UE: Doar jumătate din fondurile de redresare au fost absorbite, restul trebuie utilizat în următorii doi ani.

Deși statele membre ale Uniunii Europene aveau la dispoziție până la sfârșitul anului 2026 pentru a cheltui fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), implementarea a fost marcată de întârzieri semnificative. Programul MRR, aprobat în martie 2021, a fost conceput pentru a ajuta țările UE să se redreseze de pe urma pandemiei de COVID-19.

Acesta face parte din "Next Generation EU", un pachet de stimulente de 750 de miliarde de euro. Potrivit Comisiei Europene, ritmul plăţilor a început să se accelereze abia în 2024, după întârzierile din 2023.

Aceste întârzieri au fost atribuite necesității statelor membre de a-și actualiza Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a integra RepowerEU, un program care vizează reducerea dependenței de energia rusească. Cu toate acestea, raportul Comisiei Europene subliniază că, în unele cazuri, "întârzierile şi provocările majore persistă în absorbţia fondurilor până la sfârşitul anului 2026". Aceasta înseamnă că statele membre se confruntă cu o cursă contra cronometru pentru a finaliza proiectele și a obține plăţile aferente.

Situația este îngrijorătoare și pentru România, care riscă să piardă până la 500 de milioane de euro din tranșa a treia de plată din PNRR. Această pierdere ar putea fi cauzată de nerealizarea reformei privind managementul la companiile energetice de stat.

Comisia Europeană consideră că numirea unor persoane incompatibile în consiliile de administrație ale unor companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transelectrica, și lipsa transparenței în procedurile de selecție, pun în pericol primirea fondurilor. Exemplele de incompatibilitate includ numirea unor persoane din comitetul de nominalizare și remunerare în funcții de conducere ale companiei. Această situație evidențiază importanța urgentării implementării reformelor necesare pentru a obține fondurile MRR.

Este esențial ca statele membre să depună eforturi pentru a accelera implementarea proiectelor, pentru a se asigura că beneficiile programului ajung la cetățeni în timp util și pentru a evita pierderea unor sume semnificative de fonduri. .

Fondurile din PNRR, destinate sprijinirii statelor membre în fața consecințelor pandemiei COVID-19, au o dată limită de utilizare: sfârșitul anului 2026. Astfel, statele membre mai au la dispoziție doar doi ani pentru a depune cererile de plată pentru tranșele rămase, iar plata efectivă a acestora este condiționată de implementarea unor seturi specifice de politici.

Deși ritmul plăţilor s-a accelerat semnificativ în ultimul an, după întârzierile din 2023, atribuite necesității de actualizare a PNRR-urilor pentru a integra capitolul RepowerEU, dedicat reducerii dependenței de energia rusească, Comisia Europeană recunoaște că "în unele cazuri, întârzierile și provocările majore persistă în absorbția fondurilor până la sfârșitul anului 2026". Marea majoritate a statelor membre, inclusiv România, beneficiază de acest pachet de sprijin, denumit Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), aprobat de Parlamentul European în martie 2021.

Acesta constituie o parte esențială a pachetului de stimulente al Instrumentului European de Redresare "Next Generation EU", alocând un total de 750 de miliarde de euro. Însă, România se confruntă cu o problemă serioasă: riscă să piardă o sumă substanțială, estimată la 500 de milioane de euro, din tranșa a treia de plată din PNRR.

Cauza principală este nerealizarea reformei privind managementul la companiile energetice de stat. Comisia Europeană consideră că la companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transelectrica, persoane incompatibile cu funcțiile pe care le dețin au fost numite în consiliile de administrație, iar procedurile de selecție au fost lipsite de transparență.

Un exemplu de incompatibilitate este numirea în funcții de conducere a unor persoane care fac parte din comitetul de nominalizare și remunerare. Deși suma pe care România o va pierde este semnificativă (500 de milioane de euro din 2,7 miliarde de euro cât reprezintă cea de-a treia cerere de plată), Guvernul nu intenționează să modifice legislația privind guvernanța corporativă, OUG 109/2011, aprobată prin Legea 111/2016, și nici să rezilieze contractele persoanelor considerate incompatibile de către Comisia Europeană. Această decizie riscă să afecteze negativ accesul României la fondurile europene, punând în pericol implementarea unor proiecte esențiale pentru dezvoltarea economică și socială a țării. .

România riscă să piardă o sumă considerabilă, de până la 500 de milioane de euro, din cea de-a treia tranșă de plată din PNRR, potrivit unor surse din guvern. Cauza acestei pierderi este nerealizarea reformei privind managementul la companiile energetice de stat, o problemă care a atras atenția Comisiei Europene. Comisia Europeană a sesizat nereguli în procedurile de selecție a membrilor consiliilor de administrație la companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transelectrica.

Aceștia consideră că anumite persoane numite în funcții de conducere prezintă incompatibilități cu rolul lor, în special în ceea ce privește numirea unor membri din comitetul de nominalizare și remunerare în funcții executive. Guvernul nu are intenția de a modifica legislația privind guvernanța corporativă, OUG 109/2011, aprobată prin Legea 111/2016, și nici nu are în vedere rezilierea contractelor persoanelor considerate incompatibile de Comisia Europeană, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro. Această decizie riscă să coste România 500 de milioane de euro din cei 2,7 miliarde de euro ceruți în cea de-a treia cerere de plată din PNRR. .