Seleniu și longevitate: Alimente bogate în seleniu și dozaj recomandat

Un element esențial pentru buna funcționare a organismului, seleniul își manifestă importanța prin implicarea sa directă în diverse procese fiziologice vitale. Sursele alimentare bogate în acest mineral includ o gamă variată de alimente, de la nucile braziliene, cunoscute pentru concentrația lor ridicată de seleniu, la fructele de mare, ouăle și diferite tipuri de cereale.

Rolul crucial al seleniului este evidențiat de participarea sa la activitatea selenoproteinelor, un grup de proteine cu funcții esențiale în menținerea sănătății. Aceste selenoproteine acționează ca adevărați gardieni ai celulelor, protejându-le împotriva stresului oxidativ, un factor major în procesul de îmbătrânire și dezvoltarea unor boli cronice.

Mai mult decât atât, seleniul joacă un rol important în metabolismul hormonilor tiroidieni, influențând astfel funcționarea corectă a glandei tiroide și contribuind la reglarea metabolismului bazal. Sistemul imunitar, crucial în apărarea organismului împotriva agenților patogeni, depinde, de asemenea, de o aport suficient de seleniu pentru a-și menține eficiența.

În concluzie, seleniul nu este doar un mineral, ci o componentă vitală în menținerea homeostaziei și a sănătății generale a organismului. Așa cum a subliniat dr.

Vanessa King, manager de nutriție clinică în cadrul Queen’s Health System din Oahu, Hawaii, SUA și purtător de cuvânt al Academiei de Nutriție și Dietetică: „Seleniul sprijină funcția tiroidiană și creșterea celulară și are proprietăți antioxidante care contribuie la menținerea sănătății generale”. Această afirmație sintetizează perfect importanța seleniului în susținerea funcțiilor vitale ale organismului, de la reglarea hormonală la protejarea împotriva radicalilor liberi și susținerea unui sistem imunitar robust. .

Seleniul, un oligoelement esențial, ocupă un loc central în cercetarea legăturii dintre nutriție și longevitate, datorită capacității sale remarcabile de a combate efectele dăunătoare ale radicalilor liberi. Acești radicali, molecule instabile generate în mod natural de metabolismul celular, atacă structurile celulare, accelerând procesul de îmbătrânire și contribuind la apariția diverselor afecțiuni.

Mecanismul principal prin care seleniul își exercită acțiunea protectoare constă în stimularea enzimelor antioxidante, precum glutation-peroxidaza și tioredoxin-reductaza, neutralizând astfel stresul oxidativ și protejând celulele de deteriorare. Studiile științifice, printre care un studiu publicat în *Frontiers in Nutrition*, au evidențiat o corelație directă între aportul de seleniu și lungimea telomerilor, structuri protectoare situate la capetele cromozomilor, care joacă un rol crucial în determinarea ratei de îmbătrânire celulară.

Cercetările au demonstrat că o creștere de 20 de micrograme în aportul zilnic de seleniu a fost asociată cu o alungire a telomerilor cu 0.42% la indivizii cu vârsta peste 45 de ani. Telomerii mai lungi sunt, la rândul lor, asociați cu o sănătate generală îmbunătățită și un risc redus de boli cronice legate de vârstă.

Această observație este susținută și de studii ecogeochimice, care au evidențiat o durată de viață medie mai mare în regiunile cu sol bogat în seleniu, cum este provincia Bama Yao din China, așa cum a fost demonstrat într-un articol publicat în *Chemosphere*, care a stabilit o legătură clară între concentrația de seleniu din sol și starea de sănătate a populației. Beneficiile seleniului se extind și asupra sănătății cardiovasculare. Prin reducerea inflamației sistemice și a stresului oxidativ, seleniul contribuie la diminuarea riscului de boli cardiovasculare și a mortalității asociate.

Un studiu amplu, care a implicat 25.000 de adulți americani, a demonstrat o corelație pozitivă între un aport moderat de seleniu și o scădere a riscului de boli cardiovasculare și mortalitate. Mai mult, se observă o asociere între nivelurile crescute de seleniu în organism și longevitate, mortalitatea de orice cauză fiind semnificativ mai redusă la vârstnicii cu niveluri ridicate de seleniu comparativ cu cei cu niveluri scăzute.

