Ministrul Educației explică de ce românii cred în teorii ale conspirației
Sursa imagine:
Ministrul Educației, Daniel David, a explicat pe Antena 3, potrivit Adevărul, de ce românii cred în teorii ale conspirației și știri false. Principalul motiv, conform lui David, este lipsa comunicării, generând neîncredere în establishment. El compară democrația clasică, bazată pe cicluri electorale, cu așteptările generației actuale, mult mai participative. Oamenii nu se mai mulțumesc să voteze și să aștepte 4 ani; doresc implicare continuă în luarea deciziilor și vor "da jos" politicienii dacă acțiunile acestora nu sunt înțelese sau apreciate. Această dorință de coparticipare la putere este, potrivit ministrului, un factor crucial în răspândirea dezinformării.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Daniel David evidențiază o schimbare fundamentală în modul în care generațiile actuale percep democrația, contrastând-o cu modelul clasic. În viziunea sa, democrația tradițională se baza pe un ciclu electoral prestabilit – alegeri periodice, campanii electorale în care candidații își prezentau programele și convingeau electoratul, urmat de o perioadă de mandat în care reprezentantul ales se aștepta la o relativă liniște din partea cetățenilor până la următoarele alegeri.
Controlul exercitat asupra sa provenea, în principal, din supravegherea presei, care juca rolul critic esențial. Această abordare, conform spuselor lui David, este depășită.
El subliniază că: „democraţia clasică însemna că aveai alegeri din patru în patru ani sau la un alt interval, aveai campanie, veneai în faţa oamenilor, îţi prezentai programul, îi convingeai să te voteze. După aceea te aşteptai cumva ca oamenii care te-au votat să te lase în pace până la următoarele alegeri.
Cine trebuia să stea cu ochii pe tine era presa. Era partea critică”.
Noua generație, explică David, se caracterizează printr-o implicare civică mult mai activă și o sete puternică de participare directă la procesul decizional. Nu mai este suficient un simplu vot la intervale regulate, urmat de o perioadă de inactivitate civică.
David formulează clar această aspirație a generației prezente, precizând: „Generaţiile pe care le avem acum sunt generaţii care îşi doresc mai degrabă o componentă mai puternică pe linie participativă. Adică nu se mai mulţumesc să spună ok, avem alegeri acum, te votăm, vedem ce iese, te lăsăm în pace şi vedem peste 4 ani...” Astfel, se conturează o imagine a unei democrații evolutive, în care implicarea cetățenească se extinde dincolo de actul electoral periodic, către o participare continuă și activă la luarea deciziilor publice. .
