Profesorul Sorbonei, Serge Hercberg, identifică un nou inamic al sănătății: nici zahăr, nici sare, nici alcool
Sursa imagine:
Lobby-urile agroalimentare blochează eforturile UE de îmbunătățire a sănătății publice, declară Hercberg. Sistemul de etichetare Nutri-Score, adoptat în Franța în 2017, a fost sabotat de politicieni de dreapta și interese corporatiste, Italia fiind în fruntea opoziției, susținută de Copa-Cogeca și asociații agricole naționale. Nutri-Score, văzut ca cel mai probabil candidat pentru un sistem UE, a fost înlocuit cu alternativa NutrInform, considerată insuficientă de Hercberg. În prezent, doar șase țări UE recomandă Nutri-Score, Portugalia renunțând la acesta în această vară. Hercberg subliniază incapacitatea UE de a prioritiza sănătatea publică în fața presiunilor grupurilor de interese, cu costuri estimate de aproape 1 trilion de euro în cheltuieli de sănătate generate de dietele nesănătoase.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Împiedicarea implementării pe scară largă a sistemului de etichetare Nutri-Score în Uniunea Europeană ilustrează o luptă acerbă între dorința de a promova sănătatea publică și presiunea exercitată de puternice grupuri de interese. Această provocare majoră, după cum a subliniat Hercberg, constă în contracararea influenței acestor lobby-uri care se opun măsurilor menite să îmbunătățească alimentația populației.
Un exemplu concret este soarta logo-ului Nutri-Score în cinci culori, adoptat în Franța în 2017 și considerat, la acel moment, candidatul ideal pentru un sistem de etichetare frontală la nivel european. Cu toate acestea, începând cu 2022, Nutri-Score a fost efectiv marginalizat, victimă a unei reacții generale împotriva Green Deal-ului.
Această opoziție a blocat nu doar implementarea Nutri-Score, ci și alte inițiative legislative importante, precum cele vizând reducerea utilizării pesticidelor, îmbunătățirea bunăstării animalelor și combaterea defrișărilor. Italia a jucat un rol central în acest contraatac, construind o narativă ce prezintă Nutri-Score ca un „sistem anti-italian”, injust față de produsele tradiționale precum carnea, brânzeturile și uleiul de măsline. Această campanie a găsit ecou în Grecia, Ungaria, România și alte state, beneficiind de sprijinul asociației agricole europene Copa-Cogeca și al filialelor sale naționale, inclusiv FNSEA (Franța), Coldiretti și Confagricoltura (Italia) și Asaja (Spania).
Hercberg consideră această opoziție „caricaturală”, amintind că uleiul de măsline primește o notă bună (B), în timp ce carnea și brânzeturile, având în vedere necesitatea unui consum moderat, primesc note mai mici. El subliniază, în mod îngrijorător, că prevalența obezității infantile este cea mai mare tocmai în țările sud-europene – Italia, Spania, Grecia și Portugalia. Drept alternativă, Italia a promovat NutrInform, un sistem care afișează cinci baterii (calorii, grăsimi, grăsimi saturate, zahăr și sare) și procentul din aportul zilnic recomandat.
Cu toate acestea, Hercberg rămâne sceptic: „Dacă mâine ar apărea un logo mai eficient, aş renunţa imediat la Nutri-Score”. În ciuda acestei rezerve, el continuă să militeze pentru Nutri-Score, deplângând stagnarea adoptării sale.
De exemplu, noul guvern portughez de centru-dreapta a renunțat la sistem în această vară, reducând numărul țărilor UE care îl recomandă la șase: Franța, Spania, Germania, Belgia, Luxemburg și Țările de Jos. Hercberg conchide, cu o notă de dezamăgire, că „Marea problemă în Europa este această incapacitate de a nu ceda în fața lobby-urilor şi de a pune sănătatea publică pe primul loc”. Această afirmație este susținută de datele Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, care estimează că dietele nesănătoase generează costuri ascunse de sănătate de aproape un trilion de euro pe continent. .