Un exemplu relevant este reprezentat de centenari, care adesea prezintă niveluri sistemice mai mari de seleniu și fier, dar niveluri mai scăzute de cupru față de alte persoane în vârstă. Cu toate acestea, este crucial să subliniem necesitatea unor studii suplimentare pentru a confirma aceste rezultate, având în vedere inconsistențele existente în datele actuale. Pe lângă beneficiile legate de longevitate și sănătatea cardiovasculară, cercetările au explorat și rolul seleniului în menținerea sănătății creierului.

Nivelurile scăzute de seleniu sunt frecvente în cazul bolilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Studiul publicat în *Chemosphere* subliniază capacitatea seleniului de a proteja celulele creierului de stresul oxidativ, susținând astfel funcțiile cognitive.

Un experiment clinic a demonstrat că consumul zilnic de nuci braziliene, o sursă excelentă de seleniu, a îmbunătățit semnificativ fluența verbală și alte funcții mentale la pacienții cu deteriorare cognitivă ușoară. De asemenea, dietele bogate în seleniu, precum dieta mediteraneană, sunt asociate cu un risc diminuat de dezvoltare a bolii Alzheimer.

O cercetare din 2021 a adus în plus dovezi despre capacitatea seleniului de a elimina proteinele anormale acumulate în celulele nervoase, un factor cheie în patogeneza bolilor neurodegenerative. Totuși, este important de menționat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili recomandări clare privind utilizarea suplimentelor de seleniu în prevenția bolilor neurodegenerative. Un alt aspect crucial al rolului seleniului în organism este susținerea sistemului imunitar.

Proprietățile antioxidante ale seleniului combat stresul oxidativ, reducând inflamația și optimizând răspunsul imunitar. Studiile au arătat o corelație pozitivă între nivelurile crescute de seleniu în sânge și un răspuns imunitar mai eficient.

Lipsa seleniului, dimpotrivă, poate compromite funcția celulelor imunitare, ducând la un răspuns mai lent la infecții. Suplimentele de seleniu pot fi benefice în susținerea sistemului imunitar în cazul unor afecțiuni precum gripa, tuberculoza sau hepatita C, potrivit cercetărilor existente. De asemenea, seleniul este asociat cu o reducere a riscului de apariție a anumitor tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, plămâni, colon și prostată.

Un studiu amplu, bazat pe analiza datelor de la peste 350.000 de participanți, a demonstrat o corelație între un aport crescut de seleniu din alimentație și o probabilitate mai mică de a dezvolta aceste forme de cancer. Este important de subliniat că beneficiile provin din consumul de alimente bogate în seleniu, nu din suplimente.

Cu toate acestea, suplimentele de seleniu pot fi utile în ameliorarea efectelor secundare ale tratamentelor oncologice, așa cum a fost demonstrat într-un studiu care a evidențiat o calitate a vieții îmbunătățită la femeile care au primit seleniu în timpul radioterapiei pentru cancer de col uterin. Seleniul contribuie și la menținerea sănătății pielii, protejând-o împotriva stresului oxidativ indus de radiațiile UV și poluare, prin activarea enzimelor antioxidante dependente de seleniu. Acest mecanism ajută la reducerea semnelor de îmbătrânire, cum ar fi ridurile și pierderea elasticității.

În plus, proprietățile antiinflamatorii ale seleniului ar putea aduce beneficii persoanelor care suferă de astm, o afecțiune marcată de inflamație și îngustarea căilor respiratorii. Studiile au arătat că pacienții cu astm au, în general, niveluri mai scăzute de seleniu în sânge, iar nivelurile mai ridicate sunt asociate cu o funcție pulmonară îmbunătățită.

Suplimentarea cu 200 mcg de seleniu pe zi a fost asociată cu o reducere semnificativă a utilizării corticosteroizilor pentru controlul simptomelor astmului. Aportul zilnic recomandat de seleniu este de 55 mcg pentru majoritatea adulților, cu un supliment de 5-15 mcg pentru femeile însărcinate și cele care alăptează. Există o gamă largă de alimente bogate în seleniu, inclusiv stridii, nuci braziliene, halibut, ton galben, ouă, sardine, semințe de floarea soarelui și piept de pui.

