La doi ani de la anexarea Crimeei de către Putin, Călin Georgescu nota într-o carte: o coincidență fericită - râul Don le unește pe popoarele român și rus.

Călin Georgescu, într-o analiză amplă a crizei ucrainene, contestă vehement percepția unei amenințări iminente din partea Rusiei, acuzând o manipulare "grosolană și jignitoare" a clasei politice românești. El susține că reacțiile oficialilor români, pe un ton "violent și obedient", la presupusa amenințare rusă, urmăresc să incite ura față de poporul rus, justificând astfel o presupusă "lovitură de stat antirusească, instrumentalizată din zona atlantică".

Această perspectivă este exprimată în contextul unei țări (România) cu granițe vestice situate la o distanță relativ mică de Moscova. Georgescu consideră că sancțiunile impuse Rusiei vor avea consecințe negative globale, afirmând: "Realitățile actuale confirmă că președintele Rusiei are dreptate." În viziunea sa, legătura spirituală creștin-ortodoxă dintre România și Rusia reprezintă un element important: "este o împrejurare fericită că atât poporul român, cât și cel rus se împărtășesc cu apa marelui fluviu al spiritualității creștin-ortodoxe, care va curge în veșnicie.

Trebuie să știm de unde este bine să bem apa sfântă, aducătoare de liniște și pace, pentru a realiza construcții spirituale care dăinuiesc în timp.” Această declarație, formulată la doi ani de la anexarea ilegală a Crimeii, contrastează puternic cu critica sa la adresa "Noii Ordini Mondiale neoliberale", acuzată de "anatemizarea" lui Vladimir Putin din cauza viziunilor sale "tradițional-naționaliste". Georgescu critică aspru valorile occidentale, considerând că politica occidentală promovează o egalitate falsă între instituții sociale fundamentale: "occidentalii au adoptat politici ce plasează pe același plan familia cu mai mulți copii și parteneriatul între persoane de același sex, credința în Dumnezeu alături de credință în Satana. Occidentul a înlocuit valorile creștine cu valorile Hollywood-ului și a capitulat în fața revoluției sexuale." El identifică în "divorțul facil, promiscuitatea, pornografia, promovarea deșănțată a LGBT, agitprop-ul feminist, avortul, căsătoria între persoane de același sex, eutanasia, sinuciderea asistata" căi de decadență culturală și degradare personală, absente, în opinia sa, din societatea rusă. În ceea ce privește aderarea la zona euro, Georgescu consideră aceasta o "pură nebunie" sau o "trădare de țară", argumentând că implicațiile ar fi cedarea suveranității către Bruxelles și plata datoriilor altor state.

El subliniază importanța păstrării monedei naționale, numind-o "un formidabil atu". În final, Georgescu prezintă o serie de propuneri concrete, incluzând: atingerea unui "șomaj aproape zero într-un an", "impozitare zero timp de 10 ani a gospodăriei țărănești de subzistență", "impozitare zero a fermelor mici și mijlocii din cadrul cooperativelor", "facilitarea achiziției de unelte agricole", "wi-fi gratuit în toată România în 5 ani", exonerarea de impozite timp de 10 ani pentru tineri și persoane între 50-65 de ani care se mută la sate, cu o primă de instalare de 30.000 de euro în produse românești și subvenții la hectar la nivelul mediei europene. De asemenea, Georgescu se declară împotriva extinderii mall-urilor. .

În lucrarea sa, „Criza ucraineană”, Călin Georgescu analizează aspru reacția oficialilor români la percepția unei amenințări rusești iminente, calificând-o drept „violentă și obedientă, la nivel retoric”. El acuză clasa politică de o „manipulare nu doar grosolană, ci și jignitoare”, menită să incite ura anti-rusă în rândul populației.

