Rusia întrerupe gazul către Transnistria: fără căldură și apă caldă

Întreruperile programate ale furnizării de căldură începute miercuri, la ora 7:00 dimineața, conform unui comunicat oficial de pe pagina web a companiei energetice, au afectat o mare parte a populației. Excepție de la această măsură drastică au făcut însă anumite instituții, în special spitalele, care au beneficiat de o alimentare continuă cu energie termică.

Pentru a face față situației dificile, locuitorii au fost sfătuiți să ia măsuri de precauție și conservare a căldurii. Recomandările oficiale au inclus îmbrăcămintea în straturi groase, adunarea membrilor familiei într-o singură încăpere pentru a menține o temperatură mai ridicată, izolarea ferestrelor și ușilor de balcon cu ajutorul unor perdele sau pături groase, precum și utilizarea unor încălzitoare electrice auxiliare, atunci când este posibil. Însă, un avertisment ferm a fost emis în legătură cu utilizarea sobelor pe gaz sau electrice pentru încălzirea locuințelor.

„Este interzisă utilizarea sobelor pe gaz sau electrice pentru a încălzi apartamentul – acest lucru poate duce la tragedii”, a subliniat compania energetică în comunicatul său, evidențiind riscul major de accidente și incendii. Această interdicție strictă subliniază gravitatea situației și necesitatea respectării stricte a recomandărilor de economisire a energiei. Contextul acestor întreruperi de alimentare cu energie termică se leagă de tensiunile geopolitice existente și de dependența energetică a țării.

Luna trecută, parlamentul local a lansat un apel urgent către Kremlin și parlamentul rus, solicitând reluarea negocierilor cu Ucraina pentru a asigura continuitatea furnizării de gaze naturale. Moscova a răspuns la acea vreme cu o declarație oficială, afirmând că își va proteja cetățenii și militarii ruși din Transnistria.

Înainte de expirarea acordului de tranzit al gazelor cu Ucraina, Rusia asigura Moldovei un volum anual de aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaze, transportate prin teritoriul transnistrean. Această dependență energetică de Rusia și situația geopolitică fragilă din regiune explică, cel puțin parțial, măsurile de austeritate energetică impuse populației. .

Criza energetică declanșată în Republica Moldova, începând cu 1 ianuarie 2025, ora 7:00, odată cu întreruperea furnizării gazelor naturale de către Gazprom către regiunea transnistreană, a generat un deficit semnificativ de energie electrică pe malul drept al Nistrului. Această întrerupere, care afectează funcționarea Centralei Electrice de la Cuciurgan (MGRES), dependentă de gazele rusești furnizate anterior gratuit regiunii, a dus la o scădere de cel puțin 30% a producției de energie electrică destinată teritoriului controlat de autoritățile de la Chișinău.

Pentru a atenua impactul acestei crize, instituțiile publice moldovenești au implementat măsuri drastice de economisire a energiei. Parlamentul Republicii Moldova, printr-un comunicat al Serviciului său de Presă, a anunțat reducerea iluminatului interior cu cel puțin 30%, deconectarea iluminatului decorativ și arhitectural, încurajarea utilizării scărilor în locul ascensoarelor, deconectarea echipamentelor neesențiale și reglarea temperaturii interioare la sub 19°C. Aceste măsuri se aplică atât deputaților, cât și angajaților Secretariatului Parlamentului, cu scopul de a optimiza consumul de energie electrică și termică. În paralel, Primăria Chișinău a decis deconectarea iluminatului decorativ de pe clădiri și străzi, începând cu noaptea de 1 spre 2 ianuarie 2025, cu excepția iluminatului Pomului de Crăciun din Piața Marii Adunări Naționale și din Scuarul Catedralei, care va rămâne funcțional până la 14 ianuarie, până la ora 23:30, conform declarației primarului Ion Ceban: „Vor rămâne conectate beculețele decorative de pe Pomul de Crăciun, din Piața Marii Adunări Naționale și din Scuarul Catedralei până la data de 14 ianuarie.

Acestea vor fi aprinse odată cu iluminatul stradal și vor rămâne conectate până la ora 23:30. Am luat această decizie deoarece agenții economici au acceptat să participe la Târgul de Crăciun, iar noi ne onorăm angajamentele.

Oamenii au făcut anumite cheltuieli. (…) Pentru a evita speculațiile: în noaptea dintre ani, 31 decembrie – 1 ianuarie, toate decorațiunile vor rămâne conectate în capitală, ținând cont că acestea trebuie deconectate manual de către specialiști din mai multe locații, ceea ce ar fi dificil de realizat chiar în seara de Revelion”. Republica Moldova, care își asigură o parte din necesarul energetic din producție proprie, se bazează pe importuri din România pentru peste jumătate din necesarul său, conform News.ro.

