Acuze dure: Biden a cerut cenzură pe Facebook, cu amenințări și injurii, susține Zuckerberg (VIDEO)

Declarația lui Mark Zuckerberg, potrivit căreia Meta, în timp ce promovează un anumit program, a încercat simultan să cenzureze opoziția, a stârnit controverse majore. Această afirmație, venită la scurt timp după anunțul Meta de a renunța la verificarea informațiilor de către terți, în favoarea unui sistem bazat pe evaluări comunitare, deschide o dezbatere amplă cu privire la neutralitatea platformei și la implicațiile acesteia asupra libertății de exprimare.

Noua strategie, prin care utilizatorii vor putea adăuga comentarii cu privire la veridicitatea conținutului, seamănă izbitor de mult cu abordarea adoptata de X, platforma deținută de Elon Musk, un apropiat al lui Donald Trump, care l-a sfătuit pe acesta în timpul campaniei electorale și i-a oferit un sprijin constant. Această asemănare nu este întâmplătoare.

Seria de decizii și declarații ale Meta de după alegerea lui Trump sugerează o încercare evidentă de a-l liniști pe viitorul președinte. Schimbarea recentă la conducerea Meta, cu înlocuirea lui Nick Clegg, președintele pentru afaceri globale, cu Joel Kaplan, vicepreședinte pentru politici și fost membru al Partidului Republican, întărește această percepție.

Într-un context politic atât de încărcat, deciziile luate de Meta par să depășească simpla gestionare a conținutului și să se afle într-o strânsă legătură cu o strategie de relații publice orientată spre menținerea unor relații favorabile cu administrația Trump. Așadar, afirmația lui Zuckerberg trebuie înțeleasă nu izolat, ci în contextul unei strategii mai ample, care pare a privilegia alinierea politică în detrimentul unor principii fundamentale de transparență și libertate de exprimare online.

"Dar cred că, în timp ce ei încearcă să promoveze acest program, au încercat, de asemenea, să cenzureze pe oricine se opune acestuia”, subliniază gravitatea situației prin cuvintele chiar ale lui Zuckerberg. .

Tensiunile dintre administrația Biden și Meta au escaladat, contextul fiind schimbarea controversată a politicii de verificare a informațiilor de către gigantul tehnologic. Președintele Biden, într-o conferință de presă de vineri, a exprimat indignare față de decizia lui Mark Zuckerberg, considerând-o „cu adevărat rușinoasă”.

Reacția sa a fost directă și categorică: „Ideea că un miliardar poate cumpăra ceva și să spună, apropo, din acest moment, nu vom mai verifica nimic, și, știți, când milioane de oameni intră online, citesc aceste lucruri, este - oricum, cred că este cu adevărat rușinos”. Această afirmație vine pe fondul unor acuzații reciproce de manipulare a informațiilor. Zuckerberg, într-o scrisoare din august adresată Comitetului judiciar al Camerei Reprezentanților, condus de republicani, a acuzat administrația Biden de presiuni pentru „cenzurarea” conținutului legat de Covid-19.

El a admis regrete legate de unele decizii luate sub această presiune, declarând: „Și ne-au presat foarte tare să dăm jos lucrurile care erau sincer adevărate”. Mai mult, într-o discuție cu Joe Rogan, Zuckerberg a detaliat aceste presiuni, precizând: „Practic, ne-au presat și ne-au spus, știi, orice spune că vaccinurile ar putea avea efecte secundare, practic trebuie să le dați jos.” Deși nu a nominalizat sursa presiunilor din Casa Albă, menționând „Nu am fost implicat direct în aceste conversații”, Zuckerberg a subliniat că Meta a refuzat eliminarea conținutului considerat „un fel de adevăr indiscutabil”. Controversa depășește însă problema manipulării informațiilor legate de pandemie.

Zuckerberg a criticat, de asemenea, lipsa de susținere a guvernului american pentru industria tehnologică americană, considerând că autoritățile americane au permis Uniunii Europene să acapareze o mare parte din puterea de reglementare. El a evidențiat amenzile impuse de UE companiilor tehnologice, cifrate la peste 30 de miliarde de dolari în ultimii 20 de ani.

Într-o declarație surprinzătoare, Zuckerberg a exprimat chiar un anumit optimism față de potențialul președintelui Trump în acest domeniu, afirmând: „Acesta este unul dintre lucrurile în legătură cu care sunt optimist în ceea ce îl privește pe președintele Trump: cred că dorește doar ca America să câștige”. Această afirmație subliniază complexitatea relației dintre giganții tehnologici, administrația americană și competiția geopolitică în domeniul tehnologiei.

Deznodământul acestei confruntări rămâne incert, dar evidențiază riscurile asociate cu puterea companiilor tehnologice și influența lor asupra discursului public. .

Mark Zuckerberg a evitat să numească sursa unor solicitări venite dinspre Casa Albă, declarând într-un mod evaziv: „Nu am participat direct la aceste discuții”. Deși nu a dezvăluit identitatea funcționarilor implicați, a subliniat reacția categorică a companiei sale: Facebook nu va cenzura conținut considerat „un adevăr indiscutabil”.

Această afirmație lasă loc de interpretări, ridicând întrebări cu privire la criteriile de evaluare a “adevărului indiscutabil” și la posibilele presiuni politice asupra platformei. Lipsa de transparență cu privire la natura exactă a solicitărilor și la modalitatea în care acestea au fost gestionate, generează îngrijorări legate de libertatea de exprimare și de independența editorială a Facebook. Într-o altă declarație, Zuckerberg a criticat abordarea guvernului american în ceea ce privește protecția industriei tehnologice americane, considerând-o insuficientă și lăsând un teren fertil pentru intervenția autorităților de reglementare din alte țări.

El a evidențiat, în acest context, impactul semnificativ al amenzilor impuse de Uniunea Europeană companiilor tehnologice americane. Suma totală a acestor amenzi, conform declarației sale, depășește 30 de miliarde de dolari în ultimii douăzeci de ani, o cifră impresionantă care subliniază presiunea crescândă asupra companiilor americane din partea Uniunii Europene.

Această discrepanță în abordarea reglementării, în opinia lui Zuckerberg, creează un dezechilibru competitiv dăunător pentru sectorul tehnologic american. În final, abordând un subiect aparent separat, dar cu implicații politice clare, Zuckerberg a exprimat un anumit optimism cu privire la președintele Trump, declarând: „Acesta este unul dintre lucrurile în legătură cu care sunt optimist în ceea ce îl privește pe președintele Trump: cred că dorește doar ca America să câștige”. Această declarație ambiguă lasă loc pentru multiple interpretări, dar sugerează o încredere, cel puțin parțială, în capacitatea lui Trump de a proteja interesele economice ale Statelor Unite, inclusiv cele ale industriei tehnologice.

Contextul general al declarațiilor lui Zuckerberg sugerează o preocupare profundă pentru viitorul Facebook într-un peisaj politic și regulatoriu tot mai complex și competitiv, atât pe plan intern, cât și internațional. .