Migrația politică la parlamentarele din 2024: Cine are cei mai mulți "traseiști"?

Analiza Expert Forum a datelor din scrutinurile parlamentare arată o tendință clară: majoritatea candidaților la partidele analizate se află la primul scrutin parlamentar. Studiul evidențiază faptul că 71% dintre candidați participă pentru prima dată la un scrutin parlamentar.

Această statistică este semnificativă, subliniind un influx constant de noi figuri în politica românească. La polul opus, doar 19.35% dintre candidați se află la a doua candidatură parlamentară, demonstrând că reînnoirea clasei politice este un proces dinamic, dar nu unul rapid.

Un procent de 9.32% al candidaților la a treia candidatură indică o oarecare continuitate în sistemul politic, dar ponderea lor semnificativ mai mică comparativ cu debutanții subliniază totuși evoluția și schimbările din peisajul politic. .

Analizând candidaturile pentru alegerile parlamentare, observăm o tendință clară: partidele tradiționale se bazează în mare parte pe candidați "seniori", cu o experiență vastă în politică, aceștia reprezentând 22.4% din totalul candidaților. Totuși, o parte semnificativă a candidaților (6.39%) provin din alte partide, fenomen cunoscut sub numele de "traseism politic". Privind la nivel de partide, formațiunile mai noi, precum AUR, SOS și USR, au un procent mai mare de candidați debutanți comparativ cu partidele cu tradiție, cum ar fi PNL, PSD și UDMR.

Totuși, partidele noi prezintă o variație considerabilă în ceea ce privește procentul traseiștilor: AUR și SOS au 11% din liste formate din candidați veniți din alte partide, în timp ce la USR acest procent este de 1.36%. Candidații loiali partidelor tradiționale par a fi cei mai apreciați, în timp ce AUR are cea mai mică rată de reținere a candidaților din 2020, potrivit analizei Expert Forum. De unde vin cei mai mulți candidați "traseiști"? În medie, majoritatea candidaților "traseiști" provin din partide care nu au reușit să depășească pragul electoral la alegerile anterioare, precum PMP, ALDE sau PRO România. Cu toate acestea, observăm și un grad relativ ridicat de traseism venind dinspre PNL, un partid tradițional. De exemplu, 1.61% din candidații AUR provin din PNL.

La rândul său, AUR a cedat mulți candidați către SOS, ale cărui liste sunt compuse din 2.36% foști candidați AUR. UDMR se evidențiază ca fiind partidul cel mai puțin "traseist": nimeni nu pleacă din partid, iar extrem de puțini candidați vin din alte partide. Județele cu cei mai mulți candidați "traseiști" Dintre candidații care participă la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar, 19.89% și-au schimbat circumscripția electorală cel puțin o dată. Analizând listele de partid, observăm că traseismul geografic este o practică răspândită la UDMR, unde 52.61% din candidații care participă la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar au schimbat și circumscripția electorală. Comparând cu listele din 2020, constatăm că cele mai multe circumscripții cu candidați din alte județe sunt Vaslui, Buzău și Constanța. Invers, circumscripțiile din care s-a plecat cel mai mult în ultimii ani sunt Ialomița, Tulcea și Argeș. Procentul de candidați noi și "traseiști" în județe Analiza Expert Forum arată că la AUR, în Ialomița și Giurgiu, toți candidații la parlamentare sunt noi.

În Dâmbovița, Satu Mare, Bistrița Năsăud și Ilfov, procentul candidaților noi depășește 90%. La polul opus se află Covasna, Brăila și Tulcea. Totuși, o parte din candidații din aceste județe au candidat în trecut pentru alte funcții, din partea altor partide.

De exemplu, la Ialomița, cel puțin 2 din 10 candidați au mai candidat din partea altor formațiuni politice. Radu Paroș Mihăiță a candidat în 2008 la locale ca independent, în 2016 la locale din partea PMP, în 2008 la parlamentare din partea PNL, iar în 2012 din partea PER la locale și parlamentare. Un alt candidat, George Balea, a candidat la locale în 2020 din partea PER și în 2016 la locale din partea PSRO. La Giurgiu, din cei 8 candidați, doar unul pare a fi fost candidat la parlamentare și europarlamentare în trecut – Gheorghe Piperea. La PSD, cea mai vizibilă schimbare de candidați s-a înregistrat în județele Satu Mare, Bihor și Bistrița Năsăud (82%).

