A0, radiale şi autostrăzi finalizate: Planul Guvernului Ciolacu pentru detensionarea traficului din Bucureşti în următorii patru ani

Combaterea eficientă a excesului de viteză, principalul factor contributiv la accidentele rutiere mortale din România, reprezintă o prioritate majoră pentru actualul guvern. Spre deosebire de tentativa eşuată din 2005-2006 de implementare a unui sistem de monitorizare pe DN1, programul național de investiții (PNRR) finanțează un sistem amplu, prevăzut cu sute de camere automate și radare mobile, pentru a descuraja depășirea limitelor de viteză.

Se estimează că acest sistem va fi complet operațional între 2025 și 2026, reprezentând o abordare mult mai extinsă și ambițioasă decât încercările anterioare, care, deși eficiente în zona limitată de testare, nu au fost extinse la nivel național. În paralel cu această inițiativă crucială pentru siguranța rutieră, noul Executiv își propune un amplu program de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Obiectivele ambitioase includ atingerea unui prag de 1.000 km de drumuri de mare viteză în construcție până în 2025, menținând concomitent cel puțin 1.000 km de autostradă în lucru până în 2030.

Aceste ținte, corelate cu Planul Investițional, urmăresc modernizarea și extinderea rețelei rutiere naționale. Un obiectiv strategic major este finalizarea, până la sfârșitul anului 2028, a legăturii rutiere rapide între Marea Neagră și Europa Centrală. Această investiție majoră va facilita comerțul și transportul, contribuind la dezvoltarea economică a țării.

De asemenea, se preconizează finalizarea primei autostrăzi montane, cu traversarea Munților Carpați și finalizarea primelor tuneluri montane la profil de autostradă – proiecte de infrastructură complexe și de mare anvergură. În planul pe termen mediu, se vizează finalizarea, până în 2028, a loturilor lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 și A8. Această conectivitate continuă între marile centre economice va contribui semnificativ la dezvoltarea regională echilibrată.

În ceea ce privește Bucureștiul, Executivul mizează pe finalizarea autostrăzii A0, dar și pe dezvoltarea de noi drumuri radiale, menite să descongestioneze traficul urban, o problemă majoră a capitalei. .

Guvernul şi-a asumat, prin planul său de guvernare, un amplu program de modernizare a infrastructurii feroviare româneşti, cu obiective ambiţioase pentru anii următori. Pilonul central al acestui plan îl constituie reînnoirea flotei de trenuri.

Până în 2028, toate reşedinţele de judeţ deservite de linii feroviare electrificate vor beneficia de un parc modernizat de material rulant, cuprinzând 128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate şi 139 de vagoane noi. Această investiţie majoră vizează îmbunătăţirea semnificativă a calităţii transportului feroviar pe distanţe lungi, contribuind la descongestionarea reţelei rutiere şi la reducerea poluării. Strategia guvernamentală se extinde însă dincolo de transportul interurban, abordând şi dezvoltarea transportului feroviar metropolitan şi pe distanţe scurte, în special în zonele urbane aglomerate precum Bucureşti şi marile centre regionale, afectate de un trafic rutier intens şi de o poluare atmosferică alarmante.

Se urmăreşte astfel o reducere substanţială a emisiilor poluante şi o creştere a eficienţei transportului public. Un alt proiect major anunţat este construirea unei căi ferate de mare viteză pe ruta Bucureşti-Budapesta, o investiţie strategică menită să conecteze România la reţeaua europeană de transport rapid. Finanţarea acestui program ambiţios este asigurată prin alocarea unor resurse financiare consistente. Planul prevede o linie bugetară dedicată de minimum 500 milioane de lei pentru infrastructura feroviară în 2025, cu o creştere progresivă în anii următori, în conformitate cu strategia de dezvoltare a sectorului.

„Reînnoirea constantă a infrastructurii feroviare - asigurarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 milioane de lei în bugetul pentru anul 2025, cu creştere progresivă în următorii ani, în conformitate cu prevederile din strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare”, aşa cum este menţionat în documentul oficial. În plus faţă de aceste proiecte majore, planul de guvernare relansează discuţiile privind extinderea metroului în Cluj şi dezvoltarea reţelei de metrou în zona Bucureşti-Ilfov. Este important de subliniat faptul că acest plan de investiţii în infrastructura de transport reprezintă o premieră, prin faptul că vine după o perioadă în care promisiunile anterioare au fost, în sfârşit, respectate. Drept dovadă, România a încheiat anul 2024 cu peste 200 km de noi autostrăzi şi drumuri expres, o realizare fără precedent în ultimii ani. .