Cu toate acestea, concentrația de seleniu variază în funcție de regiune și de sursa alimentară. Nucile braziliene, de exemplu, pot conține o cantitate foarte mare de seleniu, consumul excesiv putând duce la toxicitate.

Suplimentele de seleniu trebuie utilizate cu precauție, numai la recomandarea medicului, evitând depășirea dozei recomandate pentru a preveni efecte adverse severe, cum ar fi greața, căderea părului sau problemele cardiace. „Nu recomandăm depășirea cantității de 400 mcg de seleniu pe zi, iar prin diversificarea alimentației, majoritatea persoanelor pot obține seleniul necesar fără a recurge la suplimente”, a conchis dr.

Vanessa King. O dietă echilibrată și variată rămâne cea mai sigură și eficientă metodă de a asigura un aport adecvat de seleniu. .

Seleniul, un oligoelement esențial, joacă un rol crucial în menținerea sănătății organismului, influențând diverse aspecte, de la funcțiile cognitive până la imunitate și chiar prevenirea unor afecțiuni grave. Cercetările recente au evidențiat o legătură promițătoare între nivelul de seleniu din organism și sănătatea creierului, deschizând o nouă perspectivă în lupta împotriva bolilor neurodegenerative.

Numeroase studii au demonstrat că deficiența de seleniu este frecvent întâlnită la pacienții care suferă de Alzheimer, sugerând un rol protector al acestui mineral în menținerea sănătății neuronale. Un studiu publicat în jurnalul Chemosphere subliniază rolul seleniului în protejarea celulelor cerebrale de stresul oxidativ, contribuind astfel la susținerea funcțiilor cognitive.

Mai mult, un experiment clinic a demonstrat îmbunătățirea semnificativă a fluenței verbale și a altor funcții mentale la pacienții cu deteriorare cognitivă ușoară, după administrarea zilnică de nuci braziliene – o sursă excelentă de seleniu. Dietele bogate în seleniu, precum dieta mediteraneană, s-au dovedit a fi asociate cu un risc redus de dezvoltare a bolii Alzheimer.

Un studiu din 2021 a mers chiar mai departe, demonstrând capacitatea seleniului de a elimina proteinele anormale acumulate în celulele nervoase, un factor cheie în patogeneza bolilor neurodegenerative. Deși aceste descoperiri sunt extrem de încurajatoare, cercetările suplimentare sunt necesare pentru a stabili cu certitudine beneficiile pe termen lung ale seleniului în prevenirea acestor afecțiuni și pentru a evita recomandarea nejustificată a suplimentelor.

Utilizarea suplimentelor de seleniu ar trebui abordată cu prudență și numai sub supraveghere medicală. Pe lângă impactul său asupra sănătății creierului, seleniul este esențial pentru un sistem imunitar robust. Proprietățile sale antioxidante combat stresul oxidativ, reducând inflamațiile și optimizând răspunsul imun al organismului la infecții.

Studiile au arătat o corelație directă între nivelurile crescute de seleniu în sânge și un răspuns imunitar mai eficient. Dimpotrivă, deficiența de seleniu poate compromite activitatea celulelor imunitare, făcând organismul mai vulnerabil la infecții.

Cercetările au demonstrat, de asemenea, că suplimentarea cu seleniu poate sprijini sistemul imunitar la persoanele care se confruntă cu afecțiuni precum gripa, tuberculoza sau hepatita C. Beneficiile seleniului se extind și în domeniul oncologiei. Proprietățile sale antioxidante sunt asociate cu o scădere a riscului de dezvoltare a unor tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, plămâni, colon și prostată.

O meta-analiză amplă, realizată pe peste 350.000 de participanți, a confirmat această corelație pozitivă între consumul alimentar de seleniu și reducerea riscului de cancer. Este important de menționat că aceste efecte benefice provin din consumul de alimente bogate în seleniu, nu din utilizarea suplimentelor.

Totuși, suplimentele cu seleniu pot fi utile în ameliorarea efectelor secundare ale tratamentelor oncologice, așa cum a demonstrat un studiu care a evidențiat o calitate a vieții îmbunătățită la femeile care au primit seleniu în timpul radioterapiei pentru cancer de col uterin. Seleniul contribuie, de asemenea, la menținerea sănătății pielii, protejând-o împotriva efectelor nocive ale radiațiilor UV și poluării. Prin activarea enzimelor antioxidante dependente de seleniu, acesta reduce stresul oxidativ indus de UV, diminuând astfel apariția ridurilor și pierderea elasticității cutanate.