Dimpotrivă, în Vâlcea procentul de nume noi este de 42%, iar în Covasna de 40%. În București, aproape jumătate din candidații PSD sunt noi. La Satu Mare, 4 candidați au mai candidat în trecut la locale din partea Pro România și PSD. La Bihor, 9 din 18 propuneri de pe lista partidului au mai candidat în trecut la alegerile locale, încă din 2008, în mare parte din partea PSD. La Bistrița Năsăud, 6 din 11 candidați au mai candidat în trecut pentru funcții în administrația locală din partea PSD sau ALDE. Potrivit Expert Forum, UDMR are cele mai multe nume noi în Ilfov (toți candidații), 90% în Ialomița, 91% în Gorj.

Cei mai puțini candidați noi, procentual, sunt în Hunedoara (15%), Sibiu (23%), Harghita (18%) și Sibiu (25%). În București, 63% din candidații UDMR sunt noi. În Ilfov, doi dintre candidați au mai participat la parlamentare înainte de 2016 – Kozma Andrei în 2008 și 2012 și Somodi Zoltan în 2008. Toți candidații USR sunt noi în Teleorman, Buzău și Vrancea, iar în Bistrița Năsăud și Satu Mare 91% dintre aceștia nu au mai candidat la parlamentare după 2016.

Harghita este județul cu cea mai mică rată de noutate, doar jumătate din candidați sunt noi. La București, procentul de candidați noi USR este de 61%. În Teleorman, ambele persoane de pe liste (USR are câte o listă cu un candidat) au mai candidat la alegerile locale din 2020 din partea USRPLUS. În Buzău, cel puțin trei candidați au mai participat la alegerile locale în trecut.

La Vrancea, 3 din 7 candidați au mai participat la alegerile locale din partea partidului, în trecut. Cele mai multe candidaturi noi la PNL se înregistrează la Botoșani (100%), Harghita (82%), Timiș și Buzău (79%), iar cele mai puține în Maramureș (38%) și Bacău (26%). În București, 65% din cei de pe listele PNL nu au mai candidat la parlamentare după 2016. La Botoșani, din 13 candidați, doar 2 au mai candidat în trecut la locale din partea ALDE și PNL. Pe de altă parte, la Harghita, toți cei 11 candidați au mai participat la alegerile locale în trecut din partea PNL.

La Timiș, situația este la mijloc – 6 din cei 12 candidați liberali au mai candidat în trecut pentru funcții în administrația locală și/sau la parlamentare. La SOS România, care nu a candidat la alegerile anterioare parlamentare, fiind înființat în 2021, există multe județe unde sunt persoane noi propuse pe liste. Exclusiv candidați noi se regăsesc în 7 județe – Mehedinți, Caraș Severin, Teleorman, Giurgiu, Galați și Sibiu.

Cei mai puțini candidați noi se regăsesc la Brașov (65%) și Suceava (68%). La București, procentul de candidați noi la SOS este de 89%. La Mehedinți, 2 din 9 candidați au mai candidat la locale, din partea mai multor partide. La Caraș Severin, 5 din 11 candidați au mai fost în trecut pe listele unei multitudini de partide, de la PMP, Pro România, Restart România, Partidul Social Românesc, PNGCD sau PPUSL. Din 11 candidați, unul a mai fost pe listele PRU în trecut, iar restul se potrivesc cu listele de candidați, dar nu putem spune cu siguranță că sunt aceleași persoane.

La Brașov, 9 din 16 persoane au mai candidat la diverse funcții din partea Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională, Partidului Ecologist Român, Partidului România Unită, UNPR sau AUR. Articolul de pe site-ul Expert Forum conține și hărți cu distribuția candidaților noi în funcție de circumscripție, de la un partid/județ la altul. .

Traseismul politic, adică trecerea candidaților de la un partid la altul, este o practică larg răspândită în România, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din 2024. Studiul realizat de Expert Forum analizează tendințele din acest domeniu, identificând atât candidații "noi", cât și pe cei care au mai candidat în trecut pentru alte partide, chiar și pentru funcții din administrația locală. Analiza datelor a relevat o tendință clară: candidații "traseiști" provin în principal din partide mai mici, care nu au reușit să treacă pragul electoral la alegerile anterioare, precum PMP, ALDE sau PRO România.

