Le Pen: Amenințarea decisivă pentru Macron, guvernul francez la pământ - POLITICO

Mandatul extrem de scurt al guvernului Barnier, de doar trei luni, se apropie de sfârșit, votul de cenzură programat pentru miercuri, ora 16:00, urmând să-i concretizeze recordul negativ în istoria modernă a Franței. Această situație tensionată reflectă fragilitatea sistemului politic francez, cu cele două niveluri ale sale de putere: guvernul, responsabil de gestionarea afacerilor interne cotidiene, și președintele, deținând un rol mult mai extins și influențator – un rol pe care Marine Le Pen îl dorește cu ardoare, după trei încercări nereușite de a ajunge la președinție, având în vedere o nouă candidatură în 2027. Criza actuală a fost declanșată de eșecul guvernului Barnier de a obține susținerea lui Le Pen pentru un buget de 60 de miliarde de euro, menit să amelioreze deficitul bugetar prin majorări de taxe și reduceri de cheltuieli.

În ciuda unor concesii substanțiale, negocierile s-au soldat cu un impas, guvernul acuzând-o pe Le Pen de cereri crescânde și de o intenție ascunsă de a destabiliza scena politică franceză. Un membru conservator al guvernului a descris situația astfel: "Condițiile lui Le Pen se schimbau constant.

Duminică, ea a venit cu a 17-a versiune de condiții. Premierul a răspuns luni încă o dată, dar tot nu a fost suficient".

Chiar și o declarație a lui Le Pen din interviul acordat sâmbătă ziarului La Tribune, în care părea să sugereze că o concesie privind prețurile la medicamente sau pensii ar fi suficientă pentru a-i oferi lui Barnier o a doua șansă, a fost contrazisă ulterior, ea solicitând ambele concesii. Un membru al cabinetului a comentat: "Când vezi că s-au făcut astfel de eforturi, dar au fost considerate insuficiente, începi să te întrebi dacă toate acestea nu au fost decât un pretext și că deja erau hotărâţi dintr-un alt motiv". Mulți cred că adevăratul scop al lui Le Pen este de a forța demisia președintelui Macron, pe care îl consideră simbolul a tot ceea ce ea respinge.

Deși nu a solicitat direct demisia lui Macron, Le Pen a invocat prevederile constituționale: "Constituția noastră este clară: în cazul unei crize politice grave, președintele republicii are trei opțiuni. Remanierea guvernului, dizolvarea guvernului sau să demisioneze".

Macron a răspuns marți seara, afirmând: "Am fost ales de două ori de poporul francez. Sunt extrem de mândru de acest lucru și le voi onora încrederea cu toată energia mea până în ultima secundă a mandatului meu pentru a servi țara". Presarea vine și din partea parlamentarilor de stânga, cel mai mare grup din parlament, care, după înfrângerea lui Macron la alegerile din iulie, îi cer demisia, acuzându-l că i-a ignorat și l-a numit pe Barnier în septembrie.

O demisie a lui Macron ar reprezenta un eveniment seismic pentru Franța, nemaiîntâlnit din 1968, în afară de demisia lui Charles de Gaulle, declanșând probabil noi alegeri prezidențiale. Un sondaj CNews a relevat că 62% dintre respondenți susțin demisia lui Macron dacă guvernul Barnier cade, procentul crescând la 87% în rândul electoratului RN.

Chiar și voci din dreapta, cum ar fi cea a lui Jean-François Copé, încep să sugereze că noi alegeri prezidențiale sunt singura soluție pentru rezolvarea crizei politice actuale. .

Miercuri, la ora 16:00, ora locală, guvernul lui Barnier, aflat la putere doar de trei luni, se confruntă cu o moțiune de cenzură care, în lipsa unor evenimente neprevăzute, îi va duce la demisie. Această cădere va marca cel mai scurt mandat din istoria modernă a Republicii Franceze.

