Președintele promulga Codul Silvic
Sursa imagine:
Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri noul Cod Silvic, adoptat marți de Camera Deputaților. Legea, considerată un nou început în gestionarea pădurilor românești după 15 ani, introduce măsuri anti-defrișări ilegale, inclusiv supraveghere video a drumurilor forestiere și noi infracțiuni silvice cu pedepse de până la 5 ani închisoare. Se înființează Registrul Forestier Național și Consiliul Național pentru Silvicultură. Codul extinde suprafețele interzise tăierilor la ras, introduce conceptul de „insule de îmbătrânire” și „folosință agrosilvică”, reglementează compensațiile financiare pentru conservarea biodiversității și permite accesul publicului în toate pădurile.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Acest amplu proiect de lege vizează o reformă profundă a sectorului silvic românesc, abordând aspecte cruciale de la reglementarea exploatării forestiere până la combaterea infracțiunilor silvice și consolidarea transparenței. Legea stabilește un cadru normativ exhaustiv pentru guvernanța sectorului, definind cu precizie regimul silvic, inclusiv mecanismele de control și sancțiuni aferente.
Se instituie un sistem robust de monitorizare a activităților forestiere, bazat pe tehnologii avansate. Supravegherea video a drumurilor forestiere, prin intermediul unor sisteme performante de monitorizare și înregistrare, va facilita depistarea și prevenirea tăierilor ilegale de pădure.
Pedeapsa pentru infracțiuni silvice este reformată, incluzând sancțiuni penale substanțiale, măsuri asiguratorii precum confiscarea materialelor lemnoase și a mijloacelor de transport, suspendarea accesului la sistemul informatic integrat pentru păduri, și chiar retragerea de pe piață a produselor provenite din activități ilegale. Proiectul introduce infracțiuni noi, precum falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice, pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani. Pentru o mai bună gestionare a resurselor forestiere, se instituie Registrul Forestier Național, o bază de date digitalizată ce va centraliza informațiile despre toți proprietarii de păduri din România, simplificând astfel avizările și raportările între entitățile publice și asigurând o monitorizare eficientă a serviciilor silvice.
În același timp, se înființează Consiliul Național pentru Silvicultură, un organism menit să promoveze etica profesională și respectarea standardelor profesionale în cadrul personalului silvic. Legea clarifică drepturile și obligațiile proprietarilor de terenuri forestiere, diferențiind reglementările pentru proprietățile de până la 10 hectare față de cele mai extinse. Proiectul extinde semnificativ zonele protejate împotriva tăierilor la ras, incluzând parcurile naționale și toate ariile naturale protejate din România.
Se introduce conceptul inovator de „insule de îmbătrânire”, suprafețe de pădure de minimum 0,1 hectare, protejate de tăieri pentru a contribui la menținerea biodiversității. De asemenea, suprafața minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosință „pădure”, este dublată, de la 0,25 ha la 0,5 ha.
Legea introduce termenul de „folosință agrosilvică”, facilitând împădurirea terenurilor agricole, și reglementează acordarea de compensații financiare din bugetul de stat pentru restricțiile impuse de conservarea biodiversității. Se definesc cu exactitate interesele și incompatibilitățile pentru personalul din domeniul silvic.
Un aspect important al proiectului este garantarea accesului publicului în pădurile din țară, prin permisiunea de a se deplasa pe jos sau cu bicicleta în orice pădure. .