Totuși, se observă și un grad relativ ridicat de traseism dinspre PNL, un partid tradițional, cu o prezență semnificativă în peisajul politic românesc. De exemplu, 1.61% din candidații AUR provin din PNL.

La rândul său, AUR a cedat mulți candidați spre SOS, ale cărui liste sunt compuse din 2.36% foști candidați AUR. Partidul cel mai puțin "traseist" este UDMR, de unde nimeni nu pleacă și extrem de puțini vin din alte partide. Studiul analizează și traseismul geografic, adică schimbarea circumscripției electorale a candidaților.

Din candidații la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar, 19.89% și-au schimbat circumscripția cel puțin o dată. UDMR este remarcabil prin frecvența traseismului geografic, cu 52.61% din candidații la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar schimbându-și circumscripția.

Județele cu cei mai mulți candidați din alte circumscripții sunt Vaslui, Buzău și Constanța, în timp ce Ialomița, Tulcea și Argeș sunt județele de unde s-a plecat cel mai mult în ultimii ani. Expert Forum a analizat procentul de candidați noi și de traseiști în fiecare județ, relevând diferențe semnificative între partide. La AUR, toate candidaturile din Ialomița și Giurgiu sunt noi, iar în Dâmbovița, Satu Mare, Bistrița Năsăud sau Ilfov procentul depășește 90%.

La polul opus se află Covasna, Brăila și Tulcea. Totuși, unii candidați din aceste județe au mai candidat în trecut pentru alte poziții, din partea altor partide.

De exemplu, la Ialomița, din cel puțin 2 persoane din 10 au mai candidat de la alte partide, precum Radu Paroș Mihăiță sau George Balea. PSD a înregistrat schimbări vizibile de candidați în județele Satu Mare, Bihor și Bistrița Năsăud (82%). Invers, în Vâlcea și Covasna procentul de nume noi este mult mai scăzut.

În București, aproape jumătate din candidați sunt noi. La Satu Mare, patru dintre candidați au mai candidat în trecut la locale din partea Pro România și PSD, iar la Bihor 9 din 18 propuneri de pe lista PSD au mai candidat în trecut la alegerile locale.

În Bistrița Năsăud 6 din 11 candidați au mai candidat în trecut la funcții din administrația locală din partea PSD sau ALDE. UDMR are cele mai multe nume noi în Ilfov (toți candidații), 90% în Ialomița, 91% în Gorj. Cei mai puțini candidați noi se află în Hunedoara (15%), Sibiu (23%), Harghita (18%) sau Sibiu (25%).

În București, 63% din candidați sunt noi. USR are toți candidații noi în Teleorman, Buzău și Vrancea, iar în Bistrița Năsăud și Satu Mare 91% dintre aceștia nu au mai candidat la parlamentare după 2016.

Harghita este județul cu cea mai mică rată de noutate, doar jumătate din candidați sunt noi. La București, procentul este de 61%.

PNL înregistrează cele mai multe candidaturi noi la Botoșani (100%), Harghita (82%), Timiș și Buzău (79%), iar cele mai puține în Maramureș (38%) și Bacău (26%). În București, 65% din cei de pe liste nu au mai candidat la parlamentare după 2016.

SOS România, care nu a candidat la alegerile anterioare parlamentare, are multe județe cu candidați noi. Exclusiv candidați noi se regăsesc în 7 județe: Mehedinți, Caraș Severin, Teleorman, Giurgiu, Galați și Sibiu.

Cei mai puțini candidați noi se află la Brașov (65%) și Suceava (68%). La București, procentul este de 89%.

Studiul Expert Forum evidențiază complexitatea traseismului politic în România, oferind o perspectivă asupra mobilității candidaților între partide și circumscripții. Analiza detaliată a fiecărui județ și partid permite o înțelegere mai profundă a dinamicii politice interne și a factorilor care influențează alegerile parlamentare din 2024. .