În plus, proprietățile antiinflamatorii ale seleniului pot fi benefice în gestionarea astmului, o afecțiune caracterizată prin inflamația căilor respiratorii. Studiile au arătat că pacienții astmatici au, în general, niveluri mai scăzute de seleniu, iar cei cu niveluri mai ridicate prezintă o funcție pulmonară îmbunătățită.

Suplimentarea cu 200 mcg de seleniu pe zi a fost asociată cu o reducere semnificativă a consumului de corticosteroizi la pacienții cu astm. Aportul zilnic recomandat de seleniu este de 55 mcg pentru majoritatea adulților, cu o creștere de 5-15 mcg pentru femeile însărcinate și care alăptează. Există o gamă largă de alimente bogate în seleniu, printre care stridiile, nucile braziliene, halibutul, tonul galben, ouăle, sardinele, semințele de floarea-soarelui și pieptul de pui.

Este important de reținut că conținutul de seleniu variază în funcție de regiune și de condițiile de cultivare. Nucile braziliene, de exemplu, pot conține cantități semnificative de seleniu, de aceea consumul lor excesiv poate duce la toxicitate.

Suplimentele de seleniu trebuie utilizate cu precauție, numai la recomandarea medicului, și în doze care nu depășesc 400 mcg pe zi, așa cum recomandă dr. Vanessa King: „Nu recomandăm depășirea cantității de 400 mcg de seleniu pe zi, iar prin diversificarea alimentației, majoritatea persoanelor pot obține seleniul necesar fără a recurge la suplimente”.

Excesul de seleniu poate provoca efecte adverse precum greață, căderea părului sau probleme cardiace. O dietă echilibrată și variată rămâne cea mai sigură și eficientă cale de a asigura un aport adecvat de seleniu. .

Seleniul, un micronutrient esențial, joacă un rol crucial în menținerea sănătății organismului, acționând ca un scut protector împotriva numeroase afecțiuni. Funcția sa principală constă în susținerea sistemului imunitar, complexul mecanism de apărare al corpului nostru împotriva invaziei agenților patogeni, precum bacteriile, virusurile și paraziții.

Proprietățile sale antioxidante puternice combat stresul oxidativ, un dezechilibru celular generat de radicalii liberi, contribuind la reducerea inflamațiilor și la optimizarea răspunsului imunitar. Studiile științifice au evidențiat o corelație directă între nivelurile sanguine crescute de seleniu și o imunitate mai robustă, capabilă să facă față eficient infecțiilor.

Dimpotrivă, deficiența de seleniu slăbește semnificativ capacitatea organismului de a se apăra, prelungind durata și gravitatea infecțiilor. Cercetări ample au demonstrat beneficiile suplimentării cu seleniu în cazul unor afecțiuni precum gripa, tuberculoza sau hepatita C, unde acesta poate sprijini sistemul imunitar în lupta împotriva agenților patogeni. Dar beneficiile seleniului se extind dincolo de sfera imunologică.

Capacitatea sa remarcabilă de a neutraliza radicalii liberi este strâns legată de proprietățile sale anticancerigene. Numeroase studii epidemiologice, inclusiv unul amplu bazat pe datele a peste 350.000 de participanți, au arătat o asociere semnificativă între un aport crescut de seleniu prin alimentație și un risc redus de a dezvolta anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel de sân, plămâni, colon și prostată.

Este important de subliniat că aceste efecte benefice sunt atribuite consumului de alimente bogate în seleniu, nu suplimentelor. Cu toate acestea, suplimentele de seleniu pot fi utile în ameliorarea efectelor secundare ale tratamentelor oncologice, așa cum a demonstrat un studiu care a evidențiat o îmbunătățire a calității vieții la femeile care au primit seleniu oral în timpul radioterapiei pentru cancer de col uterin. În plus, seleniul contribuie la menținerea sănătății pielii, protejând-o de efectele dăunătoare ale radiațiilor ultraviolete și ale poluării.

