Virus aviar: O mutație unică amenință o pandemie devastatoare la oameni

Sursa imagine:
Textul rephrazar
Paulson a explicat că, pentru o răspândire rapidă, virusul trebuie să se transmită prin aer, prin intermediul picăturilor provenite din strănut sau tuse. Infectarea umană, în multe cazuri, provine de la angajați din industria laptelui, expuși repetat la virus. Se presupune că o cantitate mare de virus a pătruns în organism prin ochi și nas, copleșind celulele. Pentru a infecta, virusul trebuie să se lege de receptorii umani din căile respiratorii, în cantități suficiente pentru a declanșa infecția.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Studiul recent, a cărui descoperire a fost calificată drept „cu adevărat surprinzătoare” de către coautorul James Paulson, conform Los Angeles Times, a dezvăluit o mutație crucială în virusul H5N1. Această mutație, conform declarațiilor lui Paulson, a generat o schimbare neașteptată în capacitatea virusului de a infecta mamiferele, inclusiv bovinele.
Impactul acestei descoperiri este considerat semnificativ, Richard Webby, director al Centrului de Colaborare al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Studii privind Ecologia Influențelor la Animale și Păsări (care nu a participat la studiu), anticipând o "agitație" considerabilă în comunitatea științifică. Webby subliniază că "majoritatea dintre noi am crezut că probabil va fi nevoie de mai mult de o schimbare" pentru ca virusul să prezinte un risc pandemic la om.
Mecanismul infecției virale este complex, fiecare virus având o afinitate specifică pentru anumite tipuri de celule. Pentru a infecta o celulă, virusul trebuie să se lege de receptori specifici prezenți pe suprafața acesteia – o "potrivire" esențială, similară unui lacăt și cheie.
Diferențele în receptorii celulari de la păsări la oameni explică de ce unele virusuri aviare nu se transmit ușor la oameni. Însă, virusul H5N1, descoperit în 2021, a demonstrat o remarcabilă capacitate de adaptabilitate. Inițial limitat la păsări, virusul s-a extins la mamifere marine și, în cazuri izolate, la oameni.
Până în 2024, o răspândire amplă în rândul bovinelor de lapte a fost constatată, ducând la infecții ușoare la peste 50 de persoane. Aceste infecții, deși inițial benigne, au stârnit îngrijorări profunde legate de potențialul de transmitere interspecii (bovină-om) și chiar interumană.
Această îngrijorare este alimentată de faptul că, în ciuda adaptării la infectarea bovinelor, virusul păstrează încă o afinitate pentru receptorii aviarei. Riscul unei pandemii, spun autorii studiului, depinde crucial de capacitatea virusului de a renunța la specificitatea receptorilor de tip aviar în favoarea celor de tip uman.
"Pentru un nou virus pandemic H5N1, știm că acesta trebuie să treacă de la specificitatea receptorilor de tip aviar la cea de tip uman”, au subliniat autorii. "Așadar, ce va fi necesar?" Răspunsul, conform studiului, este o mutație, un factor determinant pentru potențialul pandemic al virusului.
Această mutație, observată recent, subliniază necesitatea monitorizării atente a evoluției virusului H5N1 și a potențialului său de a deveni o amenințare globală de sănătate publică. .
Cercetările conduse de Paulson asupra tulpinii de gripă aviară H5N1, izolată pentru prima dată de la un lucrător din industria laptelui din Texas – primul caz uman cunoscut de infecție cu acest virus – au dezvăluit aspecte critice ale potențialului său pandemic. Echipa a sintetizat secvența genetică a virusului și a analizat în detaliu proteinele de suprafață, responsabile de atașarea la celulele gazdă.
Studiul a comparat această tulpină cu alte variante de gripă aviară care au infectat oameni în trecut, identificând un punct cheie: o modificare a unui singur aminoacid, de la glutamină la leucină în poziția 226 a hemaglutininei virale. Această modificare minoră, conform descoperirilor echipei, ar putea permite virusului să se lege eficient de receptorii specifici prezenți în căile respiratorii umane, facilitând astfel infecția. Interesant este faptul că majoritatea cazurilor umane de infecție cu H5N1 au fost înregistrate la lucrători din sectorul laptelui, expuși în mod repetat la virus.
Această expunere repetată, probabil prin contactul cu secrețiile infectate la nivelul ochilor și nasului, ar putea explica infectarea, chiar și în absența transmiterii aeriene eficiente. Însă, pentru o răspândire pandemică, virusul trebuie să se transmită prin intermediul picăturilor respiratorii, vehiculate prin aer prin strănut sau tuse.
Așa cum a subliniat Paulson: „În acest context, virusul trebuie să fie capabil să recunoască receptorii de tip uman pentru a se lega de celulele din căile respiratorii umane în cantități suficiente pentru a provoca infecția”. Această capacitate de transmitere aeriană eficientă, deși absentă momentan la H5N1, a fost observată la alte tulpini de gripă aviară în trecut.
Modificarea genetică identificată de echipa lui Paulson crește riscul apariției unui virus H5N1 cu transmitere ușoară de la om la om. Deși mutația rămâne o posibilitate, nu o certitudine, potențialul ei de a declanșa o pandemie este semnificativ.
Prezicerea gravității unei astfel de pandemii rămâne speculativă, dar cunoașterea acestui mecanism molecular este crucială pentru pregătirea pentru un astfel de scenariu. Există o multitudine de factori necunoscuți, dar potențialul acestei mici modificări genetice de a transforma H5N1 într-un virus cu transmisibilitate ridicată între oameni merită o atenție deosebită și o monitorizare constantă.
Este vital să fim pregătiți pentru o astfel de eventualitate. .
Pericolul unei pandemii provocate de virusul gripal aviar H5N1 rămâne o amenințare latentă, deși, deocamdată, nu am fost martorii unei mutații care să permită transmiterea facilă de la om la om. Experiența trecutului ne-a demonstrat însă că astfel de mutații sunt posibile.
Scenariul cel mai îngrijorător presupune apariția unei variante a virusului H5N1 capabilă de o transmisie rapidă între oameni, transformându-l dintr-o amenințare regională într-o pandemie globală cu potențial devastator. Această posibilitate, oricât de alarmantă, este deocamdată doar o ipoteză, susținută de observații științifice și de capacitatea cunoscută a virusurilor de a evolua.
Numeroși factori rămân necunoscuți și incertitudinea este mare. Nu știm cu certitudine dacă și când va avea loc o astfel de mutație crucială, iar orice predicție referitoare la gravitatea unei potențiale pandemii nu poate fi decât speculativă.
Cu toate acestea, înțelegerea potențialului de risc, chiar și în absența unor certitudini, este esențială pentru o pregătire adecvată și pentru implementarea unor măsuri preventive eficiente. Conștientizarea faptului că o simplă, dar semnificativă, modificare genetică ar putea transforma H5N1 într-un virus pandemic este crucială pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru un astfel de scenariu, oricât de improbabil ar părea în prezent.
Este o chestiune de responsabilitate și precauție, nu de panică. Este important să monitorizăm atent evoluția virusului și să ne asigurăm că resursele necesare pentru gestionarea unei eventuale pandemii sunt disponibile și pregătite pentru a fi utilizate. .