România lansează planul de recuperare economică: 7 ani pentru a ieși din criză, la cererea UE

Ministerul Finanţelor a prezentat un plan ambiţios pentru asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii sistemului fiscal din România în perioada 2025-2031, bazat pe o serie de factori cheie: * Creşterea veniturilor bugetare: Veniturile curente ale bugetului general consolidat vor creşte semnificativ, de la 29,59% din PIB în 2024 la 31,12% în 2031. Această creştere este stimulată de implementarea reformelor fiscale din PNRR (jaloanele 207, 208 şi 231), care vor genera un impact bugetar estimat la minimum 1,1% din PIB în 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii.

În plus, măsurile de îmbunătăţire a colectării veniturilor bugetare vor contribui la o creştere suplimentară a veniturilor curente cu 0,5% din PIB, începând cu anul 2026. * O abordare prudentă a scenariilor macroeconomice: Planul bugetar-structural se bazează pe un scenariu macroeconomic prudent, cu o creştere a PIB-ului în primii ani (+2,5%) sub creşterea PIB-ului potenţial. Această abordare ia în considerare provocările economice actuale, inclusiv tranziţia energetică, precum şi persistenţa incertitudinii privind continuarea războiului din Ucraina şi a conflictului din Orientul Mijlociu. * Investiţiile, motorul creşterii economice: Investiţiile, în special cele din infrastructură finanţate din PNRR, vor continua să reprezinte un motor important al creşterii economice, cu o creştere medie anuală superioară celei a PIB-ului, respectiv 4,8% în 2024-2027. * Consolidarea finanţelor publice: Planul urmăreşte consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice ale României, cu un deficit bugetar sub 3% din PIB şi o datorie publică pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe durata perioadei de analiză. * Ajustarea deficitului bugetar: Deficitul bugetar va fi ajustat treptat, de la 7,9% din PIB în 2024 la 2,5% din PIB în 2031. * Un nou model de finanţe publice: Începând cu 2029, România va implementa un nou model de finanţe publice, bazat pe asigurarea finanţării cheltuielilor curente din veniturile din economia naţională.

Soldul activităţii de funcţionare va fi echilibrat (zero) în 2029, iar deficitul bugetului general consolidat va fi generat doar de cheltuielile cu investiţiile. * Absorbţia integrală a fondurilor europene: România va aloca resurse substanţiale pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune (46 miliarde Euro) şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (peste 29,7 miliarde Euro). Această absorbţie se va traduce prin implementarea unui volum de investiţii de peste 7,9% din PIB în 2025, 7,7% din PIB în 2026, 6,5% din PIB în 2027, pentru ca în ultima parte a perioadei, ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB. "Evoluţia macroeconomică ia în considerare măsurile de consolidare fiscal bugetare şi un comportament echilibrat al investiţiilor care vor avea un aport important la creşterea economică, pe baza finanţărilor din fondurile europene.

În acelaşi timp perspectivele economice sunt supuse provocărilor tranziţiei energetice. Evoluţia economiei româneşti va fi influenţată în prima parte a perioadei de prognoză de persistenţa incertitudinii privind continuarea războiului din Ucraina şi a conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi de parcursul economiilor europene", se menţionează în document. Planul bugetar-structural pe termen lung al României contribuie la realizarea următoarelor obiective specifice: * Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar sub 3% din PIB şi înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză; * Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB; * Un nou model de finanţe publice al României începând cu anul 2029 respectiv de asigurare a finanţării cheltuielilor curente din veniturile din economia naţională întrucât prin PBSTM soldul activităţii de funcţionare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind generat doar de cheltuielile cu investiţiile; * Asigurarea unui ritm anual de investiţii publice pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde Euro precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde Euro care corespunde cu implementarea unui volum de investiţii de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PBSTM ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB; .