Prin activarea enzimelor antioxidante dependente de seleniu, acesta diminuează stresul oxidativ indus de UV, reducând astfel semnele vizibile ale îmbătrânirii, precum ridurile și pierderea elasticității. Beneficiile seleniului se extind și asupra sănătății respiratorii, mai precis în cazul astmului.

Inflamația și stresul oxidativ sunt factori cheie în declanșarea și agravarea simptomelor astmului, iar studiile au arătat că pacienții cu astm au, în general, niveluri mai scăzute de seleniu. Suplimentarea cu 200 mcg de seleniu pe zi s-a dovedit a fi asociată cu o reducere semnificativă a necesității de corticosteroizi pentru controlul simptomelor, sugerând un rol important al seleniului în ameliorarea acestei afecțiuni. Aportul zilnic recomandat de seleniu variază în funcție de vârstă și de starea fiziologică.

Majoritatea adulților au nevoie de 55 mcg pe zi, în timp ce femeile însărcinate și cele care alăptează necesită un aport ușor crescut, cu 5-15 mcg suplimentar. Sursele alimentare de seleniu sunt variate, stridiile, nucile braziliene, halibutul, tonul galben, ouăle, sardinele, semințele de floarea-soarelui și pieptul de pui fiind exemple excelente.

Însă, conținutul de seleniu din alimente poate varia semnificativ în funcție de regiunea de cultivare. Nucile braziliene, de exemplu, pot conține o cantitate foarte mare de seleniu, chiar și 288% din doza zilnică recomandată într-un singur miez, ceea ce impune prudență în consumul acestora pentru a preveni toxicitatea.

Suplimentele de seleniu trebuie utilizate cu precauție, doar sub supravegherea unui medic, evitându-se depășirea dozei recomandate (400 mcg/zi, conform dr. Vanessa King), întrucât excesul poate cauza efecte adverse grave, cum ar fi greața, căderea părului sau probleme cardiace.

O dietă echilibrată și variată rămâne cea mai sigură și eficientă cale de a asigura un aport adecvat de seleniu, concluzionând dr. Vanessa King: „Nu recomandăm depășirea cantității de 400 mcg de seleniu pe zi, iar prin diversificarea alimentației, majoritatea persoanelor pot obține seleniul necesar fără a recurge la suplimente”. .

Seleniul, un mineral esențial pentru sănătatea noastră, se remarcă prin proprietăți antioxidante puternice, cu implicații profunde în prevenirea și combaterea diferitelor afecțiuni. Cercetări extinse, efectuate pe un număr impresionant de peste 350.000 de participanți, au demonstrat o corelație directă între un consum adecvat de seleniu, obținut prin intermediul alimentelor, și reducerea riscului de apariție a unor forme grave de cancer, precum cancerul de sân, plămâni, colon și prostată.

Este crucial să subliniem că beneficiile antioxidante ale seleniului provin din surse alimentare naturale, nu din suplimente, consumul acestora din urmă fiind justificat doar în anumite situații specifice, sub strictă supraveghere medicală. Rolul seleniului în combaterea efectelor secundare ale tratamentelor oncologice a fost, de asemenea, studiat. Un studiu clinic a evidențiat o îmbunătățire semnificativă a calității vieții la femeile care au beneficiat de suplimentare orală cu seleniu în timpul radioterapiei pentru cancerul de col uterin, sugerând un potențial terapeutic adjuvant important. Dar beneficiile seleniului nu se opresc aici.

Acest mineral prețios joacă un rol crucial în menținerea sănătății pielii, combătând efectele dăunătoare ale radiațiilor UV și ale poluării. Prin activarea enzimelor antioxidante dependente de seleniu, acesta protejează pielea de stresul oxidativ, contribuind la reducerea ridurilor și a pierderii elasticității, încetinind astfel procesul natural de îmbătrânire. Seleniul intervine și în ameliorarea simptomelor astmului bronșic, o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii.

Studiile au evidențiat niveluri mai scăzute de seleniu în sângele pacienților astmatici, iar cercetările sugerează că un aport crescut de seleniu este asociat cu o funcție pulmonară îmbunătățită și o reducere a utilizării corticosteroizilor. Un studiu specific a demonstrat că suplimentarea cu 200 mcg de seleniu zilnic a condus la o diminuare semnificativă a nevoii de medicamente pentru controlul simptomelor astmului.