Georgescu susține că această reacție servește drept justificare pentru o presupusă „lovitură de stat antirusească, instrumentalizată din zona atlantică”, într-un context geopolitic sensibil, având în vedere apropierea geografică a României de Rusia. Mai mult, el anticipează consecințe negative globale ale izolării și sancțiunilor impuse Rusiei, afirmând că „realitățile actuale confirmă că președintele Rusiei are dreptate”. Analiza sa despre Rusia se bazează pe o perspectivă religioasă și culturală, subliniind împărtășirea unei moșteniri creștin-ortodoxe comune între cele două popoare: „este o împrejurare fericită că atât poporul român, cât și cel rus se împărtășesc cu apa marelui fluviu al spiritualității creștin-ortodoxe, care va curge în veșnicie.

Trebuie să știm de unde este bine să bem apa sfântă, aducătoare de liniște și pace, pentru a realiza construcții spirituale care dăinuiesc în timp.” Această afirmație, exprimată la doi ani de la anexarea ilegală a Crimeei, contrastează puternic cu realitatea geopolitică tensionată. Georgescu consideră că Vladimir Putin este ținta unei „anatemizări” din partea „Noii Ordini Mondiale neoliberale”, care se opune viziunii sale „tradițional-naționaliste”. El critică vehement ceea ce percepe ca o degradare morală a Occidentului, evidențiind „divorțul facil” ca o problemă majoră.

În viziunea sa, Occidentul a egalat familia tradițională cu parteneriatele de același sex, credința în Dumnezeu cu credința în Satana, înlocuind valorile creștine cu cele ale Hollywood-ului și cedând în fața revoluției sexuale. Georgescu enumeră o serie de fenomene sociale ca fiind dovezi ale acestei decadențe: „Divorțul facil, promiscuitatea, pornografia, promovarea deșănțată a LGBT (colectivitatea lesbiana, gay, bisexuala si transsexuala), agitprop-ul feminist, avortul, căsătoria între persoane de același sex, eutanasia, sinuciderea asistata sunt tot atâtea căi de decadență culturală și degradare personală – căi pe care Rusia nu vrea sa le urmeze.” În ceea ce privește aderarea la zona euro, Georgescu exprimă o opoziție categorică, considerând-o o „pură nebunie sau o trădare de țară”.

El susține că adoptarea monedei euro înseamnă cedarea suveranității naționale în favoarea Bruxelles-ului și obligarea României la plata datoriilor altor state, considerând moneda națională „un formidabil atu” de care România nu trebuie să renunțe. Programul său politic, prezentat în carte, include obiective ambițioase precum „șomaj aproape zero într-un an de la preluarea puterii de către un guvern de demnitate națională și declanșarea revoluției sustenabilității”, „impozitare zero, timp de 10 ani, a gospodăriei țărănești de subzistență”, „impozitare zero a oricărei ferme mici și mijlocii care face parte dintr-o cooperativă legal întemeiată”, „facilitarea achiziției de unelte agricole și alte materiale pentru producția de hrană sănătoasă”, „wi-fi gratuit în toată România în 5 ani”, și stimulente financiare și în natură pentru tineri și persoane de 50-65 de ani care se stabilesc în mediul rural. De asemenea, Georgescu pledează pentru eliminarea mall-urilor din peisajul educațional, criticând influența culturii occidentale asupra tinerilor, exemplificând prin preferința pentru Harry Potter în detrimentul lui Făt-Frumos sau pentru Halloween în loc de Crăciun, concluzionând că „mai târziu va renunța la sarmalele de acasă pentru shaorma de pe stradă”.

În domeniul învățământului superior, el propune „desființarea universităților particulare, fără excepție”, considerându-le „o industrie de diplome fără acoperire, urmărind doar profitul și spălarea creierelor.” .

Analizând declarațiile recente ale candidatului prezidențial Georgescu, se desprinde o viziune politică profund ancorată în tradiționalism și o critică acerbă a Occidentului, pe care îl percepe ca fiind decadent și moralmente corupt. Susținerea sa explicită pentru președintele rus Vladimir Putin, afirmată prin convingerea că "realitățile actuale confirmă că președintele Rusiei are dreptate", este plasată în contextul unei viziuni spirituale comune, exprimată prin metafora "apei marelui fluviu al spiritualității creștin-ortodoxe", care unește, în opinia sa, popoarele român și rus.

