Paradoxul bogăției ascunse: Un județ cu resurse minerale inestimabile, dar afundat în sărăcie

Județul Botoșani se mândrește cu o resursă naturală de o valoare inestimabilă: nisipul cuarțos. Această comoară a alimentat industria sticlei românești pe parcursul regimului comunist, alimentând cu materie primă fabricile de sticlă din întreaga țară, dar în special cele renumite din municipiul Dorohoi.

Comuna Hudești, situată la 61 de kilometri de municipiul Botoșani, de-a lungul malurilor Prutului, adăpostește cele mai bogate rezerve de nisip cuarțos din județ. Exploatarea acestor zăcăminte a început în anii 70, sub regimul comunist, după ce au fost prospectate cu atenție.

Originea nisipului cuarțos din Hudești se pierde în timpuri imemoriale. Este vorba de fundul nisipos al vechii Mări Sarmatice, care, cu 33 de milioane de ani în urmă, acoperea întregul teritoriu al României de astăzi.

Profesorul Gheorghe Apătăchioaiei, expert în geologie, declară: "Este o cantitate impresionantă de nisip, greu de estimat. Provine din fundul nisipos al vechii Mări Sarmatice, care acoperea întreaga regiune." Nisipul cuarțos din Hudești este un material extrem de prețios în industria sticlei, din el putând fi realizate inclusiv celebrele obiecte de cristal de Boemia.

De fapt, specialiștii consideră că este cel mai fin nisip cuarțos din Europa. Profesorul Apătăchioaiei subliniază: "Analizele efectuate în perioada comunistă, atunci când au fost descoperite zăcămintele, au arătat clar că nisipurile cuarțoase din Hudești sunt cele mai bune din Europa.

Din ele se pot realiza obiecte de sticlă de o calitate superioară. Sunt o adevărată comoară." .

Județul Botoșani se află pe un teritoriu bogat în resurse naturale, de la zăcăminte de ghips de o puritate excepțională, descoperite în perioada comunistă, la ape sulfuroase cu proprietăți terapeutice și chiar rezerve de bentonită, un minereu prețios folosit în industria petrochimică și metalurgică. Rezervele de ghips de la Păltiniș, comuna situată pe malul Prutului, se întind pe o suprafață vastă, depășind granița României și continuând în Ucraina și Republica Moldova. Calitatea excepțională a ghipsului, cu o puritate de 98,7%, a impresionat geologii în anii 80, determinându-i să raporteze la București descoperirea.

Au fost elaborate planuri pentru construirea unei fabrici de procesare a ghipsului la Darabani, la mică distanță de Păltiniș, cu o capacitate de exploatare estimată la peste 100 de ani. Proiectul, însă, a fost oprit de evenimentele din 1989.

În prezent, zăcământul este exploatat de-a lungul Prutului, atât în Republica Moldova, unde se poate observa din România fabrica de procesare, cât și în Ucraina, unde un investitor turc a ridicat o fabrică. ”Rezerva de gips se preconiza că ar putea fi exploatată pentru mai mult de 100 de ani, iar ca puritate este unul dintre cele mai pure zăcăminte din Europa, cu o puritate de 98,7%.

Au vrut să facă și fabrică de procesare a ghipsului la Darabani. dar a venit Revoluția și s-a terminat totul.”, a declarat Costel Romanescu, primarul comunei Păltiniș. O altă resursă importantă a județului este bentonita, descoperită în comuna Viișoara.

Rezervele de bentonită sunt considerabile, suficiente pentru exploatarea pe o perioadă de peste 100 de ani, dar până în prezent, nu au fost valorificate. Botoșaniul se mândrește și cu ape sulfuroase, cu proprietăți terapeutice remarcabile, prezente la Hlipiceni și Rădăuți Prut. La Hlipiceni, apa sulfuroasă izvorăște dintr-un foraj de 200 de metri, realizat în anii 60, în căutarea petrolului.

Apa are proprietăți unice, confirmate de specialiștii de la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie din Bucureşti, dar nu a fost încă valorificată. De asemenea, în partea de nord-vest și sud a județului există rezerve de gaz metan, așteptând să fie exploatate.

.

Comuna Viișoara din județul Botoșani se află într-o zonă cu resurse naturale bogate, dar neexploatate pe deplin. Pe lângă rezervele substanțiale de petrol și gaze naturale, comuna deține și o importantă rezervă de bentonită, un minereu cu un rol crucial în industria petrochimică și metalurgică.

Deși rezervele de bentonită sunt atât de mari încât ar putea fi exploatate pentru mai bine de un secol, ele rămân neatinse. Botoșaniul se remarcă și prin resursele sale hidrogeologice.

La Hlipiceni, un izvor de apă sulfuroasă, descoperit accidental în timpul forajelor pentru petrol în anii '60, continuă să curgă pe câmp, printr-o țeavă. Apa cu conținut ridicat de sulf are o caracteristică spectaculoasă: izbucnește în flăcări atunci când se apropie un chibrit aprins, fenomen denumit „focul viu de la Hlipiceni”.

Analizele efectuate de specialiștii de la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie din Bucureşti au confirmat proprietățile balneoclimaterice remarcabile ale apei sulfuroase, oferind un potențial neexploatat pentru dezvoltarea unui centru balnear. Și la Rădăuți Prut, se găsesc ape minerale bogate în sulf și magneziu, care, din păcate, nu au fost niciodată valorificate.

Județul Botoșani dispune și de rezerve de gaz metan în zonele nord-vestice și sudice, adăugând la bogăția sa subterană. Cu toate acestea, potențialul acestor resurse naturale rămâne latent, așteptând o inițiativă care să le transforme în motoare de dezvoltare economică și socială.

.