Ovație pentru restauratori și pompieri: Notre-Dame își redeschide porțile după peste cinci ani de la incendiu

Redeschiderea Catedralei Notre-Dame, un eveniment marcat de fast şi speranţă, a fost sărbătorită cu fast, adunând personalităţi importante din întreaga lume. Recepţia a debutat cu o primire triumfală pentru preşedintele ucrainean, Volodymyr Zelensky, aplaudat îndelung la intrare.

Gestul a fost urmat de un omagiu emoţionant adus celor 160 de pompieri curajoşi care au luptat cu flăcările în 2019, salvând catedrala de la distrugere totală, şi artizanilor ale căror mâini dibace au contribuit la reconstrucţia sa minuţioasă. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a exprimat, în timpul unui discurs solemn, recunoştinţa profundă a naţiunii franceze, declarând: „Am redescoperit ceea ce pot face marile naţiuni: să reuşească imposibilul”.

Ambiţia lui Macron, aceea de a finaliza restaurarea în cinci ani, o „provocarea nebunească” după cum a fost numită, urmăreşte să insufle un „şoc de speranţă” într-o Franţă confruntată cu o criză politică profundă. Evenimentul a culminat cu o slujbă religioasă impresionantă, în prezenţa a 1500 de invitaţi. Un moment de o emoţie copleşitoare a fost sunetul marii orgi, răsunând pentru prima dată după incendiul devastator.

Mesajul transmis de Papa Francisc, care a declinat invitaţia de a participa personal, a fost citit cu veneraţie. Pontiful a pledat pentru ca "mulţimea imensă" de vizitatori aşteptaţi la Notre-Dame să fie "primită cu generozitate şi gratuit", în contrast cu propunerea controversată a ministrului demisionar al Culturii, Rachida Dati, de a taxa intrarea.

Papa a adăugat o notă spirituală profundă, afirmând: „Fie ca renaşterea acestei admirabile biserici să fie un semn profetic al reînnoirii Bisericii în Franţa”. Seara, atmosfera festivă a continuat la Palatul Elysée, unde preşedintele Macron a găzduit un dineu oficial. Aici a avut loc o întâlnire trilaterală de aproximativ treizeci de minute între Macron, Zelensky şi Donald Trump, preşedintele ales al Statelor Unite.

Zelenski a descris întâlnirea ca fiind „bună şi fructuoasă”, iar Macron a adăugat: „Să continuăm acţiunea noastră comună pentru pace şi securitate”. Trump, la sosire, a remarcat: „Lumea pare să o ia puţin razna.

Vom vorbi despre asta”. Festivităţile au continuat duminică, cu primele slujbe publice celebrate la Notre-Dame după aprilie 2019. Prima slujbă, la ora 10:30, în prezenţa lui Macron, a unor şefi de stat şi de guvern, precum şi a personalităţilor religioase, a consacrat altarul.

A doua slujbă, la ora 18:30, a fost deschisă publicului larg. În ciuda vremii schimbătoare, sute de curioşi s-au adunat de dimineaţă, înconjuraţi de un impresionant dispozitiv de securitate.

Un parizian, Aymeric Bourgarel (25 de ani), a exprimat dezamăgirea sa: „Speram să ne apropiem puţin de Notre-Dame, să o vedem în toată frumuseţea ei, fără toate schelele din jurul ei? Dar nu putem”. Noëlle Alexandria, o scriitoare canadiană, a venit la răsărit, hotărâtă să rămână cât mai mult timp, declarând: „Când catedrala a ars, am fost devastată”, adăugând ulterior uimită: „Redeschiderea ei este cu adevărat inspirată”.

Notre-Dame, glorificată de Victor Hugo şi celebrată în numeroase filme, musicaluri şi chiar un desen animat Disney, şi-a redeschis porţile, oferind un simbol de speranţă şi renaştere. .

Catedrala Notre-Dame, unul dintre cele mai emblematice monumente europene, atrăgea anual, înainte de incendiul devastator din 2019, între 14 și 15 milioane de vizitatori. Imaginile apocaliptice ale acoperișului cuprins de flăcări și prăbușirea turlei au șocat lumea, declanșând o uriașă undă de solidaritate internațională.

Generozitatea globală s-a concretizat într-o campanie de strângere de fonduri remarcabilă: aproximativ 340.000 de donatori au contribuit cu 846 de milioane de euro, din care 700 de milioane au fost direcționate către restaurarea catedralei. Astăzi, după ani de muncă asiduă a unor echipe de specialiști, Notre-Dame își redeschide porțile publicului, revelând o splendoare parțial refăcută.

Blândețea pietrei curățate, reintegrată în arhitectura veche de secole, este pusă în lumină de un nou sistem de iluminat reglabil, care evidențiază, în egală măsură, culorile vibrante ale vitraliilor parțial restaurate și delicatele decorațiuni pictate ale capelelor. Picturi ale maeștrilor secolului al XVII-lea, sculpturi magistrale ce au rezistat trecerii timpului și prețioase obiecte de artă au fost reinstalate, integrându-se armonios într-un nou traseu de vizitare, aerisit și prielnic descoperirii detaliilor arhitecturale.

Axul central al catedralei, dominat de un nou mobilier liturgic minimalist din bronz brun masiv, oferă o perspectivă completă asupra grandorii construcției secolelor XII-XIII, impresionantă prin dimensiunile sale: aproape 150 de metri lungime și circa 50 de metri lățime. Siguranța vizitatorilor este garantată prin implementarea unui sistem modern de prevenire și stingere a incendiilor.

Readucerea la viață a catedralei a culminat cu un concert exceptional, înregistrat vineri și difuzat sâmbătă, ce a reunit nume mari ale muzicii clasice și pop internaționale. Printre artiștii de renume care au participat se numără maestrul venezuelean Gustavo Dudamel, pianistul chinez Lang Lang, soprana sud-africană Pretty Yende, tenorul franco-elvețian Benjamin Bernheim, dar și artiști de muzică pop precum Pharrell Williams, Clara Luciani, Vianney, Garou, Angélique Kidjo și actrița franceză Marion Cotillard.

Securitatea evenimentului a fost asigurată de un dispozitiv excepțional, inspirat de cel utilizat în timpul Jocurilor Olimpice, mobilizând 6000 de polițiști și jandarmi, într-un context descris de Prefectura de Poliție ca având „un nivel foarte ridicat al amenințării teroriste”. .