AEP: Recensământ imposibil până mâine; Toni Greblă anunță o decizie fără precedent în România

Curtea Constituțională a României a emis o decizie istorică, cu implicații majore asupra alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Într-un comunicat de presă difuzat la ora 14:30, CCR a anunțat, în unanimitate, măsura fără precedent a renumărării tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi exprimate în primul tur.

Această decizie, luată în urma examinării cererii de anulare a alegerilor formulate de domnul Cristian Vasile Terheș (Dosar nr.3671F/2024), se bazează pe prevederile constituționale (art.146 lit.f) din Constituție) și legale (art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, precum și art.37 și 76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale). Plenul CCR, în ședința sa din 28 noiembrie 2024, a decis, în mod explicit, trei puncte cheie: prima, obligativitatea reverificării și renumărării integrale a tuturor buletinelor de vot, atât cele valabil exprimate, cât și cele nule; a doua, transmiterea acestor rezultate revizuite de către Biroul Electoral Central către Curtea Constituțională; și, în fine, stabilirea unui nou termen de judecată pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14:00.

Această acțiune excepțională a CCR subliniază gravitatea suspiciunilor privind regularitatea scrutinului și deschide o perioadă de incertitudine în privința rezultatelor finale ale alegerilor prezidențiale. Decizia Curții Constituționale generează, fără îndoială, o amplă dezbatere publică și ridică întrebări fundamentale despre transparența procesului electoral în România.

Măsura renumărării este una de amploare, necesitând un efort logistic considerabil din partea autorităților electorale și implicând un interval de timp semnificativ până la anunțarea unor rezultate definitive și irevocabile. Reunirea ulterioară a CCR, programată pentru vineri, va analiza datele obținute în urma renumărării și va aduce, probabil, clarificări suplimentare în ceea ce privește validitatea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. .

Curtea Constituțională a amânat, până vineri, 29 noiembrie, decizia privind contestațiile legate de anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Ședința CCR, începută la ora 11:00 și încheiată după două ore, a lăsat în suspensie soarta scrutinului, principalul obiect al dezbaterilor fiind contestația depusă de Cristian Terheș de la Partidul Național Conservator Român.

Aceasta vizează presupuse nereguli care ar fi influențat rezultatul alegerilor, plasând în discuție validitatea voturilor obținute de Elena Lasconi și Ludovic Orban. Contestația lui Constantin Popescu, care acuza finanțarea ilegală a campaniei lui Călin Georgescu, a fost respinsă. Terheș susține că reprezentanți USR, printre care Cătălin Drulă și Vlad Voiculescu, au încălcat legea prin continuarea campaniei electorale după termenul limită, utilizând rețelele sociale pentru a mobiliza voturi pentru Elena Lasconi, în special în rândul comunității românești din America.

El a evidențiat numărul mare de like-uri și distribuiri ale acestor postări, subliniind diferența infimă dintre numărul de voturi obținute de Lasconi și Orban. De asemenea, Terheș acuză intervenții care au dus la modificarea proceselor verbale, adăugându-se „din pix” voturi pentru Ludovic Orban, în favoarea Elenei Lasconi.

Aceste acțiuni, susține el, ar fi modificat rezultatul final și ar fi influențat clasamentul candidaților, schimbând ordinea în vederea turului al doilea. În plus, Terheș a menționat activitatea unor „boți” care au promovat votul pentru un anumit candidat, atât în ziua precedentă scrutinului, cât și în ziua alegerilor, acțiune interzisă de lege. Între timp, președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat la Digi 24 că renumărarea a peste 9 milioane de voturi, depozitate în arhivele tribunalelor din cele 41 de județe, este imposibilă în câteva zile, sau chiar săptămâni, argumentând că ar fi nevoie de dovezi temeinice cu privire la neregulile presupuse în numărarea voturilor, înainte de a se lua o astfel de decizie.

El a subliniat faptul că până la validarea proceselor verbale nu au existat contestații referitoare la corectitudinea numărării. Reacțiile candidaților implicați sunt diverse. Călin Georgescu, plasat pe primul loc în primul tur, a declarat la Realitatea că situația este „ceva de neimaginat”, considerând o eventuală anulare a alegerilor ca fiind „total nedemocratică”.