Această afirmație, făcută la doi ani de la anexarea ilegală a Crimeei, sugerează o acceptare implicită, dacă nu chiar o justificare, a acțiunilor Rusiei. Georgescu consideră că Putin este ținta unei "anatemizări" din partea "Noii Ordini Mondiale neoliberale", care se opune viziunii "tradițional-naționaliste" a liderului rus. Critica sa la adresa Occidentului este amplă și vehementă, vizând aspecte sociale și culturale considerate de Georgescu ca fiind simptome ale unei degradări morale.

"Divorțul facil, promiscuitatea, pornografia, promovarea deșănțată a LGBT (colectivitatea lesbiana, gay, bisexuala si transsexuala), agitprop-ul feminist, avortul, căsătoria între persoane de același sex, eutanasia, sinuciderea asistata sunt tot atâtea căi de decadență culturală și degradare personală – căi pe care Rusia nu vrea sa le urmeze.” El acuză Occidentul că a substituit valorile creștine cu "valorile Hollywood-ului", plasând pe același plan "familia cu mai mulți copii și parteneriatul între persoane de același sex, credința în Dumnezeu alături de credința în Satana". Programul său economic se remarcă prin propuneri radicale, precum "șomaj aproape zero într-un an de la preluarea puterii de către un guvern de demnitate națională și declanșarea revoluției sustenabilității", "impozitare zero, timp de 10 ani, a gospodăriei țărănești de subzistență", "impozitare zero a oricărei ferme mici și mijlocii care face parte dintr-o cooperativă legal întemeiată" și "wi-fi gratuit în toată România în 5 ani". De asemenea, promovează măsuri menite să stimuleze repopularea satelor, oferind scutiri fiscale și prime de instalare substanțiale de 30.000 de euro în produse românești pentru tinerii și persoanele între 50-65 de ani care se mută la țară și desfășoară activități productive. În domeniul educației, Georgescu pledează pentru o revenire la valorile tradiționale, criticând influența culturii occidentale asupra copiilor și propunând "desființarea universităților particulare, fără excepție," pe care le consideră "o industrie de diplome fără acoperire, urmărind doar profitul și spălarea creierelor." El consideră periculoasă preferința copiilor pentru "Harry Potter în locul lui Făt-Frumos, Halloween-ul în locul Crăciunului," anticipând că "mai târziu va renunța la sarmalele de acasă pentru shaorma de pe stradă". O poziție extrem de critică este adoptată față de adoptarea monedei euro, pe care o consideră "o pură nebunie sau o trădare de țară", argumentând că aceasta ar însemna cedarea suveranității naționale către Bruxelles și plata datoriilor altor state.

Moneda națională este prezentată ca "un formidabil atu" de care România nu trebuie să renunțe. În concluzie, viziunea lui Georgescu se definește printr-un amestec de naționalism, tradiționalism religios și o puternică opoziție față de influența occidentală, manifestată prin propuneri concrete de politică internă și externă. .

Candidatul prezidențial Georgescu dezvoltă în programul său electoral o viziune complexă asupra lumii, marcată de un puternic conservatorism social și economic, și de o perspectivă geopolitică axată pe o apropiere strategică de Rusia. Referindu-se la Federația Rusă, la doi ani de la anexarea ilegală a Crimeei, el subliniază o „împrejurare fericită” reprezentată de împărtășirea „apei marelui fluviu al spiritualității creștin-ortodoxe”, considerând crucială înțelegerea sursei „apei sfinte, aducătoare de liniște și pace”, esențială pentru „construcții spirituale care dăinuiesc în timp”.

Această afirmație contrastează puternic cu contextul geopolitic actual. Georgescu percepe o „anatemizare” a lui Vladimir Putin din partea „Noii Ordini Mondiale neoliberale”, o forță care se opune viziunii „tradițional-naționaliste” a președintelui rus. El deplânge profund ceea ce consideră o decadență morală a Occidentului, văzută prin prisma unor politici care „plasează pe același plan familia cu mai mulți copii și parteneriatul între persoane de același sex, credința în Dumnezeu alături de credință în Satana”.

