l că ”distruge” credibilitatea Croaţiei în cadrul NATO şi UE.

Atacurile au fost dure, Primorac folosind termeni precum ”laş” şi ”ruşine” pentru a-l descrie pe preşedintele în funcţie. Milanović, la rândul său, a contracarat printr-o replică la fel de acidă, referindu-se la ”creierul de porumbel” al adversarului său. Tensiunile dintre cei doi candidaţi au marcat întreaga campanie electorală, culminând cu deschiderea secţiilor de vot la ora 7:00 dimineaţa.

Rezultatele au fost aşteptate cu sufletul la gură în cursul serii, reflectând importanţa acestei alegeri pentru viitorul politic al Croaţiei. .