România, în vizorul atacurilor cibernetice: scenariul unui dezastru

Gravitatea atacurilor cibernetice asupra procesului electoral românesc a fost evaluată de Alexandru Panait, specialist în domeniu, într-un mod care nu sugerează o compromitere pe scară largă a sistemului. Declarând că atacurile nu au fost generalizate, ci direcționate, Panait a clarificat natura lor specifică, vizând instituții cheie precum Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Biroul Electoral Central (BEC).

El a subliniat faptul că atacatorii au utilizat tehnici cunoscute pentru a încerca penetrarea sistemelor informatice. Importanța acestui aspect constă în existența unor mecanisme de apărare, "scuturi" implementați pentru a contracara astfel de tentative.

Această prezență a unor sisteme de securitate eficiente a permis blocarea atacurilor, descrise de expert drept "ușoare și simplu de blocat". Conform declarației lui Panait, aceste atacuri de intensitate redusă sunt evenimente cotidiene, frecvente și, în general, respinse cu succes.

Expertul a concluzionat prin a sublinia caracterul banal și obișnuit al acestor incidente pentru specialiștii din domeniu, declarând explicit: „Atacatorii cibernetici folosesc anumite metode pentru a pătrunde în sistem. Implicit, există scuturi împotriva acelor metode.

Într-o astfel de situație, vorbim despre atacuri ușoare și simplu de blocat. Acestea se dau zilnic, cum zilnic sunt și respinse.

Sunt, pentru oamenii din domeniu, banale și la ordinea zilei”. Astfel, analiza lui Panait sugerează că, deși au existat tentative de intruziune cibernetică, gravitatea lor a fost minimă datorită eficacității măsurilor de securitate implementate. .

Analiza unui expert evidențiază preocupări legate de manipularea rețelelor sociale, în special a platformei TikTok, și impactul acesteia asupra opiniei publice din România. Se pornește de la o observație generală, faptul bine cunoscut al existenței a două mari alianțe geopolitice: blocul occidental (Statele Unite și Europa) și cel eurasiatic (Rusia și China), pentru a sublinia interconexiunile dintre puterea tehnologică și influența geopolitică.

Expertul sugerează o legătură între ascensiunea lui Călin Georgescu în mediul online și controlul algoritmilor TikTok de către China: „China deține TikTok. Și nu cred că e o coincidență faptul că Georgescu a crescut în vizibilitate pe această rețea”.

Această afirmație este dezvoltată prin argumentarea faptului că deținerea algoritmului permite o manipulare subtilă a informației, amplificând anumite mesaje și direcționându-le către un public receptiv. „Cei care dețin algoritmul după care funcționează rețeaua de socializare pot influența tot ce se întâmplă pe platformă.

Astfel că anumite idei, anumite bule de informații ar putea să crească artificial. Și acel mesaj lansat ar putea să se propage fix către oamenii care ar fi predispuși să asculte acel mesaj.” Manipularea ar fi putut fi atât de subtilă încât să evite detecția autorităților române: „Dacă vorbim despre o manipulare a rețelei pentru răspândirea acestor mesaje, acest lucru ar fi putut fi gândit în așa fel încât să treacă neobservat, pe sub radarul autorităților române”. Expertul nu consideră evenimentul un atac direct, ci o formă de fraudă, oferind o metaforă sugestivă: „Este ca și cum eu fac mașini.

Și îmi pun la mașină o cheie specială care le poate deschide pe toate. Și eu dacă văd mașina făcută de mine pe creadă, o pot deschide cu cheia mea specială.

La fel și cu TikTok-ul. Dacă am algoritmul, îl pot face să funcționeze cum vreau eu”.

Observația cu privire la apariția unor conturi false cu IP-uri diferite, care au propagat un anumit mesaj ulterior preluat de utilizatori reali, este crucială în susținerea teoriei manipulării. Această propagare s-a realizat printr-o tehnică ce a exploatat nemulțumirea publicului român: „O tehnică de manipulare a TikTok-ului la care ar fi putut recurge Călin Georgescu ar putea fi organizarea unei rețele de roboți pe diferite calculatoare din lume, cu diferite IP-uri care au o bază de date pe care o folosesc.

Mesajele vehiculate au fost lansate într-un mediu prielnic, au atins puncte nevralgice, adică nemulțumirea oamenilor din România față de sistem. Iar această idee răspândită inițial artificial odată ce ajunge pe teren fertil, este preluată și răspândită mai departe de conturi de data aceasta reale, de oameni reali, de la oameni simpli, până la influenceri.” Succesul strategiei este explicat prin oportunitatea oferită influencerilor de a-și crește vizibilitatea: „Mulți dintre aceștia și-au dat seama imediat că acest tip de mesaj va avea succes.

Și l-au propagat mai departe. În aceste zile, pentru a fi în trend, mulți au răspândit idei care le-a crescut și lor vizibilitatea în online”.

Concluzia este că, printr-o combinație de control tehnologic și exploatarea sentimentelor publice, s-a realizat o manipulare a opiniei publice, evidențiind vulnerabilitățile rețelelor sociale și necesitatea unei vigilente sporite. .