Analiza Expert Forum, realizată pentru alegerile parlamentare din 2024, scoate la iveală o imagine complexă a traseismului politic și a numărului de candidați noi care aspiră la un loc în Parlament. Analiza se concentrează pe județe, prezentând o imagine detaliată a evoluției candidaților pe listele de partid.

Un aspect relevant îl reprezintă migrația geografică a candidaților. 19,89% dintre cei care se prezintă la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar au schimbat circumscripția cel puțin o dată.

UDMR se remarcă printr-un procent ridicat de traseiști geografici, cu 52,61% dintre candidații săi la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar având circumscripții diferite. Vaslui, Buzău și Constanța sunt județele cu cei mai mulți candidați veniți din alte circumscripții, în timp ce Ialomița, Tulcea și Argeș sunt județele de unde s-au mutat cei mai mulți candidați. Analiza Expert Forum examinează și prezența candidaților noi în fiecare județ.

La AUR, Ialomița și Giurgiu se remarcă prin faptul că toți candidații la parlamentare sunt noi. În Dâmbovița, Satu Mare, Bistrița Năsăud sau Ilfov, procentul de candidați noi depășește 90%.

Covasna, Brăila și Tulcea se află la polul opus. Cu toate acestea, o parte dintre candidații din aceste județe au candidat în trecut pentru alte poziții, din partea altor partide.

De exemplu, la Ialomița, cel puțin 2 din 10 candidați au mai candidat de la alte partide. Radu Paroș Mihăiță, un candidat din Ialomița, a candidat în 2008 la locale ca independent, în 2016 la locale din partea PMP, în 2008 la parlamentare din partea PNL, iar în 2012 din partea PER la locale și parlamentare.

Un alt candidat, George Balea, a candidat la locale în 2020 din partea PER și în 2016 la locale din partea PSRO. La Giurgiu, dintre cei 8 candidați, doar Gheorghe Piperea pare a fi fost candidat la parlamentare și europarlamentare în trecut. La PSD, cele mai vizibile schimbări de candidați s-au înregistrat în județele Satu Mare, Bihor și Bistrița Năsăud (82%).

Procentul de nume noi este semnificativ mai mic în Vâlcea (42%) și Covasna (40%). În București, aproape jumătate dintre candidați sunt noi. La Satu Mare, patru dintre candidați au mai candidat în trecut la locale din partea Pro România și PSD.

La Bihor, 9 din 18 propuneri de pe lista PSD au mai candidat în trecut la alegerile locale, chiar începând cu 2008 – din nou, în mare parte din partea PSD. La Bistrița Năsăud, 6 din 11 candidați au mai candidat în trecut la poziții din administrația locală din partea PSD sau ALDE. UDMR are cele mai multe nume noi în Ilfov (toți candidații), 90% în Ialomița, 91% în Gorj.

Procentual, cei mai puțini candidați noi se află în Hunedoara (15%), Sibiu (23%), Harghita (18%) sau Sibiu (25%). În București, 63% din candidați sunt noi.

În Ilfov, doi dintre candidați au mai participat la parlamentare înainte de 2016 – Kozma Andrei în 2008 și 2012 și Somodi Zoltan în 2008. Toți candidații sunt noi pentru USR în Teleorman, Buzău și Vrancea, iar în Bistrița Năsăud și Satu Mare 91% dintre aceștia nu au mai candidat la parlamentare după 2016. Harghita e județul cu cea mai mică rată de noutate, doar jumătate din candidați sunt noi.

La București, procentul de candidați noi este de 61%. În Teleorman, ambele persoane de pe liste (USR are câte o listă cu un candidat) au mai candidat la alegerile locale din 2020 din partea USRPLUS.

În Buzău, cel puțin trei candidați au mai participat la alegerile locale în trecut. La Vrancea, 3 din 7 candidați au mai participat la alegerile locale din partea partidului, în trecut. Cele mai multe candidaturi noi la PNL se înregistrează la Botoșani (100%), Harghita (82%), Timiș și Buzău (79%), iar cele mai puține în Maramureș (38%) și Bacău (26%).

În București, 65% din cei de pe liste nu au mai candidat la parlamentare după 2016. La Botoșani, din 13 candidați, doar 2 au mai candidat în trecut la locale din partea ALDE și PNL. Pe de altă parte, la Harghita, toți cei 11 candidați au mai participat la alegerile locale în trecut din partea PNL.