Sistemul politic francez, cu cele două sale straturi – guvernul/prim-ministrul, responsabil de administrarea cotidiană, și președintele, cu atribuții extinse și puternice – se află într-un punct critic, o situație pe care Marine Le Pen o urmărește cu interes. După trei încercări eșuate de a accede la președinție, ea își pregătește o nouă candidatură pentru 2027. Moțiunea de cenzură este o consecință directă a eșecului guvernului Barnier de a obține susținerea lui Le Pen pentru un buget de 60 de miliarde de euro, menit să amelioreze deficitul bugetar prin majorări de taxe și reduceri de cheltuieli.

În ciuda unor concesii substanțiale, guvernul acuză pe Le Pen de o strategie de negociere bazată pe cereri crescânde și de o intenție ascunsă de a destabiliza scena politică franceză. "Condițiile lui Le Pen se schimbau constant", a explicat un membru conservator al guvernului, detaliind modul în care "Duminică, ea a venit cu a 17-a versiune de condiții.

Premierul a răspuns luni încă o dată, dar tot nu a fost suficient". Într-un interviu acordat sâmbătă ziarului La Tribune, Le Pen a sugerat că o simplă concesie referitoare la prețurile medicamentelor sau la pensii ar fi putut salva guvernul. Însă, ulterior, a cerut ambele concesii.

Un membru al cabinetului a comentat: "Când vezi că s-au făcut astfel de eforturi, dar au fost considerate insuficiente, începi să te întrebi dacă toate acestea nu au fost decât un pretext și că deja erau hotărâţi dintr-un alt motiv". Unii analiști cred că adevăratul obiectiv al lui Le Pen este demisia președintelui Macron, personificarea centrismului pe care ea îl combate. Deși nu a cerut explicit demisia lui Macron, Le Pen a menționat Constituția franceză, amintind că într-o criză politică gravă, președintele are trei opțiuni: remanierea guvernului, dizolvarea acestuia sau demisia.

Macron a răspuns marți seară: "Am fost ales de două ori de poporul francez. Sunt extrem de mândru de acest lucru și le voi onora încrederea cu toată energia mea până în ultima secundă a mandatului meu pentru a servi țara". Și opoziția de stânga, cel mai mare grup parlamentar după victoria din alegerile din iulie, a cerut demisia lui Macron, acuzându-l de ignoranță și de numirea lui Barnier în septembrie.

Demisia lui Macron ar fi un eveniment seismic, nemaiîntâlnit în istoria Franței moderne, cu excepția demisiei lui Charles de Gaulle în 1968, în contextul unor revolte violente. Un sondaj CNews arată că 62% dintre respondenți își doresc demisia președintelui în cazul căderii guvernului Barnier, procentul crescând la 87% în rândul electoratului RN.

Chiar și voci din dreapta, precum Jean-François Copé, un conservator influent care a promovat colaborarea cu Macron, consideră că noi alegeri prezidențiale sunt singura soluție. Această criză politică amenință cu tulburări financiare și riscă să plaseze Franța într-o situație de instabilitate semnificativă. .

Criza politică din Franța atinge un punct culminant: guvernul lui Barnier, aflat la putere doar de trei luni, este pe punctul de a cădea miercuri, la ora 16:00, în urma unui vot de cenzură. Această cădere ar înregistra un record negativ în istoria modernă a Franței, marcand cel mai scurt mandat guvernamental.

Sistemul politic francez, cu cele două sale niveluri de putere – guvernul, responsabil de gestionarea afacerilor interne zilnice, și președintele, deținând un rol mult mai extins și influent – este zdruncinat de această situație, o situație pe care Marine Le Pen o urmărește cu aviditate. După trei încercări eșuate de a ajunge la președinție, Le Pen își pregătește o nouă candidatură pentru 2027. Moțiunea de cenzură este rezultatul unui eșec crucial al guvernului Barnier în negocierile cu Marine Le Pen, referitoare la un proiect de buget de 60 de miliarde de euro.

Acest buget, menit să abordeze deficitul bugetar crescând al Franței, presupunea majorări de taxe și reduceri de cheltuieli. În ciuda unor concesii repetate, guvernul susține că Le Pen a impus condiții din ce în ce mai exigente, acuzând-o că urmărește să creeze haos politic.