Această critică se extinde asupra adoptării de către Occident a valorilor „Hollywood-ului”, capitulant în fața „revoluției sexuale”. Georgescu enumeră o serie de fenomene sociale ca exemple de „căi de decadență culturală și degradare personală”: „divorțul facil, promiscuitatea, pornografia, promovarea deșănțată a LGBT (colectivitatea lesbiana, gay, bisexuala si transsexuala), agitprop-ul feminist, avortul, căsătoria între persoane de același sex, eutanasia, sinuciderea asistata”, toate acestea fiind considerate căi pe care Rusia nu le dorește. În ceea ce privește economia, Georgescu respinge categoric aderarea la zona euro, considerând-o „o pură nebunie sau o trădare de țară”.

El argumentează că adoptarea monedei euro implică cedarea suveranității naționale către Bruxelles și obligarea României la plata datoriilor altor state, subliniind importanța păstrării monedei naționale ca „un formidabil atu”. Programul său electoral include măsuri radicale, menite să stimuleze economia românească și să revitalizeze mediul rural. Printre acestea se numără: „șomaj aproape zero într-un an de la preluarea puterii de către un guvern de demnitate națională și declanșarea revoluției sustenabilității”, „impozitare zero, timp de 10 ani, a gospodăriei țărănești de subzistență”, „impozitare zero a oricărei ferme mici și mijlocii care face parte dintr-o cooperativă legal întemeiată”, „facilitarea achiziției de unelte agricole și alte materiale pentru producția de hrană sănătoasă”, „wi-fi gratuit în toată România în 5 ani”, și stimulente financiare și fiscale substanțiale pentru tinerii și persoanele între 50-65 de ani care se mută la sate, inclusiv „o primă de instalare va consta în produse românești (unelte, articole casnice, materiale de construcție etc.) în valoare de 30.000 de euro”.

Aceste măsuri sunt concepute pentru a contracara migrația către orașe și a încuraja dezvoltarea rurală. În domeniul educației, Georgescu manifestă o preocupare pentru păstrarea identității culturale românești, opunându-se influenței culturii occidentale. El consideră problematica alegerea de către copii a lui Harry Potter în locul lui Făt-Frumos sau a Halloween-ului în locul Crăciunului, previzionând că aceasta va duce la preferința pentru „shaorma de pe stradă” în locul „sarmalele de acasă”.

Programul său prevede „desființarea universităților particulare, fără excepție”, acestea fiind considerate „o industrie de diplome fără acoperire, urmărind doar profitul și spălarea creierelor”. În ansamblu, programul lui Georgescu reflectă o viziune conservatoare, naționalistă și profund critică la adresa influenței occidentale asupra societății românești. .

În viziunea lui Georgescu, Occidentul a abandonat valorile tradiționale creștine, adoptând un model cultural considerat decadent. Această degradare morală, în opinia sa, se manifestă printr-o echivalare aberantă între instituții fundamentale precum familia tradițională și parteneriatele de același sex, printr-o confuzie deliberată între credința religioasă și ideologiile nihiliste.

El acuză Occidentul de o supunere totală influenței culturale a Hollywood-ului, capitulând în fața unei revoluții sexuale pe care o consideră distructivă. Georgescu enumeră o serie de fenomene sociale ca fiind simptome ale acestei decadențe: divorțul facil, permisivitatea sexuală generalizată, proliferarea pornografiei, promovarea agresivă a ideologiei LGBT, agitprop-ul feminist, avortul la cerere, căsătoriile între persoane de același sex, eutanasia și sinuciderea asistată.

Toate acestea sunt, în perspectiva sa, căi directe către o degradare culturală și personală profundă, o traiectorie pe care Rusia, potrivit declarațiilor sale, refuză să o urmeze. Referitor la adoptarea monedei euro, Georgescu exprimă o opoziție vehementă, calificând această decizie drept „o pură nebunie sau o trădare de țară”. El consideră că renunțarea la moneda națională reprezintă o cedare a suveranității naționale în favoarea Uniunii Europene, cu sediul la Bruxelles.

În viziunea sa, moneda națională este „un formidabil atu” de care România nu trebuie să se debaraseze, subliniind că aderarea la zona euro ar implica și asumarea responsabilității pentru datoriile altor state membre. Concluzia sa este categorică: aderarea la zona euro este echivalentă cu o trădare a intereselor naționale. Programul său politic, așa cum este prezentat în carte, se bazează pe o serie de obiective ambițioase.