Acest efect benefic se datorează proprietăților antiinflamatorii ale seleniului, care ajută la reducerea inflamației căilor respiratorii. Pentru a beneficia de toate proprietățile benefice ale seleniului, este important să ne asigurăm un aport adecvat printr-o dietă echilibrată și variată. Majoritatea adulților au nevoie de aproximativ 55 mcg de seleniu pe zi, iar femeile însărcinate și cele care alăptează necesită un supliment de 5-15 mcg.

Există numeroase alimente bogate în acest mineral vital, printre care se numără stridiile (85 grame conțin 238% din doza zilnică recomandată), nucile braziliene (o singură nucă poate acoperi 174%-288% din necesarul zilnic, în funcție de zona de cultivare), halibutul, tonul galben, ouăle, sardinele, semințele de floarea-soarelui și pieptul de pui. Totuși, este important de reținut că conținutul de seleniu din alimente variază în funcție de regiune și de condițiile de cultivare.

Consumul excesiv de nuci braziliene, de exemplu, poate duce la toxicitate, din cauza concentrației foarte ridicate de seleniu. Suplimentele de seleniu trebuie utilizate cu precauție, numai la recomandarea medicului și în doze controlate, pentru a evita efectele secundare, cum ar fi greața, căderea părului sau problemele cardiace. „Nu recomandăm depășirea cantității de 400 mcg de seleniu pe zi, iar prin diversificarea alimentației, majoritatea persoanelor pot obține seleniul necesar fără a recurge la suplimente”, a conchis dr.

Vanessa King, subliniind importanța unei diete sănătoase și echilibrate ca sursă principală de seleniu. .

Îmbătrânirea pielii, un proces complex influențat de numeroși factori interni și externi, este accelerată semnificativ de expunerea prelungită la radiațiile ultraviolete (UV) și de poluarea mediului ambiant. Aceste agresiuni externe generează stres oxidativ, un dezechilibru între producția de radicali liberi și capacitatea organismului de a-i neutraliza, ducând la deteriorarea structurilor celulare ale pielii.

Un rol crucial în combaterea acestui stres oxidativ îl joacă seleniul, un mineral esențial cu puternice proprietăți antioxidante. Mecanismul său de acțiune se bazează pe activarea enzimelor antioxidante dependente de seleniu, enzime care neutralizează radicalii liberi, protejând astfel pielea de efectele dăunătoare ale radiațiilor UV și ale poluării.

Prin această acțiune protectoare, seleniul contribuie la reducerea vizibilă a semnelor îmbătrânirii premature, cum ar fi apariția ridurilor, pierderea elasticității și fermității pielii, menținând un aspect tânăr și sănătos al acesteia pe o perioadă mai lungă de timp. Beneficiile seleniului se extind însă dincolo de sănătatea pielii. Astmul bronșic, o afecțiune respiratorie cronică caracterizată prin inflamația și îngustarea căilor aeriene, se manifestă prin simptome precum respirație șuierătoare, dificultăți respiratorii, senzație de presiune toracică și tuse persistentă.

Studiile clinice au evidențiat o strânsă legătură între inflamația cronică, stresul oxidativ crescut și agravarea simptomelor astmului. Seleniul, datorită proprietăților sale antiinflamatorii și antioxidante, se profilează ca un adjuvant important în managementul acestei afecțiuni.

Cercetările au demonstrat că pacienții cu astm prezintă, adesea, niveluri serice scăzute de seleniu, sugerând un rol crucial al acestui mineral în funcționarea optimă a sistemului respirator. Mai mult, studii clinice au arătat o corelație pozitivă între nivelurile sanguine de seleniu și funcția pulmonară îmbunătățită.

Administrarea suplimentară de seleniu, în doze specifice (de exemplu, 200 mcg/zi, conform unor studii), a demonstrat o reducere semnificativă a necesității utilizării corticosteroizilor, medicamente cu efecte secundare potențial severe, utilizate în mod obișnuit pentru controlul simptomelor astmului. Menținerea unui aport adecvat de seleniu este esențială pentru buna funcționare a organismului, contribuind la multiple procese fiziologice, de la metabolismul hormonilor tiroidieni la apărarea antioxidantă. Doza zilnică recomandată pentru majoritatea adulților este de 55 micrograme (mcg), cu un supliment de 5-15 mcg pentru femeile gravide și cele care alăptează.