Un membru conservator al guvernului a relatat despre negocierile dificile: "Condițiile lui Le Pen se schimbau constant. Duminică, ea a venit cu a 17-a versiune de condiții.

Premierul a răspuns luni încă o dată, dar tot nu a fost suficient". Inițial, într-un interviu acordat sâmbătă ziarului La Tribune, Le Pen părea să sugereze că o singură concesie, fie la prețurile medicamentelor, fie la pensii, ar putea salva guvernul.

Însă, a doua zi, a cerut ambele concesii. Un membru al cabinetului a comentat: "Când vezi că s-au făcut astfel de eforturi, dar au fost considerate insuficiente, începi să te întrebi dacă toate acestea nu au fost decât un pretext și că deja erau hotărâţi dintr-un alt motiv". De fapt, se suspectează că adevăratul obiectiv al lui Le Pen este forțarea demisiei președintelui Macron, reprezentând o figură centralistă pe care ea o detestă profund.

Deși nu a cerut explicit demisia lui Macron, Le Pen nu a respins ideea, declarând luni: "Constituția noastră este clară. În cazul unei crize politice grave, președintele republicii are trei opțiuni: remanierea guvernului, dizolvarea guvernului sau să demisioneze".

Macron, în schimb, și-a reiterat angajamentul marți seara: "Am fost ales de două ori de poporul francez. Sunt extrem de mândru de acest lucru și le voi onora încrederea cu toată energia mea până în ultima secundă a mandatului meu pentru a servi țara".

Situația este complicată și de opoziția de stânga, care, după victoria electorală din iulie, constituie cel mai mare grup parlamentar și cere demisia lui Macron pentru că i-a ignorat și l-a numit pe Barnier în septembrie. O demisie a lui Macron ar reprezenta un eveniment seismic în politica franceză, având în vedere că următoarele alegeri prezidențiale sunt programate abia peste doi ani și jumătate. Doar Charles de Gaulle, în urma revoltelor din 1968, a mai demisionat din funcția de președinte în istoria modernă a Franței.

Cu toate acestea, o astfel de acțiune ar fi întâmpinată cu entuziasm de o parte semnificativă a electoratului lui Le Pen. Un sondaj CNews de la începutul săptămânii arată că 62% dintre respondenți ar susține demisia lui Macron dacă guvernul Barnier cade, procentul crescând la 87% în rândul electoratului Rassemblement National.

Chiar și din partea dreptei, se aud voci care îi cer lui Macron să renunțe. Jean-François Copé, un conservator influent, a declarat săptămâna trecută că noi alegeri prezidențiale reprezintă singura soluție pentru criza actuală. .

Tensiunile politice din Franța ating cote maxime, cu Marine Le Pen, liderul partidului Rassemblement National (RN), plasată în centrul unei crize care ar putea duce la demisia președintelui Emmanuel Macron. Deși nu a solicitat explicit demisia acestuia, acțiunile și declarațiile lui Le Pen sugerează o strategie subtilă, dar decisivă, vizând slăbirea președintelui, pe care îl consideră întruchiparea a tot ceea ce detestă.

Această strategie pare să se concentreze pe exploatarea crizei politice actuale, generată de nominalizarea lui Michel Barnier, o figură de centru-dreapta, în funcții guvernamentale, ignorând majoritatea parlamentară de stânga, care l-a învins pe Macron la alegerile din iulie. Le Pen exploatează faptul că această decizie a amplificat tensiunile politice și a creat un sentiment general de nesiguranță, favorizând o schimbare radicală a conducerii franceze.

Reacția lui Macron, marți seara, a fost una fermă, dar nu a negat posibilitatea unor scenarii extreme: "Am fost ales de două ori de poporul francez. Sunt extrem de mândru de acest lucru și le voi onora încrederea cu toată energia mea până în ultima secundă a mandatului meu pentru a servi țara".

Însă, strategia lui Le Pen pare să aibă un punct de sprijin solid. Marine Le Pen a subliniat luni claritatea Constituției franceze în cazul unei crize politice grave, menționând cele trei opțiuni ale președintelui: remanierea guvernului, dizolvarea acestuia sau demisia.

