Acces interzis în centrul Republicii Moldova după descoperirea unei drone

Republica Moldova a înregistrat, de la declanșarea conflictului armat din Ucraina, o serie de incidente legate de prezența resturilor de drone și rachete pe teritoriul său. Aceste incidente, departe de a fi izolate, evidențiază vulnerabilitatea sistemului de apărare antiaeriană național.

Doar în luna noiembrie 2023, autoritățile au raportat descoperirea a patru drone în raioanele Criuleni, Căușeni, Râșcani și Chișinău. Ministerul Apărării a precizat că aceste drone, identificate ca „aparate de zbor de însoțire a dronelor de tip Shahed de origine rusească”, nu conțineau explozibili.

Cu toate acestea, incidentele respective au atras atenția asupra deficiențelor sistemului de detecție existent. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a explicat situația, subliniind că Republica Moldova dispune de peste 20 de sisteme de radare, însă acestea sunt învechite și improprii pentru detectarea dronelor moderne. „Armata Națională are în dotare peste 20 de sisteme diferite de radare, numai că ele au altă destinație: depistarea țintelor convenționale, cum ar fi avioane, rachete balistice care înainte se foloseau la altitudini înalte, dar acum tactica s-a schimbat și, respectiv, rachetele au evoluat, radarele nu le pot depista.

Aceste sisteme sunt anii 60-80. Au fost concepute pentru cu totul altfel de război”, a declarat ministrul.

Aceste sisteme, concepute în anii '60-'80, sunt inadecvate pentru detectarea dronelor care operează la altitudini joase și cu traiectorii imprevizibile. În fața acestei realități, autoritățile moldovene au demarat un amplu proces de modernizare a capacităților de apărare antiaeriană. Se concentrează pe achiziționarea de sisteme moderne de detectare și distrugere a dronelor și rachetelor.

„Identificăm posibilități de achiziționare a noilor sisteme care ne vor permite identificarea și înștiințarea la timp a cetățenilor despre posibil pericol. Procesul de identificare, inclusiv de contractare deja a avut loc.

Durează procesul de achiziție și livrare. Eu voi veni cu precizări, dar nu în detalii pentru că acestea sunt niște date tehnice pe care inamicul le poate folosi împotriva noastră.

Vorbim despre două sisteme: sistemul de observare și sistemul de nimicire a acestor. Lucrăm în paralele și vom veni cu măsuri eficiente pentru protejarea cetățenilor”, a adăugat Nosatîi, fără a dezvălui detalii tehnice din motive de securitate națională.

Aceste achiziții vizează atât supravegherea spațiului aerian, cât și capacitatea de neutralizare a amenințărilor. Necesitatea modernizării este stringentă. Ministrul a specificat că Republica Moldova are nevoie de cel puțin trei radare de tip GM200, GM-400 și 2-3 radare mai performante, pentru a asigura o detecție eficientă a țintelor strategice și balistice, completând astfel sistemul de apărare aeriană achiziționat din Franța în 2023, care, deși funcțional, are o rază de acțiune limitată și performanțe specifice pentru anumite tipuri de ținte: „Are raza sa de acțiune și date tactico-tehnice pentru anumite ținte”. Incidentul a generat și o reacție diplomatică fermă.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a transmis o notă de protest ambasadorului Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, condamnând încălcarea spațiului aerian ca „o încălcare gravă și un gest neprietenos”. Această reacție subliniază gravitatea situației și determinarea autorităților moldovene de a apăra suveranitatea națională. .

Încălcări repetate ale spațiului aerian moldovenesc, marcate de descoperirea unor resturi de drone și rachete de proveniență neclară, dar suspectată a fi rusă, au pus în lumină vulnerabilitățile sistemului de apărare antiaeriană al Republicii Moldova. Evenimentele din noiembrie 2023, concretizate prin descoperirea a patru drone în raioanele Criuleni, Căușeni, Râșcani și Chișinău, identificate de autorități drept „aparate de zbor de însoțire a dronelor de tip Shahed de origine rusească”, fără încărcătură explozivă, au amplificat îngrijorările.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a explicat situația precară a capacităților de detectare, menționând că armata dispune de peste 20 de sisteme radar vechi, datând din anii '60-'80, proiectate pentru a detecta avioane și rachete balistice la altitudini înalte, tehnologie depășită de tacticile moderne de utilizare a dronelor. "Armata Națională are în dotare peste 20 de sisteme diferite de radare, numai că ele au altă destinație: depistarea țintelor convenționale, cum ar fi avioane, rachete balistice care înainte se foloseau la altitudini înalte, dar acum tactica s-a schimbat și, respectiv, rachetele au evoluat, radarele nu le pot depista.

