Preşedinţiale în Croaţia: Cine va câştiga?
Sursa imagine:
Alegerile prezidențiale din Croația au început duminică, 29 decembrie. Opt candidați concurează pentru funcție, iar sondajele indică o victorie probabilă în turul doi a lui Zoran Milanović, președintele actual, în fața lui Dragan Primorac, susținut de partidul de guvernământ HDZ. Milanović, cu 37% din intențiile de vot, nu va obține victoria în primul tur. Campania se desfășoară pe fondul unei situații economice dificile, marcată de inflație, corupție și lipsă de forță de muncă. Milanović, critic față de ajutorul militar acordat Ucrainei, se confruntă cu acuzații de a fi „pro-rus”, în timp ce Primorac se prezintă ca un candidat unificator. Rezultatele preliminare sunt așteptate duminică seară.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Alegerile prezidențiale croate din 2023, desfășurate pe 22 ianuarie, au prezentat o cursă strânsă între actualul președinte, Zoran Milanovic, fost premier social-democrat (SDP), și contracandidatul său, Dragan Primorac, susținut de partidul conservator aflat la putere, Uniunea Democrată Croată (HDZ), condus de premierul Andrej Plenkovic. Sondajele dinaintea alegerilor indicau o victorie pentru Milanovic în primul tur, cu un procent de aproximativ 37% din intențiile de vot, însă insuficient pentru a-l declara câștigător.
Acest rezultat îl propulsa într-un tur doi decisiv, programat pentru 12 ianuarie, împotriva lui Primorac, care a obținut circa 20% din voturi. Contextul alegerilor a fost marcat de o serie de provocări majore pentru Croația: o inflație ridicată, probleme generalizate de corupție și o acută penurie de forță de muncă. Aceste aspecte socio-economice au influențat, fără îndoială, preferințele electorale ale cetățenilor.
De menționat că, după declararea independenței în 1991, Croația a fost guvernată predominant de HDZ. În ciuda puterilor limitate conferite de Constituție, președintele Croației este perceput de populație ca un garant al stabilității naționale și al funcționării corecte a instituțiilor statului. Rolul său de comandant suprem al forțelor armate și reprezentant al Croației (o țară membră a UE din 2013, cu o populație de 3,8 milioane de locuitori) pe scena internațională, accentuează importanța acestei funcții. Campania electorală a fost marcată de un schimb intens de acuzații între Milanovic și Plenkovic.
Milanovic, deși a condamnat agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a criticat totodată sprijinul militar oferit de Occident Kievului, o poziție care i-a atras calificativul de „pro-rus” din partea premierului Plenkovic, acesta acuzându-l că „distruge credibilitatea Croației în NATO și UE”. În ciuda poziției președintelui, Croația a oferit Ucrainei ajutor, inclusiv militar, în valoare de 300 de milioane de euro.
Milanovic a susținut ferm o poziție pacifistă, declarând: „Atât timp cât eu sunt președinte, niciun soldat croat nu va lupta în războaiele altora”. El a acuzat, de asemenea, guvernul condus de Plenkovic de corupție, calificându-l pe premier drept „o amenințare serioasă la adresa democrației croate”. Pe de altă parte, Dragan Primorac, medic de profesie și fost ministru al Științei și Educației (2003-2009), s-a prezentat ca un candidat „unificator”, făcând apel la valorile familiei și patriotismului.
El a prezentat alegerile ca un referendum privind orientarea Croației: „Aceste alegeri vor arăta dacă Croația se îndreaptă spre Est sau spre Vest (...), spre divizări sau spre unitate”. Primorac l-a acuzat pe Milanovic că „dezonorează Croația”. Votarea a avut loc în data de 22 ianuarie, între orele 7:00 și 19:00, ora locală (6:00 – 18:00 GMT).
Sondajele la ieșirea de la urne au fost difuzate imediat după închiderea secțiilor de votare, iar rezultatele oficiale au fost anunțate în cursul serii. Rezultatul a fost o victorie strânsă, a cărei semnificație politică pentru viitorul Croației rămâne un subiect de dezbatere amplă. .