Elena Lasconi, candidata USR, a calificat o eventuală anulare a primului tur drept o „încălcare gravă a democrației”, amintind de eliminarea Dianei Şoşoacă din cursă prin decizia Curții Constituționale, pe care o consideră deja o încălcare a principiilor democratice. Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, a descris situația ca fiind „o chestiune sensibilă”, subliniind necesitatea unor decizii responsabile.

Cătălin Drulă, fostul președinte al USR, a avertizat împotriva „rezolvării alegerilor la masa verde”, considerând acest lucru extrem de periculos pentru democrație. .

Curtea Constituțională a României (CCR) s-a confruntat cu două contestații privind anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, depuse de Cristian Terheș de la Partidul Național Conservator Român și Constantin Popescu. Contestația lui Constantin Popescu, care acuza fraudarea alegerilor de către Călin Georgescu prin finanțare ilegală a campaniei, cu susținere externă din partea unor entități statale, visând la destabilizarea României, a fost respinsă.

În schimb, CCR a examinat contestația lui Cristian Terheș, care a obținut 95.782 de voturi (1,03%) la primul tur. Argumentele lui Terheș se concentrează pe presupuse nereguli care au afectat rezultatele, cu impact asupra clasamentului final, în special asupra pozițiilor doi și trei. El susține că reprezentanții USR au continuat campania electorală după termenul legal, fapt demonstrat prin prezența unor live-uri pe Facebook, în care Cătălin Drulă și Vlad Voiculescu, "reprezentanți de marcă ai USR", au îndemnat alegătorii români din America să voteze pentru Elena Lasconi.

Aceste postări, conform lui Terheș, au generat mii de like-uri și distribuiri. Mai mult, Terheș acuză "introducerea din pix" a unor voturi pentru Ludovic Orban în procesele verbale, manipulare identificată în mai multe cazuri.

El a subliniat diferența infimă de voturi dintre candidatul clasat pe locul doi, Elena Lasconi, și cel de pe locul trei, susținând că această apropiere a fost rezultatul unor intervenții frauduloase care au modificat ordinea finală. În plus, Terheș a acuzat folosirea unor "boți" care au îndemnat la vot pentru un anumit candidat atât în ziua alegerilor, cât și în preziua scrutinului, acțiune interzisă de lege.

Într-o conferință de presă, Terheș a denunțat explicit fraudarea alegerilor, subliniind că această acțiune a alterat clasamentul final al primului tur și a influențat implicit rezultatul turului al doilea. Reacțiile au fost prompte. Călin Georgescu, candidatul independent câștigător al primului tur, a declarat pentru Realitatea că situația este "ceva de neimaginat", subliniind caracterul nedemocratic al unei eventuale anulări.

Elena Lasconi, candidata USR, a calificat o astfel de anulare drept o "încălcare gravă a democrației", amintind de precedentul reprezentat de excluderea Dianei Șoșoacă din cursă, eveniment pe care l-a considerat deja o atingere adusă democrației. Ea a afirmat: "Cred că dacă s-ar întâmpla (n.r.

– anularea primului tur al alegerilor prezidențiale) asta ar fi o încălcare gravă a democrației, deja au încălcat democrația, au intrat cu bocancii în ea atunci când au scos din cursă un candidat, şi mă refer aici la Curtea Constituțională, pentru că instituțiile statului nu şi-au făcut treaba înainte”. Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a descris situația drept "o chestiune sensibilă", insistând asupra necesității unor decizii responsabile.

Cătălin Drulă, fostul președinte al USR, a avertizat asupra pericolelor unei "rezolvări la masa verde" a alegerilor, considerând o astfel de acțiune extrem de dăunătoare pentru democrație. .

Reacțiile politice la posibila anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie sunt puternice și marcate de îngrijorare față de impactul asupra democrației românești. Călin Georgescu, candidatul independent care a ocupat primul loc în urma scrutinului, a exprimat o profundă îngrijorare la Realitatea TV, declarând: „este ceva de neimaginat ce se întâmplă”.

El a subliniat gravitatea situației, argumentând că anularea alegerilor ar fi un act profund nedemocratic, indiferent de rezultatul final: „Asta ar însemna că indiferent ce președinte ulterior va fi, el este ridicol pentru că este total nedemocratic. Dacă acest lucru se întâmplă”.