La Timiș, situația este la mijloc – 6 din cei 12 candidați liberali au mai candidat în trecut la funcții în administrația locală și/sau la parlamentare. La SOS România, care nu a candidat la alegerile anterioare parlamentare, fiind înființat în 2021, există multe județe unde sunt persoane noi propuse pe liste. Exclusiv candidați noi se regăsesc în 7 județe – Mehedinți, Caraș Severin, Teleorman, Giurgiu, Galați și Sibiu.

Cei mai puțini noi se regăsesc la Brașov (65%) și Suceava (68%). La București, procentul de candidați noi este de 89%. La Mehedinți, 2 din 9 candidați au mai candidat la locale, din partea mai multor partide.

La Caraș Severin, 5 din 11 candidați au mai fost în trecut pe listele unei multitudini de partide, de la PMP, Pro România, Restart România, Partidul Social Românesc, PNGCD sau PPUSL. Din 11 candidați, unul a mai fost pe listele PRU în trecut – în rest, mai sunt și alte nume care se potrivesc cu listele de candidați, însă nu putem spune cu siguranță că sunt aceleași persoane.

La Brașov, 9 din 16 persoane au mai candidat la diverse funcții din partea Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională, Partidului Ecologist Român, Partidului România Unită, UNPR sau AUR. Articolul de pe site-ul Expert Forum include și hărți cu distribuția candidaților noi în funcție de circumscripție, de la un partid/județ la altul. .

Analiza candidaților la alegerile parlamentare din 2024, realizată de Expert Forum, scoate la iveală un tablou complex al dinamicii politice, cu accent pe schimbările de pe listele de candidați și pe traseismul politic. Un aspect semnificativ evidențiat de studiu este migrarea geografică a candidaților, o practică întâlnită la 19.89% dintre cei care au candidat la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar. Această tendință este mai pronunțată în cazul UDMR, unde 52.61% din candidați au schimbat circumscripția cel puțin o dată.

Județele cu cei mai mulți candidați din alte circumscripții sunt Vaslui, Buzău și Constanța, în timp ce Ialomița, Tulcea și Argeș sunt județele de unde s-a plecat cel mai mult. În ceea ce privește ponderea candidaților noi și a celor cu experiență politică anterioară, analiza Expert Forum arată o varietate de situații la nivel județean. La AUR, în Ialomița și Giurgiu, toți candidații sunt noi, iar în Dâmbovița, Satu Mare, Bistrița Năsăud sau Ilfov procentul de candidați noi depășește 90%.

La polul opus se află Covasna, Brăila și Tulcea, unde un număr semnificativ de candidați au mai candidat în trecut. De exemplu, la Ialomița, din cei 10 candidați, cel puțin 2 au mai candidat de la alte partide.

Radu Paroș Mihăiță, un candidat din Ialomița, a avut o istorie politică variată: a candidat în 2008 la locale ca independent, în 2016 la locale din partea PMP, în 2008 la parlamentare din partea PNL și în 2012 la locale și parlamentare din partea PER. George Balea, un alt candidat din Ialomița, a candidat la locale în 2020 din partea PER și în 2016 la locale din partea PSRO.

La Giurgiu, din cei 8 candidați, doar Gheorghe Piperea a mai candidat în trecut la parlamentare și europarlamentare. La PSD, schimbările de candidați au fost semnificative în județele Satu Mare, Bihor și Bistrița Năsăud, unde procentul de nume noi a atins 82%. Dimpotrivă, în Vâlcea și Covasna, ponderea candidaților noi a fost de 42%, respectiv 40%. În București, aproape jumătate din candidații PSD sunt noi.

La Satu Mare, patru dintre candidați au mai candidat în trecut la locale din partea Pro România și PSD. La Bihor, 9 din cei 18 candidați au mai candidat în trecut la alegerile locale, începând cu 2008, majoritatea din partea PSD.

La Bistrița Năsăud, 6 din cei 11 candidați au mai candidat în trecut la poziții din administrația locală din partea PSD sau ALDE. Expert Forum relevă că UDMR are cei mai mulți candidați noi în Ilfov (toți candidați), 90% în Ialomița și 91% în Gorj. Procentul de candidați noi este mai scăzut în județe precum Hunedoara (15%), Sibiu (23%), Harghita (18%) și Sibiu (25%). În București, 63% din candidații UDMR sunt noi.

