România ar putea atinge un PIB de 700 de miliarde de euro în următorul deceniu.

România a înregistrat o creștere economică remarcabilă în ultimele trei decenii, depășind chiar performanța unor state europene precum Portugalia. În 1994, PIB-ul României era cu peste trei ori mai mic decât cel al Portugaliei, dar în 2024 se așteaptă ca economia românească să depășească PIB-ul Portugaliei cu aproximativ 30%.

Această ascensiune economică a fost marcată de etape distincte: tranziția către economia de piață (1990-2000), o perioadă de boom economic (2000-2008) cu o creștere medie anuală a PIB-ului de 6,1%, criza financiară globală și recuperarea ulterioară (2009-2014), expansiunea post-criză (2014-2020) și revenirea post-pandemică (2021-2024). Această evoluție economică a fost însoțită de o creștere semnificativă a veniturilor din capital, depășind ritmul de creștere a veniturilor din muncă. Intrarea României în Uniunea Europeană a adus prosperitate, în special proprietarilor de capitaluri și investitorilor imobiliari, în timp ce piața muncii a fost afectată de restructurări în companiile de stat și migrația externă a peste 3,6 milioane de români.

Numărul de angajați din România a scăzut cu peste 20% în ultimele trei decenii, atingând un minim de 4,3 milioane de angajați în 2011, ca urmare a crizei financiare din 2008-2009. În 2024, numărul salariaților a atins un maxim al ultimilor 25 de ani, cu 5,16 milioane de angajați la jumătatea anului. Pe parcursul ultimelor trei decenii, salariul mediu net lunar a crescut de 14 ori, de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024.

Totuși, în ciuda acestei creșteri economice semnificative, sectoare esențiale precum educația și sănătatea au fost subfinanțate, ceea ce s-a reflectat în evoluția indicatorilor de performanță. De exemplu, rata analfabetismului funcțional pentru absolvenții de gimnaziu a crescut de la aproximativ 10% în 1994 la circa 40%-50% în prezent.

Această creștere se datorează, în parte, faptului că România nu a alocat niciodată 6% din PIB pentru educație, așa cum prevede legea. Doar în 2008, România s-a apropiat cel mai mult de media UE, alocând 4,3% din PIB pentru educație, comparativ cu 4,8% media Uniunii Europene. În schimb, în sectorul sănătății, cheltuielile publice au crescut cu un ritm mai accelerat.

De la aproximativ 2% din PIB în 1994 (față de media europeană de 6%), cheltuielile publice cu sănătatea au crescut în ultimii ani la aproximativ 5% din PIB. Această creștere a condus la o creștere a speranței de viață de la 69 de ani în 1994 la 76 de ani în 2024, însă tot rămâne sub media UE, care depășește 80 de ani.

.