Printre acestea se numără atingerea unui „șomaj aproape zero într-un an de la preluarea puterii de către un guvern de demnitate națională și declanșarea revoluției sustenabilității”, eliminarea impozitării pentru gospodăriile țărănești de subzistență (timp de 10 ani), scutirea de impozite a fermelor mici și mijlocii membre ale cooperativelor legale (de asemenea, timp de 10 ani), facilitarea accesului la unelte și materiale agricole pentru o producție alimentară sănătoasă, implementarea unui sistem de „wi-fi gratuit în toată România în 5 ani”, și un program de stimulare a repopulării satelor prin scutirea de impozite, pentru o perioadă de 10 ani, a tinerilor și a persoanelor între 50 și 65 de ani care se stabilesc în mediul rural și desfășoară activități productive. Aceștia ar beneficia de o primă de instalare în valoare de 30.000 de euro, constând în produse românești (unelte, articole casnice, materiale de construcție etc.), plus subvenții la hectar comparabile cu media europeană. Georgescu manifestă o opoziție fermă față de influența culturii occidentale asupra societății românești, criticând în mod special extinderea mall-urilor și impactul lor negativ asupra educației.

El consideră că o preferință a copiilor pentru personaje precum Harry Potter în locul lui Făt-Frumos sau pentru sărbători precum Halloween în locul Crăciunului, indică o alienare culturală, anunțând o viitoare renunțare la tradiții și obiceiuri locale în favoarea unor alternative occidentale ("mai târziu va renunța la sarmalele de acasă pentru shaorma de pe stradă"). În ceea ce privește învățământul superior, propune „desființarea universităților particulare, fără excepție”, considerându-le „o industrie de diplome fără acoperire, urmărind doar profitul și spălarea creierelor”. .

Aderarea României la zona euro este, în opinia fostului candidat AUR la funcția de prim-ministru, Georgescu, o decizie profund greșită, echivalentă cu o trădare națională. Argumentul său central se bazează pe convingerea că adoptarea monedei euro reprezintă o cedare a suveranității naționale în favoarea instituțiilor de la Bruxelles.

El consideră moneda națională un instrument economic extrem de valoros, un „formidabil atu”, de care România nu ar trebui să renunțe sub nicio formă. Mai mult decât atât, Georgescu susține că trecerea la euro ar implica, implicit, asumarea responsabilității pentru datoriile altor state membre ale zonei euro, o povară financiară inacceptabilă pentru România.

Această perspectivă categorială îl conduce la concluzia radicală: aderarea la zona euro este sinonimă cu trădarea intereselor naționale. Dincolo de această poziție fermă față de moneda unică europeană, cartea lui Georgescu prezintă un program politic amplu, cu obiective ambițioase și soluții concrete, menite să revoluționeze diverse sectoare ale societății românești. Printre promisiunile sale se numără: atingerea unui nivel de șomaj aproape zero într-un singur an de guvernare, prin implementarea unei politici guvernamentale pe care o definește ca „de demnitate națională și declanșarea revoluției sustenabilității”.

De asemenea, își propune eliminarea completă a impozitării pentru gospodăriile țărănești de subzistență pe o perioadă de 10 ani, precum și scutirea de impozite a tuturor fermelor mici și mijlocii care fac parte dintr-o cooperativă legal constituită. Planul său include, de asemenea, facilitarea accesului fermierilor la unelte agricole și materiale necesare pentru o producție alimentară sănătoasă.

Un alt obiectiv major este asigurarea accesului la internet Wi-Fi gratuit pe întreg teritoriul României, în termen de cinci ani. Pentru a stimula dezvoltarea rurală, Georgescu propune un program generos de atracție a tinerilor și a persoanelor cu vârste cuprinse între 50 și 65 de ani în zonele rurale depopulate. Aceștia vor fi scutiți de plata impozitelor pe o perioadă de 10 ani, cu condiția să demonstreze o activitate productivă.