Din fericire, seleniul se regăsește în numeroase alimente, oferind o modalitate simplă și naturală de a asigura aportul zilnic necesar. Printre cele mai bogate surse de seleniu se numără stridiile (85 grame conțin 238% din doza zilnică recomandată), nucile braziliene (o singură nucă poate conține între 174% și 288% din DZR, în funcție de regiunea de cultivare), halibutul (160 grame conțin 171% din DZR), tonul galben (85 grame conțin 167% din DZR), ouăle (două ouă mari conțin 56% din DZR), sardinele (patru sardine conțin 46% din DZR), semințele de floarea-soarelui (30 grame conțin 27% din DZR) și pieptul de pui (85 grame conțin 12% din DZR). Este important de menționat că conținutul de seleniu din sol și, implicit, din alimente, variază semnificativ în funcție de regiune.

Consumul excesiv de nuci braziliene, de exemplu, poate duce la toxicitate cu seleniu, datorită concentrației foarte ridicate a acestui mineral. Suplimentarea cu seleniu trebuie abordată cu prudență, exclusiv la recomandarea medicului specialist, evitând depășirea dozelor recomandate, pentru a preveni apariția unor efecte adverse, cum ar fi greața, căderea părului sau probleme cardiace.

„Nu recomandăm depășirea cantității de 400 mcg de seleniu pe zi, iar prin diversificarea alimentației, majoritatea persoanelor pot obține seleniul necesar fără a recurge la suplimente”, a conchis dr. Vanessa King.

O dietă echilibrată și variată rămâne cea mai sigură și eficientă modalitate de a asigura un aport optim de seleniu, contribuind la menținerea sănătății și bunăstării generale. .

Astmul bronșic, o afecțiune respiratorie cronică, se caracterizează prin inflamația și constricția căilor aeriene, manifestându-se clinic printr-o triadă simptomatică specifică: respirație șuierătoare (wheezing), dispnee (dificultăți de respirație) și tuse, uneori însoțită de senzație de opresiune toracică. Mecanismele patogenetice implicate în dezvoltarea și exacerbarea astmului sunt complexe, cercetările recente subliniind rolul crucial al inflamației bronșice și stresului oxidativ în declanșarea și perpetuarea simptomatologiei. Interesant este rolul seleniului, un mineral esențial cu proprietăți antioxidante și antiinflamatorii, în managementul acestei afecțiuni.

Studiile epidemiologice au relevat o corelație semnificativă între concentrațiile serice scăzute de seleniu și severitatea astmului. Mai concret, pacienții astmatici prezintă, în general, niveluri plasmatice reduse de seleniu, iar o funcție pulmonară optimă pare strâns legată de concentrații adecvate ale acestui mineral.

Rezultatele unor studii clinice au evidențiat, de asemenea, că suplimentarea cu seleniu, la o doză de 200 mcg/zi, a fost asociată cu o reducere semnificativă a necesității de corticosteroizi, medicamente de primă linie în tratamentul astmului. Aceasta sugerează un potențial beneficiu terapeutic al seleniului în ameliorarea simptomelor și controlul bolii. Necesarul zilnic de seleniu variază în funcție de factori precum vârsta, sexul și starea fiziologică.

Majoritatea adulților au nevoie de aproximativ 55 mcg de seleniu pe zi, în timp ce femeile gravide sau care alăptează necesită un aport ușor crescut, cu 5-15 mcg/zi în plus față de necesarul bazal. Acest mineral contribuie la numeroase procese fiziologice vitale, inclusiv metabolismul hormonal tiroidian și funcționarea sistemului imunitar prin acțiunea sa antioxidantă, protejând celulele împotriva stresului oxidativ. O dietă echilibrată și diversificată poate asigura aportul zilnic recomandat de seleniu.