Aceste sisteme sunt anii 60-80. Au fost concepute pentru cu totul altfel de război”, a explicat ministrul.

Ca urmare, Republica Moldova se confruntă cu necesitatea urgentă de modernizare a infrastructurii de apărare aeriană. Guvernul de la Chișinău a inițiat deja procedurile de achiziționare a unor sisteme moderne de detectare și distrugere a dronelor, proces aflat în derulare.

"Identificăm posibilități de achiziționare a noilor sisteme care ne vor permite identificarea și înștiințarea la timp a cetățenilor despre posibil pericol. Procesul de identificare, inclusiv de contractare deja a avut loc.

Durează procesul de achiziție și livrare. Eu voi veni cu precizări, dar nu în detalii pentru că acestea sunt niște date tehnice pe care inamicul le poate folosi împotriva noastră.

Vorbim despre două sisteme: sistemul de observare și sistemul de nimicire a acestor. Lucrăm în paralele și vom veni cu măsuri eficiente pentru protejarea cetățenilor”, a adăugat Nosatîi.

Necesitatea este considerabilă: Anatolie Nosatîi a subliniat nevoia urgentă a cel puțin trei radare de tip GM200, GM-400 și 2-3 radare mai performante pentru detectarea țintelor strategice și balistice, în completarea sistemului de apărare aeriană achiziționat din Franța în 2023, care, deși funcțional, are o rază de acțiune limitată și performanțe specifice pentru anumite tipuri de ținte. "Avem nevoie de trei radare de tipul GM200, GM- 400 și 2-3 radare mai performante pentru a identifica țintele strategice, balistice”, a precizat oficialul.

Incidentele au generat o notă de protest transmisă ambasadorului Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, de către Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, care a calificat evenimentele drept „o încălcare gravă și un gest neprietenos”. Kremlinul, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a negat implicarea Rusiei, argumentând lipsa de dovezi concrete.

Situația evidențiază vulnerabilitatea Republicii Moldova în fața amenințărilor moderne și necesitatea urgentă de investiții semnificative în modernizarea capacităților sale de apărare. .

Încălcarea spațiului aerian moldovean de către drone a generat o reacție fermă din partea Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău. Ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a primit o notă de protest oficială, în care Ministerul a calificat incidentul drept „o încălcare gravă și un gest neprietenos”, evidențiind gravitatea situației și caracterul ostil al acțiunii.

Această acțiune diplomatică transmite un mesaj clar al nemulțumirii față de incidentul nejustificat și subliniază angajamentul Moldovei de a-și apăra suveranitatea. Reacția autorităților de la Chișinău a fost promptă și categorică, reflectând preocuparea pentru securitatea națională și necesitatea de a se respecta normele internaționale. Pe de altă parte, Kremlinul, prin vocea purtătoarei sale de cuvânt, Maria Zaharova, a respins vehement acuzațiile, negând orice implicare a Rusiei în incident.

Într-o declarație publică, Maria Zaharova a subliniat absența oricăror dovezi care să susțină afirmațiile privind proveniența rusă a dronelor. Această negare categorică a Kremlinului contribuie la escaladarea tensiunilor dintre cele două state, generând incertitudine și necesitatea unor investigații independente pentru clarificarea situației.

Lipsa de dovezi invocată de Maria Zaharova nu a convins însă Chișinăul, care își menține poziția fermă cu privire la încălcarea suveranității sale. Incidentul evidențiază fragilitatea situației geopolitice din regiune și necesitatea unei dezescaladări a tensiunilor prin dialog și cooperare internațională. .