Alegeri BEC: Oamenii, simple marionete într-un joc politic orchestrat

Controversa privind renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale generează semne serioase de întrebare cu privire la legalitate și transparență. Contestația lui Terheș, depusă la Biroul Electoral Central (BEC), a rămas, paradoxal, ignorată în esența sa.

BEC nu a primit nici cererea propriu-zisă, nici dovezile invocate de contestatar, ci doar comunicatul oficial al Curții Constituționale (CCR) și dispoziția CCR de renumărare. Astfel, BEC a decis renumărarea fără a evalua temeinicia contestației, acționând într-un mod care pare arbitrar și lipsit de justificare juridică solidă.

Această decizie ridică suspiciuni grave cu privire la imparțialitatea procesului electoral. Lipsa unei baze legale clare pentru renumărarea totală a voturilor după finalizarea scrutinului reprezintă o altă problemă majoră. Legislația în vigoare reglementează doar renumărarea în secțiile de votare, înainte de încheierea procesului de votare, cu prezența biroului electoral de secție și cu respectarea aceluiași protocol de securitate și corectitudine ca la numărarea inițială.

Însă, procedura aplicată de BEC, lipsită de o bază legală explicită, a deviat semnificativ de la aceste norme. BEC a improvizat o procedură inedită, delegând renumărarea Birourilor Electorale Județene (BEJ), ignorând garanțiile de corectitudine impuse la numărarea inițială. Această procedură se remarcă prin lipsa unor măsuri de transparență și control adecvat. La nivel județean, s-au constituit echipe de renumărare formate din 5-6 persoane, denumite „personal auxiliar”, adică angajați ai prefecturilor, fără implicarea reprezentanților partidelor politice sau a unor observatori independenți.

Această absență a supravegherii externe crește riscul unor manipulări și erori, compromițând integritatea procesului de renumărare. Reprezentanții partidelor, cu excepția celor care sunt membri ai BEJ (câte unul de la fiecare partid), au un acces extrem de limitat la procesul de renumărare. Prezența lor este practic ineficientă, având în vedere numărul mare de echipe (5-6) și imposibilitatea de a supraveghea simultan toate operațiunile de renumărare.

În consecință, acești reprezentanți sunt puși să semneze procesele verbale, deși nu au putut să verifice, în mod real, corectitudinea renumărării. Această situație pune sub semnul întrebării valabilitatea rezultatelor. De asemenea, lipsa filmării procesului de renumărare cu aparatura STS, alocată filmării alegerilor parlamentare, contribuie la diminuarea transparenței și sporește suspiciunile de manipulare. În contextul acestor deficiențe flagrante de procedură și transparență, decizia CCR și implementarea ei de către BEC par menite să favorizeze un anumit scenariu politic.

Declarația lui Marcel Ciolacu, potrivit căreia locul doi în alegerile prezidențiale nu-l mai interesează, pare contradictorie în raport cu eforturile depuse pentru a amâna validarea primului tur. Se pare că PSD urmărește amânarea validării până după alegerile parlamentare, mizând pe un rezultat electoral favorabil care să le permită formarea unei mari coaliții anti-extremism, cu PSD la putere.

Această strategie, care tratează alegătorii ca pe niște "oi", demonstrează încă o dată tendința PSD de a manipula procesul electoral în avantajul propriu, o practică care s-a repetat de-a lungul timpului, ignorând principiile democratice fundamentale. .