SRI, întrebat despre anularea alegerilor prezidențiale și menținerea în funcție a unor generali incapabili, în contextul lipsei de încredere în votul cetățenesc.

Normalitatea invocată este o aberație crasă, o insultă la adresa democrației. Esența problemei rezidă în ignorarea totală a voinței populare, a voturilor cetățenilor, declarate irelevante în mod arbitrar.

Cum poate fi considerată normală o situație în care un stat se bazează exclusiv pe rapoarte clasificate drept ”strict secrete”, pe informațiile furnizate de instituțiile de forță, ignorând complet judecatea și discernământul propriilor cetățeni? Această acțiune demonstrează o lipsă profundă de încredere în popor, un semn evident al unei guvernări care prioritizează secretele de stat peste vocea și dreptul la autodeterminare al populației. Această decizie subminează în mod flagrant principiile fundamentale ale unui stat democratic, unde suveranitatea aparține poporului.

Gestul este cu atât mai condamnabil cu cât evidențiază o gravă disonanță între pretinsa transparență guvernamentală și realitatea unei opacități totale, ascunsă sub pretextul unor presupuse necesități de securitate națională. În acest context, atitudinea lui George Simion, care, deși probabil va pierde voturi din cauza abordării sale moderate și a apelului la calm, la a nu ieși în stradă, demonstrează o mai mare responsabilitate civică decât atitudinea unor actori din statul român.

A ales ponderarea în fața unei situații provocatoare, un comportament care ar trebui apreciat într-un climat politic marcat de polarizare și radicalizare. Se ridică astfel întrebarea: cine este cu adevărat responsabil pentru această situație anormală, cine sacrifică vocea poporului pe altarul secretelor de stat? .

Criza politică profundă din România, marcată de implicarea unor partide precum PSD, PNL, UDMR, AUR și USR, necesită o acțiune imediată și transparentă. Inerția și lipsa de răspuns la amenințările la adresa democrației nu mai pot fi tolerate.

Este imperativ să se salveze ceea ce mai poate fi salvat din instituțiile statului, adoptând o abordare similară altor state democratice, prin audieri publice, transmise în direct, ale conducerii militare și a serviciilor de informații, cu întrebări clare din partea alesilor poporului. Aceste audieri ar trebui să clarifice suspiciunile legate de implicarea unor grupuri extremiste în tentativele de subminare a sistemului democratic. Amenințarea reprezentată de neo-legionari și național-comuniști, pregătiți, conform unor informații, să desființeze sistemele democratice după alegeri, necesită o anchetă completă și transparentă.

Încrederea în capacitatea statului de a-și auto-reglementa și de a-și curăța propriul "grajd", așa cum se spune, este puternic erodată. Este vital să se stabilească clar cine a colaborat cu Călin Georgescu, cine a primit finanțare din Rusia și cine a așteptat, așa cum au declarat unii, "ca de luni să fie desființate toate sistemele din România".

Aceste acțiuni trebuie investigate pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente. Important este să se înțeleagă faptul că evitarea unor astfel de scenarii nu presupune anularea alegerilor în sine, ci prevenirea ajungerii în acest punct critic. Integritatea Curții Constituționale este esențială, mai ales în contextul declarației generalului SRI Anton Rog din iulie 2023: ”CCR ține cu România, nu mai ține cu alte lucruri”.

Această declarație, formulată după adoptarea unei legi care a sporit puterile SRI, ridică semne de întrebare cu privire la echilibrul puterilor în stat. Așa cum a evidențiat Adrian Cochino în studiul său asupra precedentelor alegerilor anulate, există puține cazuri similare în Europa, majoritatea fiind înregistrate în țări cu democrații instabile. Această constatare subliniază gravitatea situației și necesitatea unor măsuri ferme. O întrebare crucială, pe care Parlamentul și cetățenii români merită să o adreseze și să primească un răspuns clar, se referă la funcționarea Direcției Apărarea Constituției.

Această întrebare, trimisă și către SRI, este următoarea: „Este adevărat că principala structură care avea ca rol combaterea vulnerabilităților care au apărut la aceste alegeri, direcția Apărarea Constituției, a fost desființată în iulie 2024?”. Identificarea autorului acestui ordin este vitală pentru înțelegerea deplină a evenimentelor și pentru prevenirea viitoarelor crize. .

Încrederea în capacitatea statului român de a-și rezolva problemele interne, în mod discret și eficient, este zdruncinată profund. Evenimentele recente, marcate de suspiciuni de finanțare externă în campania electorală, ridică semne de întrebare majore.

Este absolut necesară elucidarea conexiunilor dintre Călin Georgescu, banii proveniți din Rusia și grupările extremiste, neo-legionarii și național-comuniștii, care, după cum se pare, așteptau cu nerăbdare, așa cum au declarat ei înșiși, „desființarea tuturor sistemelor din România” de luni. Aceste acțiuni au generat temeri legate de o posibilă subminare a procesului democratic, pregătită, se pare, în urma alegerilor.

Soluția nu constă în anularea alegerilor în sine, ci în prevenirea unor astfel de situații critice în viitor. Este crucială protejarea instituțiilor statului, în special a Curții Constituționale, a cărei imparțialitate este esențială pentru funcționarea democrației.

Generalul SRI Anton Rog, în iulie 2023, declara clar: „CCR ține cu România, nu mai ține cu alte lucruri”. Această declarație vine în contextul în care CCR a adoptat o lege care a sporit puterile SRI.

Precedentele europene în materie de anulare a alegerilor, analizate de colegul meu Adrian Cochino, sunt puține și se referă, în majoritatea cazurilor, la țări cu democrații instabile. Întrebarea crucială, adresată atât Parlamentului, cât și românilor, dar și către SRI, este legată de desființarea, în iulie 2024, a Direcției Apărarea Constituției, structură responsabilă de combaterea vulnerabilităților sistemului electoral.

Formularea concretă a întrebării este următoarea: „Este adevărat că principala structură care avea ca rol combaterea vulnerabilităților care au apărut la aceste alegeri, direcția Apărarea Constituției, a fost desființată în iulie 2024?”. Identificarea persoanei sau a grupului care a ordonat această desființare este imperativă pentru a elucida amploarea și intențiile din spatele acestor acțiuni.

Lipsa de transparență și suspiciunile de influență externă pun în pericol viitorul democrației românești și necesită o anchetă amănunțită și publică pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului. .