În Ilfov, doar doi candidați, Kozma Andrei (2008 și 2012) și Somodi Zoltan (2008), au mai participat la parlamentare înainte de 2016. Toți candidații USR sunt noi în Teleorman, Buzău și Vrancea, iar în Bistrița Năsăud și Satu Mare, 91% dintre candidați nu au mai candidat la parlamentare după 2016. Harghita este județul cu cea mai mică rată de noutate, doar jumătate din candidați sunt noi. În București, procentul de candidați noi la USR este de 61%.

În Teleorman, ambele persoane de pe listele USR au mai candidat la alegerile locale din 2020 din partea USRPLUS. La Buzău, cel puțin trei candidați au mai participat la alegerile locale în trecut, iar la Vrancea, 3 din cei 7 candidați au mai participat la alegerile locale din partea partidului. PNL are cele mai multe candidaturi noi la Botoșani (100%), Harghita (82%), Timiș și Buzău (79%), iar cele mai puține în Maramureș (38%) și Bacău (26%). În București, 65% din candidații PNL nu au mai candidat la parlamentare după 2016.

La Botoșani, din cei 13 candidați, doar 2 au mai candidat în trecut la locale din partea ALDE și PNL. La Harghita, toți cei 11 candidați au mai participat la alegerile locale în trecut din partea PNL.

La Timiș, 6 din cei 12 candidați liberali au mai candidat în trecut la funcții în administrația locală și/sau la parlamentare. SOS România, un partid înființat în 2021, are multe județe cu candidați noi. Exclusiv candidați noi se regăsesc în 7 județe - Mehedinți, Caraș Severin, Teleorman, Giurgiu, Galați și Sibiu.

Procentul de candidați noi este mai scăzut la Brașov (65%) și Suceava (68%). În București, 89% din candidații SOS România sunt noi. La Mehedinți, 2 din cei 9 candidați au mai candidat la locale, din partea mai multor partide.

La Caraș Severin, 5 din cei 11 candidați au mai fost pe listele unor partide precum PMP, Pro România, Restart România, Partidul Social Românesc, PNGCD sau PPUSL. Din cei 11 candidați de la Galați, unul a mai fost pe listele PRU în trecut.

La Brașov, 9 din cei 16 candidați au mai candidat la diverse funcții din partea Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională, Partidului Ecologist Român, Partidului România Unită, UNPR sau AUR. Articolul de pe site-ul Expert Forum include și hărți cu distribuția candidaților noi în funcție de circumscripție, de la un partid/județ la altul. .

Analiza Expert Forum dezvăluie un tablou interesant al candidaților la alegerile parlamentare din 2024, cu un accent special pe gradul de noutate a numelor propuse. La AUR, o revigorare completă a listei de candidați se observă în județele Ialomița și Giurgiu, unde toți cei prezenți sunt nume noi în peisajul politic.

O tendință similară, dar cu o ușoară abatere, se remarcă în județele Dâmbovița, Satu Mare, Bistrița Năsăud și Ilfov, unde peste 90% din candidații AUR sunt noi. În contrast, județele Covasna, Brăila și Tulcea prezintă o imagine diferită, cu un procent semnificativ mai mic de candidați noi.

Totuși, o analiză mai atentă relevă că o parte din candidații din aceste județe au experimentat deja arena politică, participând la alegeri anterioare pentru diverse funcții, sub egida altor partide. Ialomița este un exemplu relevant, unde cel puțin 2 din 10 candidați AUR au o istorie electorală bogată, reprezentând diverse formațiuni politice.

De exemplu, Radu Paroș Mihăiță a candidat în 2008 la alegerile locale ca independent, în 2016 la alegerile locale din partea PMP, în 2008 la alegerile parlamentare din partea PNL, iar în 2012 din partea PER la alegerile locale și parlamentare. Un alt candidat, George Balea, a candidat la alegerile locale din 2020 din partea PER și în 2016 la alegerile locale din partea PSRO.

