România: Verigă slabă în NATO și UE?
Sursa imagine:
România se confruntă cu o situație internă extrem de fragilă, marcată de proteste sociale ample (polițiști nemulțumiți de Ordonanța 156/2024), o economie în declin (rating Fitch revizuit la negativ) și o criză politică profundă (președinte considerat ilegitim, guvern instabil). Deși alocările pentru apărare cresc spre 2,5% din PIB, obiectivul de 5% (cerut de Trump) pare imposibil pe termen scurt. Instabilitatea internă, analizată și exploatată de Rusia, ridică semne de întrebare asupra credibilității României în NATO, în ciuda exercițiilor militare comune importante (ARF) ce au loc în România și Bulgaria. În contextul regional marcat de instabilitate și ascensiunea extremei drepte, România își păstrează importanța geostrategică, dar stabilitatea sa este puternic contestată.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Analiza situației geopolitice a României relevă o percepție contradictorie. Din perspectiva occidentală, vulnerabilitățile interne ale țării par să o facă din ce în ce mai puțin atrăgătoare ca aliat fiabil.
Însă, privită dinspre Est, aceste slăbiciuni sunt exploatate strategic de actori ostili, care le analizează meticulos pentru a identifica punctele slabe și a le utiliza pentru o destabilizare amplificată. Întrebarea dacă România a devenit veriga slabă a NATO este complexă și necesită o analiză nuanțată.
Contextul regional complică situația: Turcia, Ungaria și Slovacia manifestă de multă vreme o apropiere ambiguă față de Rusia, în timp ce influența chineză se extinde prin intermediul unor acorduri strategice în state-cheie ale Uniunii Europene. Această rețea de influențe geopolitice creează un tablou mult mai complicat decât o simplă evaluare a poziției României. Înainte de anularea alegerilor, Serviciul de Informații Externe (SIE) a emis un avertisment clar: „România – alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei”.
Această declarație subliniază gravitatea amenințării. Concomitent, Serviciul Român de Informații (SRI) a raportat „acțiuni ale unui actor cibernetic statal” asupra infrastructurilor electronice electorale, fără a nominaliza explicit Rusia, dar sugerând indirect implicarea acesteia.
De asemenea, analiza campaniei electorale a extremistului Călin Georgescu a evidențiat susținerea primită din partea unor rezerviști din diverse structuri de forță, conform analizei activității online a susținătorilor săi. Aceste aspecte demonstrează vulnerabilitatea României la acțiuni de influență hibridă, subliniind importanța unor mecanisme eficiente de contracarare. Alegerile prezidențiale din 2024 au scos în evidență puncte critice care ar putea afecta credibilitatea României în cadrul NATO.
Cu toate acestea, planificările militare ale Alianței rămân în vigoare. Un exemplu concludent este exercițiul militar major desfășurat în România și Bulgaria, în ianuarie și februarie, la trei ani de la invazia rusă în Ucraina.
La acest exercițiu participă peste zece state membre NATO, Londra trimițând peste 2600 de militari și 730 de vehicule. Acest exercițiu, primul major al noii Forțe de Reacție Aliate (ARF), demonstrează angajamentul NATO de a mobiliza rapid forțe pentru apărarea granițelor sale și subliniază importanța strategiei de descurajare a agresiunii.
Situația rămâne complexă, necesitând o abordare multilaterală și o atenție sporită asupra vulnerabilităților interne pentru a asigura securitatea națională și menținerea unui rol solid în cadrul NATO. .
