NATO: Prima țară care amenință să doboare rachete rusești

În iulie 2024, Aegis Ashore a fost integrată sub comanda și controlul NATO, devenind astfel un sistem de apărare anti-rachetă strategic pentru Europa. Această mutare, declarată de contraamiralul Marinei americane Douglas Williams, director interimar al Agenției de apărare împotriva rachetelor, are ca scop protejarea națiunilor europene de amenințările cu rachete balistice din afara regiunii euro-atlantice.

Potrivit declarației secretarului general al NATO de la acea vreme, Jens Stoltenberg, sistemul a ajuns la un nivel de pregătire operațională deplină, ceea ce înseamnă că este pregătit să intercepteze amenințările cu rachete balistice. Integrarea Aegis Ashore sub comanda NATO demonstrează angajamentul Alianței Nord-Atlantice de a apăra statele membre de amenințări din exterior, subliniind importanța cooperării internaționale în domeniul securității. .

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că alianța nu poate ignora amenințarea reprezentată de rachetele balistice, având în vedere utilizarea lor extinsă în conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. El a subliniat că baza de apărare antirachetă Aegis Ashore, amplasată la 165 de kilometri de granița cu Rusia, are un caracter exclusiv defensiv.

Președintele rus Vladimir Putin a interpretat desfășurarea sistemelor americane de apărare antirachetă în Europa ca o consolidare a capacităților nucleare ale SUA. Cu toate acestea, NATO a reiterat caracterul defensiv al sistemului Aegis Ashore, subliniind că acesta nu reprezintă o amenințare la adresa Rusiei.

Odată cu punerea în funcțiune a bazei de apărare antirachetă din Polonia, Europa dispune acum de două astfel de instalații militare, cea de-a doua fiind situată lângă satul Deveselu din România, operațională din 2016. Scutul antirachetă al NATO include, de asemenea, patru distrugătoare ale Marinei SUA staționate permanent la Rota, în Spania, și un radar de avertizare timpurie la Kurecik, în Turcia.

La cele două baze de interceptare din Polonia și România sunt staționați aproximativ 200 de militari. Într-un context tensionat, șeful diplomației poloneze, Radosław Sikorski, a solicitat în septembrie dreptul de a doborî rachete rusești care ar amenința teritoriul polonez, chiar dacă acestea se află încă în spațiul aerian al Ucrainei. Sikorski a argumentat că, odată ce rachetele intră în spațiul aerian polonez, riscul ca resturile să provoace pagube și victime crește semnificativ.

El a adăugat că Ucraina este de acord cu această măsură, exprimându-și susținerea pentru o eventuală intervenție defensivă din partea Poloniei. Declarația lui Sikorski a venit ca răspuns la mai multe incidente în care drone și rachete rusești au intrat în spațiul aerian polonez.

Unul dintre aceste incidente a avut loc în septembrie, când o dronă de origine iraniană Shahed, probabil de proveniență rusă, a pătruns pe teritoriul polonez în timpul atacurilor masive rusești din Ucraina. Deși drona nu a fost găsită, Varșovia a raportat și în trecut alte cazuri de rachete rusești care au intrat ilegal în spațiul său aerian.

Ca răspuns la un nou val de atacuri rusești masive împotriva Ucrainei, forțele aeriene poloneze au fost puse din nou în alertă. .

În luna septembrie, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a lansat o propunere controversată: Varșovia ar trebui să aibă dreptul de a doborî rachete rusești care amenință teritoriul polonez, chiar dacă acestea se află încă în spațiul aerian ucrainean. Declarația, publicată de publicația britanică Financial Times, a venit la o săptămână după un incident tulburător: un "aparat de zbor", presupus a fi o dronă rusească de origine iraniană Shahed, a intrat ilegal în spațiul aerian polonez, țară membră NATO și aliat al Ucrainei.

Incidentul a avut loc în timpul unei serii de atacuri rusești masive asupra Ucrainei vecine. Deși drona a dispărut de pe radar și nu a fost găsită, acesta nu a fost un caz izolat.

Varșovia a raportat anterior cel puțin două cazuri de rachete rusești care au intrat în spațiul aerian polonez. Reacția Poloniei la aceste incidente a fost promptă: luni, în urma unui nou val de atacuri rusești asupra Ucrainei, forțele aeriene poloneze și-au ridicat avioanele de la sol.

Într-un interviu acordat Financial Times, Sikorski a explicat: "Cred că, atunci când rachete ostile se află pe punctul de a intra în spațiul nostru aerian, ar fi legitim să ne apărăm, deoarece odată ce au intrat în spațiul nostru aerian, riscul ca resturile să rănească pe cineva crește". El a adăugat că Ucraina susține această măsură: "Ucrainenii ne-au spus: sunteți bineveniți".

Propunerea lui Sikorski ridică o serie de întrebări: ce se întâmplă dacă resturile unei rachete doborâte cad pe teritoriul ucrainean? Ce înseamnă pentru relația Poloniei cu Rusia? .