Această perspectivă este împărtășită de Elena Lasconi de la USR, care a calificat o astfel de decizie ca fiind o „încălcare gravă a democrației”, anticipând proteste masive în întreaga țară. Lasconi a atras atenția asupra precedentului stabilit prin eliminarea Dianei Șoșoacă din cursă de către Curtea Constituțională, considerând acest act ca o prima încălcare a principiilor democratice.

Ea a afirmat explicit: „Cred că dacă s-ar întâmpla (n.r. – anularea primului tur al alegerilor prezidențiale) asta ar fi o încălcare gravă a democrației, deja au încălcat democrația, au intrat cu bocancii în ea atunci când au scos din cursă un candidat, şi mă refer aici la Curtea Constituțională, pentru că instituțiile statului nu și-au făcut treaba înainte”. Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, abordând subiectul la Antena 3, a recunoscut sensibilitatea situației, subliniind necesitatea unor decizii responsabile în contextul actual.

El a evitat o poziție categorică, dar a evidențiat importanța unei abordări prudente și ponderate. De asemenea, Cătălin Drulă, fostul președinte al USR, a exprimat o puternică opoziție față de orice soluționare a alegerilor „la masa verde”, avertizând asupra pericolelor extreme pentru democrație.

Declarația sa este concisă, dar categorică: „orice decizie de a rezolva alegerile la masa verde e extrem de periculoasă pentru democraţie”. În concluzie, spectrul unei anulări a primului tur al alegerilor prezidențiale declanșează un val de reacții politice, majoritatea exprimând îngrijorări profunde cu privire la impactul asupra principiilor democratice și stabilității politice din România. .

Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, obiect al unor sesizări depuse la Curtea Constituțională, a stârnit reacții puternice în spațiul public. Călin Georgescu, independentul care a obținut primul loc în urma scrutinului, a exprimat o profundă îngrijorare în cadrul unui interviu acordat Realitatea TV, declarând: „este ceva de neimaginat ce se întâmplă”.

El a subliniat gravitatea unei astfel de decizii, argumentând că indiferent cine ar câștiga ulterior președinția, anularea ar reprezenta un act profund nedemocratic și ridicol. „Asta ar însemna că indiferent ce președinte ulterior va fi, el este ridicol pentru că este total nedemocratic.

Dacă acest lucru se întâmplă”, a adăugat Georgescu, evidențiind impactul devastator asupra legitimității viitorului președinte. Elena Lasconi, candidata USR, a condamnat ferm posibilitatea anulării, considerând-o o „încălcare gravă a democrației”, care ar declanșa proteste la nivel național. Ea a tras un semnal de alarmă, subliniind că democrația a fost deja afectată de eliminarea Dianei Şoşoacă din cursă prin decizia Curții Constituționale.

Lasconi a afirmat cu fermitate: „Cred că dacă s-ar întâmpla (n.r. – anularea primului tur al alegerilor prezidențiale) asta ar fi o încălcare gravă a democrației, deja au încălcat democrația, au intrat cu bocancii în ea atunci când au scos din cursă un candidat, şi mă refer aici la Curtea Constituțională, pentru că instituțiile statului nu şi-au făcut treaba înainte”.

Critica sa vizează inerția și lipsa de responsabilitate a instituțiilor statului înaintea scrutinului. Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a abordat subiectul cu prudență în cadrul unei intervenții televizate la Antena 3, miercuri seară, calificând situația drept „o chestiune sensibilă” care necesită decizii responsabile și ponderate. El a subliniat importanța abordării acestei situații cu maximă responsabilitate, într-un context marcat de tensiuni politice. De asemenea, Cătălin Drulă, fostul președinte al USR, a exprimat îngrijorare profundă față de posibilitatea anulării, declarând miercuri că „orice decizie de a rezolva alegerile la masa verde e extrem de periculoasă pentru democraţie”.

Avertismentul său subliniază riscurile majore pentru stabilitatea democratică ale unor decizii luate în afara cadrului electoral normal, evidențiind pericolul subminării procesului democratic prin soluții extra-legislative. Toate aceste declarații relevă gravitatea situației și impactul potențial devastator asupra încrederii în instituțiile statului și asupra viitorului democratic al României. .