Karl Nehammer, cancelarul austriac care s-a opus aderării României la Schengen, a fost însărcinat cu formarea unui nou guvern, în ciuda faptului că partidul său a obținut doar locul doi la alegeri.

Președintele austriac, Alexander Van der Bellen, un fost lider al Partidului Verzilor, a declarat că nu este obligat să îi ceară lui Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății (FPÖ), să formeze o coaliție de guvernare, în ciuda faptului că FPÖ a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare recente. Van der Bellen, care și-a exprimat anterior rezerve cu privire la intrarea lui Kickl în guvern, a subliniat că are libertatea de a alege persoana care va forma guvernul.

El a adăugat că nu se simte obligat să respecte o tradiție conform căreia câștigătorul alegerilor ar trebui să fie invitat să formeze o coaliție. Kickl, la rândul său, a avertizat că ar fi nedemocratic ca FPÖ, partidul său, să nu intre la guvernare.

El a criticat o potențială „coaliție a învinșilor”, care ar exclude FPÖ din executiv, calificând-o drept nedemocratică. Kickl a susținut că o astfel de situație ar submina voința alegătorilor. .

Alegerile parlamentare din Austria, desfășurate pe 29 septembrie 2023, au adus o surpriză: Partidul Libertății Austriei (FPÖ), cunoscut pentru euroscepticismul său și apropierea de Rusia, a obținut o victorie istorică, devenind pentru prima dată cea mai puternică forță politică din țară. Deși nu a reușit să obțină o majoritate absolută, cu aproximativ 29% din voturi, FPÖ a intrat în negocieri pentru formarea unui guvern de coaliție.

Totuși, discuțiile s-au lovit de un obstacol major: dorința liderului FPÖ, Herbert Kickl, de a deveni cancelar, o cerință categorică refuzată de toate celelalte partide. Partidul Popular Austriac (ÖVP), condus de Karl Nehammer, a lăsat ușile deschise unei potențiale coaliții cu FPÖ, dar a subliniat că o colaborare cu Kickl în fruntea executivului este inacceptabilă.

Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a subliniat într-un discurs televizat că alegerile parlamentare nu garantează automat formarea guvernului de către partidul câștigător. „Dacă un partid dorește să guverneze singur, trebuie să treacă de pragul de 50%.

Nu este suficient să ajungă la 10, 20 sau 30%”, a declarat el. Negocierile pentru formarea unui guvern s-au dovedit a fi extrem de complicate.

Partidul Social Democrat (SPÖ) și ÖVP s-au confruntat cu diferențe ideologice majore, iar o coaliție între ele, deși posibilă, ar fi avut o majoritate fragilă, cu doar un singur loc în parlament, considerată prea riscantă de analiști. Președintele Van der Bellen a sugerat ca cele două partide să analizeze cu atenție stabilitatea unei astfel de coaliții și să ia în considerare o colaborare cu un al treilea partid, eventual Partidul Liberal (NEOS).

Totuși, rămâne deschisă posibilitatea unei coaliții între ÖVP și FPÖ, în cazul în care Kickl ar renunța la pretenția sa de a deveni cancelar. Un nou guvern austriac ar putea avea implicații importante pentru România, care își dorește aderarea la spațiul Schengen. În timp ce ÖVP a aprobat aderarea României și Bulgariei la Schengen cu granițele aeriene și marine, s-a opus extinderii spațiului Schengen la granițele terestre.

Această decizie a fost luată la ultimul Consiliu Justiție și Afaceri Interne, unde România spera să obțină un semnal pozitiv. Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat că nu consideră că a sosit încă momentul pentru aderarea la Schengenul terestru, invocând reducerea numărului de treceri ilegale ale frontierei ca argument.

„Controalele suplimentare la frontieră au dus la scăderea presiunii în multe țări”, a declarat Karner, adăugând că „suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”. Spre deosebire de ÖVP, SPÖ și NEOS, vehiculați ca potențiali parteneri de coaliție, sprijină aderarea României și Bulgariei la Schengenul terestru. O eventuală coaliție între ÖVP și FPÖ ar fi mai puțin favorabilă pentru România, având în vedere poziția anti-Schengen a FPÖ. .

Formarea unui nou guvern în Austria este un proces complex, marcat de tensiuni politice și incertitudine. Negocierile dintre partidele implicate, ÖVP (Partidul Popular Austriac) și SPÖ (Partidul Social-Democrat), sunt dificile din cauza diferențelor ideologice pronunțate.

O coaliție între cele două partide ar fi fragilă, cu o majoritate de doar un singur loc în parlament, o situație considerată nesigură de majoritatea analiștilor. Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a subliniat necesitatea clarificării stabilității unei astfel de coaliții, sugerând o posibilă alianță cu un al treilea partid, mai mic, precum Neos (liberalii). O altă variantă, deși considerată mai puțin favorabilă de mulți, este o coaliție între ÖVP și FPÖ (Partidul Libertății din Austria), o formațiune de extremă-dreapta.

O astfel de colaborare ar fi condiționată de retragerea lui Herbert Kickl, liderul FPÖ, din conducerea partidului. România are motive de îngrijorare în privința noului guvern austriac, având în vedere poziția partidelor din Austria față de aderarea României și Bulgariei la Schengen.

În timp ce ÖVP, Neos și SPÖ susțin aderarea celor două țări la Schengenul terestru, FPÖ s-a opus constant acestei inițiative. Guvernul Nehammer a aprobat aderarea României și Bulgariei la Schengen cu granițele aeriene și marine, dar a blocat accesul la granițele terestre.

Această decizie a fost luată la Consiliul Justiție și Afaceri Interne, de unde România așteptat un răspuns pozitiv. Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat cu două săptămâni înaintea reuniunii JAI că nu a sosit încă momentul pentru ca România și Bulgaria să adere la Schengenul terestru.

El a justificat această poziție susținând că controalele suplimentare la frontieră au dus la scăderea presiunii în multe țări, menționând exemplul frontierei dintre Austria și Ungaria. Karner a recunoscut progresele realizate de România și Bulgaria, dar a adăugat că "Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”. .

În timp ce guvernul austriac, condus de cancelarul Karl Nehammer, a acceptat aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen pentru granițele aeriene și marine, o decizie critică a blocat accesul celor două țări la Schengenul terestru. Decizia a venit la sfârșitul lunii noiembrie, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne, unde România spera la un răspuns favorabil privind aderarea.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat înainte de reuniune că nu a sosit încă momentul potrivit pentru România și Bulgaria să devină membri cu drepturi depline ai Schengenului terestru. Motivul principal invocat de Karner a fost eficiența controalelor suplimentare la frontieră, care, în opinia sa, au redus presiunea migrației ilegale în multe țări, inclusiv la granița dintre Austria și Ungaria.

El a subliniat că, deși România și Bulgaria se află pe drumul cel bun, nu au ajuns încă la capătul lui pentru a fi admise în Schengenul terestru. „Controalele suplimentare la frontieră au dus la scăderea presiunii în multe țări”, a declarat Karner, adăugând că „Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”.

În contrast cu poziția guvernului austriac, partidele de opoziție, precum social-democrații și liberalii NEOS, considerați potențiali parteneri de coaliție la Viena, susțin aderarea României și Bulgariei la Schengenul terestru. O eventuală coaliție a popularilor cu extrema-dreaptă, o perspectivă mai puțin optimistă pentru România și Bulgaria, ar putea complica și mai mult procesul de integrare în Schengen.

.