La Giurgiu, din cei 8 candidați AUR, doar unul pare a fi fost candidat la alegerile parlamentare și europarlamentare în trecut – Gheorghe Piperea. Privind spre PSD, se observă o schimbare semnificativă în ceea ce privește candidații, cu un procent de 82% de nume noi în județele Satu Mare, Bihor și Bistrița Năsăud. În contrast, județele Vâlcea și Covasna se remarcă printr-un procent mai mic de candidați noi, 42% respectiv 40%.

În București, aproape jumătate din candidații PSD sunt noi. La Satu Mare, patru dintre candidații PSD au mai candidat în trecut la alegerile locale, din partea Pro România și PSD. La Bihor, 9 din 18 candidați de pe lista PSD au o experiență electorală anterioară în alegerile locale, datând din 2008, în principal din partea PSD.

La Bistrița Năsăud, 6 din 11 candidați au candidat în trecut la funcții în administrația locală, sub egida PSD sau ALDE. Potrivit Expert Forum, UDMR se caracterizează printr-un număr semnificativ de candidați noi, cu o rată de 100% la Ilfov, 90% la Ialomița și 91% la Gorj. Județele Hunedoara, Sibiu, Harghita și Sibiu se situează la polul opus, cu un procent scăzut de candidați noi (15%, 23%, 18% respectiv 25%).

La București, 63% din candidații UDMR sunt noi. În Ilfov, doi dintre candidații UDMR au participat la alegerile parlamentare înainte de 2016 – Kozma Andrei în 2008 și 2012 și Somodi Zoltan în 2008. USR se remarcă printr-o listă de candidați complet nouă în județele Teleorman, Buzău și Vrancea, iar la Bistrița Năsăud și Satu Mare peste 91% din candidați sunt nume noi în peisajul politic al alegerilor parlamentare.

Harghita se caracterizează prin cea mai mică rată de noutate, cu doar 50% candidați noi. În București, procentul este de 61%. La Teleorman, ambele persoane de pe listele USR au o experiență electorală anterioară în alegerile locale din 2020, reprezentând USRPLUS.

La Buzău, cel puțin trei candidați au participat la alegerile locale în trecut. La Vrancea, 3 din 7 candidați au fost prezenți la alegerile locale din partea USR, în trecut. PNL prezintă un tablou divers, cu cele mai multe candidaturi noi la Botoșani (100%), Harghita (82%), Timiș și Buzău (79%), iar cele mai puține în Maramureș (38%) și Bacău (26%).

La București, 65% din candidații PNL sunt noi. La Botoșani, doar doi din cei 13 candidați au o istorie electorală anterioară, reprezentând ALDE și PNL la alegerile locale. În contrast, la Harghita, toți cei 11 candidați au participat la alegerile locale din trecut, din partea PNL.

La Timiș, situația este intermediară, cu 6 din cei 12 candidați liberali având o experiență electorală anterioară în funcții din administrația locală și/sau la parlamentare. SOS România, un partid nou înființat în 2021, prezintă o listă de candidați predominant formată din nume noi. În 7 județe – Mehedinți, Caraș Severin, Teleorman, Giurgiu, Galați și Sibiu – toți candidații sunt noi.

Județele Brașov (65%) și Suceava (68%) prezintă un procent mai mic de candidați noi. La București, procentul este de 89%. La Mehedinți, 2 din 9 candidați au mai candidat la alegerile locale, reprezentând mai multe partide.

La Caraș Severin, 5 din 11 candidați au fost prezenți pe listele unor diverse partide în trecut, de la PMP, Pro România, Restart România, Partidul Social Românesc, PNGCD sau PPUSL. Din cei 11 candidați ai SOS România la Giurgiu, doar unul a candidat în trecut, reprezentând PRU.

De asemenea, se observă și alte nume care se potrivesc cu listele de candidați din trecut, dar nu putem spune cu siguranță că sunt aceleași persoane. La Brașov, 9 din 16 candidați ai SOS România au candidat la diverse funcții din partea Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională, Partidului Ecologist Român, Partidului România Unită, UNPR sau AUR. Articolul de pe site-ul Expert Forum prezintă hărți care ilustrează distribuția candidaților noi în funcție de circumscripție, pentru fiecare partid și județ în parte.

.