Surse alimentare bogate în acest mineral includ stridiile (85 g conțin 238% din DZR), nucile braziliene (o nucă conține 174-288% din DZR, în funcție de regiunea de proveniență), halibutul (160 g conțin 171% din DZR), tonul galben (85 g conțin 167% din DZR), ouăle (două ouă mari conțin 56% din DZR), sardinele (patru sardine conțin 46% din DZR), semințele de floarea soarelui (30 g conțin 27% din DZR) și pieptul de pui (85 g conțin 12% din DZR). Este important de menționat variabilitatea conținutului de seleniu din alimente, dependentă de factorii geografici și de condițiile de cultivare.

Consumul excesiv de nuci braziliene, de exemplu, poate duce la selenism, o afecțiune caracterizată prin toxicitate cu seleniu. Suplimentarea cu seleniu ar trebui efectuată cu prudență, doar sub supraveghere medicală și în caz de deficiență confirmată clinic. Depășirea dozelor recomandate poate avea efecte adverse semnificative, inclusiv greață, alopecie (căderea părului) și probleme cardiace.

Dr. Vanessa King recomandă să nu se depășească 400 mcg de seleniu pe zi, subliniind că o dietă variată poate asigura, în majoritatea cazurilor, necesarul zilnic de seleniu fără a necesita suplimentare.

În concluzie, o alimentație echilibrată și sănătoasă, asociată cu o abordare responsabilă a suplimentării cu seleniu, pot contribui la menținerea unei stări de sănătate optime, inclusiv în contextul afecțiunilor respiratorii cronice precum astmul.” .

Seleniul, un oligoelement esențial, joacă un rol crucial în buna funcționare a organismului nostru. Contribuția sa vitală se manifestă în diverse procese metabolice, printre care se numără reglarea hormonilor tiroidieni și acțiunea antioxidantă, protejând celulele împotriva stresului oxidativ.

Necesarul zilnic de seleniu pentru adulți este estimat la 55 de micrograme (mcg), însă această cantitate poate varia în funcție de anumite condiții fiziologice. Astfel, femeile însărcinate și cele care alăptează prezintă un necesar ușor crescut, cu un supliment recomandat de 5-15 mcg pe zi, pentru a susține cerințele sporite ale organismului în această perioadă. Din fericire, natura ne oferă o gamă variată de alimente bogate în acest mineral esențial.

Stridiile, de exemplu, se remarcă printr-un conținut excepțional, 85 de grame asigurând 238% din doza zilnică recomandată (DZR). Nucile braziliene sunt o altă sursă remarcabilă, o singură nucă (5 grame) furnizând 174% din DZR.

Alte alimente cu un conținut semnificativ de seleniu includ halibutul (171% DZR într-o porție de 160 grame), tonul galben (167% DZR în 85 grame), ouăle (56% DZR în două ouă mari, 100 grame), sardinele (46% DZR în patru sardine, 50 grame), semințele de floarea soarelui (27% DZR într-un pumn, 30 grame) și pieptul de pui (12% DZR în 85 grame). Este important de menționat însă că biodisponibilitatea seleniului variază în funcție de factorii geografici și de condițiile de cultivare. Conținutul de seleniu din sol influențează direct concentrația acestuia în alimente.

Un exemplu elocvent este reprezentat de nucile braziliene, al căror conținut poate fluctua semnificativ, între 174% și 288% DZR într-un singur miez, în funcție de originea lor. Această variație impune prudență în consumul acestora, deoarece un aport excesiv poate duce la toxicitate. Suplimentele alimentare cu seleniu trebuie utilizate cu extremă precauție, exclusiv la recomandarea medicului specialist.

Depășirea dozelor recomandate poate avea efecte adverse semnificative, manifestate prin greață, cădere a părului sau probleme cardiace. Administrarea suplimentelor trebuie să se realizeze sub strictă supraveghere medicală, justificată de o carență diagnosticată clinic. În concluzie, o dietă echilibrată și variată, care include o gamă diversificată de alimente bogate în seleniu, reprezintă cea mai sigură și eficientă cale de a asigura un aport optim al acestui mineral vital.

După cum subliniază dr. Vanessa King: „Nu recomandăm depășirea cantității de 400 mcg de seleniu pe zi, iar prin diversificarea alimentației, majoritatea persoanelor pot obține seleniul necesar fără a recurge la suplimente”.

O abordare responsabilă, bazată pe o alimentație corectă și pe recomandările medicului, este esențială pentru menținerea unei sănătăți optime. SURSA FOTO: Dreamstime.com .