Această declarație, chiar dacă nu este o solicitare directă, este interpretată de mulți observatori ca o încercare deliberată de a crește presiunea asupra președintelui. Presiunea asupra lui Macron nu vine doar din partea lui Le Pen. Parlamentarii de stânga, care constituie cel mai mare grup parlamentar după victoria lor din iulie, solicită de asemenea demisia președintelui, acuzându-l de ignoranță și de imposibilitatea de a guverna eficient.

Această concentrare a presiunilor politice, de la extrema dreaptă la stânga, creează un context exploziv, iar un eventual scenariu de demisie a lui Macron ar reprezenta un eveniment seismic pentru Franța. Alegerile prezidențiale sunt programate peste doi ani și jumătate, iar o astfel de demisie ar fi un eveniment fără precedent în istoria Franței moderne, cu excepția cazului lui Charles de Gaulle în 1968, în urma unor revolte violente. Susținerea pentru demisia lui Macron este semnificativă.

Un sondaj CNews, un canal conservator, publicat la începutul săptămânii, a arătat că 62% dintre respondenți susțin demisia președintelui în cazul eșecului guvernului Barnier. În rândul electoratului RN, procentul crește dramatic la 87%, demonstrând popularitatea acestui scenariu în baza electorală a lui Le Pen.

Chiar și din partea dreptei, încep să se audă voci care cer demisia lui Macron. Jean-François Copé, o figură respectată a conservatorilor de la Les Républicains, care anterior a promovat colaborarea cu Macron, a declarat săptămâna trecută că numai noi alegeri prezidențiale pot rezolva criza actuală.

Această divergență de opinii, chiar și în tabăra conservatoare, subliniază gravitatea situației și posibilitatea unui scenariu politic neprevăzut în Franța. .

Economisirea pentru viitorul copiilor reprezintă o preocupare majoră pentru mulți părinți. O întrebare crucială în acest sens este dacă ați ales deja să le deschideți un cont de economii, un instrument esențial pentru a le asigura un viitor financiar stabil.

Această decizie implică o planificare atentă, luând în considerare nevoile pe termen lung ale copilului și obiectivele financiare ale familiei. Înțelegerea beneficiilor unui cont de economii, cum ar fi dobânzile acumulate, posibilitatea de a economisi constant, chiar și sume mici, și accesul la fonduri pentru evenimente importante din viața copilului (studii, achiziții majore), contribuie la o decizie informată.

Alegerea unui cont potrivit, cu condiții avantajoase și un sistem de acces ușor, este, de asemenea, un aspect important. Așadar, vă invităm să reflectați asupra acestei chestiuni vitale: ați deschis deja un cont de economii pentru copilul dumneavoastră? Răspunsul, fie da, fie nu, este un punct de plecare pentru o evaluare mai amplă a strategiei dumneavoastră financiare familiale.

Pentru a rămâne la curent cu informații relevante, vă recomandăm să urmăriți știrile Observator, disponibile și pe platforme precum Google News și WhatsApp. 📰 .

Vrei să fii la curent cu cele mai recente evenimente? Atunci nu rata ştirile Observator! Pentru o informare rapidă şi eficientă, acum poți accesa Observator atât prin intermediul platformei Google News, cât și prin aplicația WhatsApp. Fie că ești acasă, la birou sau în deplasare, știrile Observator sunt mereu la îndemână, oferindu-ți acces imediat la informații relevante și actualizate.

Îți oferim flexibilitatea de a alege metoda preferată de a te informa, adaptându-ne la stilul tău de viață. Descărcați aplicația WhatsApp sau accesați Google News pentru a rămâne conectat la fluxul constant de știri Observator și a fi mereu informat.

Nu rata niciun detaliu important! Alege confortul și rapiditatea oferite de Google News și WhatsApp pentru a fi la curent cu tot ce se întâmplă, în orice moment. Asigură-te că primești cele mai proaspete știri Observator direct pe dispozitivul tău.

Abonează-te acum și fii informat! .