Beneficiarii acestui program vor primi, de asemenea, o primă de instalare substanțială, evaluată la 30.000 de euro, sub formă de produse românești (unelte, articole casnice, materiale de construcții etc.), alături de subvenții la hectar, la nivelul mediei europene. Georgescu manifestă o atitudine critică față de influența negativă a mall-urilor asupra educației copiilor, subliniind pericolul înlocuirii valorilor tradiționale românești cu influențe străine. El consideră preocupant faptul că unii copii preferă personaje precum Harry Potter lui Făt-Frumos sau Halloweenul Crăciunului, prevestind, în viziunea sa, o viitoare preferință pentru shaorma în detrimentul sarmale.

În ceea ce privește sistemul educațional, Georgescu propune o reformă radicală prin desființarea tuturor universităților particulare, pe care le consideră „o industrie de diplome fără acoperire, urmărind doar profitul și spălarea creierelor.” .

Fostul candidat AUR la funcția de prim-ministru, Georgescu, dezvoltă în cartea sa o viziune radicală asupra viitorului României, cu accent pe respingerea adoptării monedei euro și pe promovarea unei economii rurale revitalizate. El consideră aderarea la zona euro o cedare a suveranității naționale în favoarea Bruxelles-ului, afirmând categoric că moneda națională reprezintă „un formidabil atu” de care România nu trebuie să se debaraseze.

Mai mult decât atât, Georgescu susține că adoptarea euro ar implica, de fapt, asumarea datoriilor altor state membre, o situație pe care o echivalează cu o adevărată trădare națională. Această poziție extremă se înscrie într-un program politic amplu, prezentat în carte ca o colecție de „obiective și soluții specifice” menite să revoluționeze țara. Printre propunerile sale se numără: atingerea unui „șomaj aproape zero într-un an de la preluarea puterii de către un guvern de demnitate națională și declanșarea revoluției sustenabilității”; eliminarea impozitelor timp de 10 ani pentru „gospodăria țărănească de subzistență” și pentru „orice fermă mică și mijlocie care face parte dintr-o cooperativă legal întemeiată”; facilitarea accesului fermierilor la unelte agricole și materiale necesare pentru o producție alimentară sănătoasă; implementarea unui sistem de „wi-fi gratuit în toată România în 5 ani”; scutirea de impozite pe o perioadă de 10 ani pentru „tinerii și persoanele între 50-65 de ani care se mută în sate depopulate și care fac dovada exercitării unei activități productive”, aceștia urmând să beneficieze de „o primă de instalare va consta în produse românești (unelte, articole casnice, materiale de construcție etc.) în valoare de 30.000 de euro” și de „subvenții la hectar la nivelul mediei europene”. Georgescu își manifestă, de asemenea, o puternică opoziție față de influența culturii occidentale, criticând în mod vehement răspândirea mall-urilor și impactul lor asupra educației.

El deplânge preferința copiilor pentru personaje precum Harry Potter în detrimentul lui Făt-Frumos, sau pentru Halloween în locul Crăciunului, argumentând că această schimbare de valori va conduce, în final, la abandonarea tradițiilor culinare românești („mai târziu va renunța la sarmalele de acasă pentru shaorma de pe stradă”). În domeniul învățământului superior, Georgescu propune o măsură radicală: „desființarea universităților particulare, fără excepție”, pe care le consideră „o industrie de diplome fără acoperire, urmărind doar profitul și spălarea creierelor”.

Programul său este, așadar, unul complex, bazat pe o viziune naționalistă, cu accente conservatoare și anti-globalizare, marcată de o puternică nostalgie pentru o Românie rurală idealizată. .

Cartea lui Georgescu prezintă un program amplu de reforme, axat pe obiective economice și sociale ambițioase, cu soluții concrete propuse pentru implementarea acestora. Unul dintre pilonii principali ai acestei viziuni este revitalizarea economiei rurale și combaterea exodului rural.

Autorul propune o serie de măsuri fiscale stimulative, printre care se numără scutirea de impozite pentru zece ani a gospodăriilor țărănești de subzistență, precum și impozitarea zero pentru orice fermă mică și mijlocie integrată într-o cooperativă legal constituită. Pentru a facilita dezvoltarea agriculturii sustenabile, Georgescu preconizează facilitarea accesului la utilaje agricole și materiale necesare producției de alimente sănătoase.