Guvernul a lansat campania „Economisește energia – plătește mai puțin”, recomandând populației, agenților economici și autorităților locale evitarea utilizării simultane a echipamentelor electrocasnice cu consum mare de energie, planificarea activităților cu consum ridicat în afara orelor de vârf (spălatul rufelor, gătitul intensiv, utilizarea dispozitivelor industriale) și achiziționarea de electrocasnice cu clasificare energetică superioară. Autoritățile de la Chișinău au calificat decizia Gazprom drept „un act de șantaj energetic”, acuzând Gazprom că folosește locuitorii din regiunea transnistreană ca ostatici, conform declarației Guvernului: „Gazprom a informat MoldovaGaz că, începând cu 1 ianuarie 2025, ora 7:00, ora Chișinăului, va opri livrările de gaz, invocând motive nefondate legate de obligațiile de plată. Această decizie este un act de șantaj energetic evident, care vizează să transforme locuitorii din regiunea transnistreană în ostatici, lăsându-i fără lumină și căldură în mijlocul iernii.

Guvernul condamnă cu tărie astfel de tactici opresive și reiterează că nu recunoaște vreo pretinsă datorie, invalidată inclusiv de un audit internațional”. Președinta Maia Sandu, în discuții cu prim-ministrul Dorin Recean, președintele Parlamentului Igor Grosu și vicepremierul Oleg Serebrian, a criticat decizia Gazprom, subliniind pe Facebook că „Kremlinul folosește din nou șantajul energetic în încercarea de a destabiliza situația, de a influența alegerile parlamentare din 2025 și de a ne submina parcursul european”. Vicepremierul Oleg Serebrian a estimat într-un interviu pentru HotNews că Tiraspolul nu va putea gestiona situația mai mult de 2-3 săptămâni, necesitând intervenție umanitară externă.

Gazprom justifică decizia prin oprirea tranzitului prin Ucraina de anul viitor și neachitarea datoriei istorice de peste 700 de milioane de dolari, pe când Chișinăul, bazându-se pe un audit extern, recunoaște doar 8,6 milioane de dolari. Moscova respinge concluziile auditorilor din Norvegia și Marea Britanie, deși o rută alternativă prin Turcia este disponibilă.

Începând cu 16 decembrie 2024, Guvernul a instituit starea de urgență energetică pentru 60 de zile. .

Decizia Gazprom de a întrerupe livrările de gaze către regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025, ora 7:00, ora Chișinăului, a declanșat o reacție vehementă din partea autorităților moldovenești, care au calificat această măsură drept un act de șantaj energetic cu implicații umanitare grave. Guvernul de la Chișinău, printr-o declarație oficială, a condamnat ferm această decizie, subliniind că motivele invocate de Gazprom, legate de presupuse obligații de plată restante, sunt nefondate și respinse, inclusiv în urma unui audit internațional care a validat o datorie mult mai mică, de 8,6 milioane de dolari, față de pretinsa datorie istorică de peste 700 de milioane de dolari invocată de Moscova.

Gazprom susține că oprirea livrărilor se datorează încetării tranzitului prin Ucraina începând cu anul viitor, însă autoritățile moldovenești evidențiază existența unor soluții tehnice alternative, precum ruta trans-balcanică prin Turcia, demonstrând astfel caracterul politic al deciziei. Concret, Guvernul consideră că această acțiune urmărește transformarea populației din regiunea transnistreană în ostatici, lăsându-i fără acces la energie termică și electrică în plină iarnă.

Această situație critică a fost discutată luni, 30 decembrie, de Președinta Maia Sandu cu prim-ministrul Dorin Recean, președintele Parlamentului Igor Grosu și vicepremierul Oleg Serebrian. Președinta Sandu a evidențiat pe pagina sa de Facebook că „Kremlinul folosește din nou șantajul energetic în încercarea de a destabiliza situația, de a influența alegerile parlamentare din 2025 și de a ne submina parcursul european”.

Vicepremierul Oleg Serebrian, într-un interviu acordat HotNews, a estimat că Tiraspolul nu va putea gestiona situația mai mult de 2-3 săptămâni, anticipând necesitatea unei intervenții umanitare internaționale. Reacția promptă a Guvernului a inclus instituirea stării de urgență energetică pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie, măsură menită să atenueze impactul acestei crize energetice provocate, în opinia autorităților moldovenești, de o decizie politică a Kremlinului, mascată sub aparența unor datorii neachitate.

Refuzul Moscovei de a accepta concluziile auditului extern realizat de auditori din Norvegia și Marea Britanie întărește suspiciunile privind natura politică a acestei crize, demonstrând o lipsă de bună-credință în negocierile cu Chișinăul și o instrumentalizare a energiei ca armă geopolitică. .