Mai mult, se propune o schemă de subvenții la hectar, aliniată la media europeană, pentru a sprijini fermierii români. Pentru a atrage tinerii și populația activă din grupa de vârstă 50-65 de ani înapoi la sat, se propune o schemă de scutire de impozite pe o perioadă de zece ani, împreună cu o primă de instalare substanțială, în valoare de 30.000 de euro, sub forma de bunuri românești (unelte, articole casnice, materiale de construcție etc.).

Această inițiativă vizează combaterea depopulării rurale și stimularea unei economii locale dinamice. Ambiția lui Georgescu merge până la atingerea unui „șomaj aproape zero într-un an de la preluarea puterii de către un guvern de demnitate națională și declanșarea revoluției sustenabilității”, o afirmație curajoasă ce subliniază caracterul radical al propunerilor sale.

În paralel, se propune implementarea unui sistem național de wi-fi gratuit în următorii cinci ani. Pe lângă aceste măsuri economice, cartea abordează și aspecte legate de educație și cultură, manifestând o preocupare pentru conservarea identității naționale într-o lume globalizată. Georgescu se declară împotriva influenței negative a culturii de consum, criticând extinderea excesivă a mall-urilor, pe care le consideră o amenințare la adresa valorilor tradiționale și a educației.

El atrage atenția asupra riscului ca preferințele culturale ale copiilor să se orienteze spre modele străine, exemplificând cu o comparație pertinentă: „mai târziu va renunța la sarmalele de acasă pentru shaorma de pe stradă”, ilustrând astfel trecerea de la tradițional la modern, cu potențiale consecințe negative asupra identității culturale. În opinia sa, această evoluție este simbolizată de preferința pentru personaje precum Harry Potter față de Făt-Frumos sau de sărbătorirea Halloween-ului în locul Crăciunului.

La nivel instituțional, Georgescu propune o reformă radicală a sistemului universitar, cerând „desființarea universităților particulare, fără excepție”, pe care le consideră „o industrie de diplome fără acoperire, urmărind doar profitul și spălarea creierelor”. Această poziție fermă evidențiază dorința autorului de a reforma sistemul educațional în așa fel încât să fie orientat către valori autentice și dezvoltarea armonioasă a individului. .

Referindu-se la sistemul educațional românesc, Georgescu își exprimă o profundă îngrijorare față de influența negativă a culturii de consum asupra tinerilor, considerând-o o amenințare la adresa valorilor tradiționale. El subliniază, cu o retorică incisivă, pericolul ca atracția exercitată de cultura occidentală, reprezentată simbolic de personaje precum Harry Potter și sărbători precum Halloween-ul, să eclipseze complet modelele culturale românești, precum Făt-Frumos și Crăciunul.

Această substituție a valorilor, argumentează Georgescu, este doar un prim pas spre o mai amplă abandonare a identității naționale, ilustrată cu o metaforă sugestivă: „mai târziu va renunța la sarmalele de acasă pentru shaorma de pe stradă”, evidențiind astfel un proces gradual de dezinvestire în tradiție și adoptare a unor obiceiuri străine, considerate inferioare din perspectiva sa. În viziunea sa, această problemă este exacerbată de un sistem universitar privat disfuncțional.

Critica sa se concentrează pe universitățile particulare, pe care le consideră un cancer al sistemului, propunând o măsură radicală: „desființarea universităților particulare, fără excepție.” Georgescu le acuză direct de lipsă de preocupare pentru calitatea educației, descriindu-le ca „o industrie de diplome fără acoperire, urmărind doar profitul și spălarea creierelor”, considerând că aceste instituții compromit grav viitorul generațiilor tinere prin prioritizarea profitului față de educație. În concluzie, perspectiva lui Georgescu asupra educației este una pesimistă, marcată de teama pierderii identității naționale și a unei critici dure la adresa sistemului universitar privat, pe care îl consideră un factor major în acest proces. .