Inflația va încetini până la sfârșitul anului?

Membrii Consiliului au evidențiat incertitudini semnificative cu privire la evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv în contextul modificărilor legislative din domeniu, precum și a traiectoriei viitoare a prețului petrolului, ținând cont de tensiunile geopolitice. S-a convenit că, în general, se așteaptă presiuni inflaționiste mai moderate decât în prognoza anterioară, cu o atenuare relativ pronunțată pe termen foarte scurt, având în vedere probabila scădere a excedentului de cerere agregată în semestrul al II-lea al anului 2024, la valori semnificativ mai mici decât cele previzionate anterior.

Această scădere ar urma să se producă în condițiile continuării creşterii solide a consumului privat și menținerii dinamicii costurilor salariale unitare la niveluri foarte ridicate. În schimb, efecte dezinflaționiste evidente vor genera probabil, pe acest orizont de timp, decelerarea creşterii prețurilor importurilor, precum și ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaționiste pe termen scurt, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului. Cu privire la perspectiva apropiată a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică creșteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în semestrul al II-lea al anului 2024 decât s-a previzionat anterior, dar în accelerare graduală, implicând și o creștere a dinamicii anuale a PIB pe ansamblul intervalului. S-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, creșterea în termeni anuali a economiei a fost probabil susținută și în trimestrul al III-lea, prioritar de consumul privat. Totodată, un nou aport pozitiv, dar în scădere, este posibil din partea formării brute de capital fix, în timp ce în cazul exportului net se conturează un impact contracţionist doar ușor diminuat.

Această situație se datorează faptului că variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii și-a redus întrucâtva decalajul negativ faţă de cea a importurilor în luna iulie, consemnând o creștere relativ mai pronunțată, soldată cu reintrarea ei consistentă în teritoriul pozitiv. Pe acest fond, creșterea anuală a deficitului comercial, precum și cea a deficitului de cont curent s-au temperat în raport cu media trimestrului precedent, rămânând însă deosebit de alerte, au semnalat membrii Consiliului. Membrii Consiliului au evidențiat incertitudinile și riscurile mari ce decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri în 2024, având în vedere rezultatul execuției bugetare din primele opt luni ale anului și caracteristicile recentei rectificări bugetare, incluzând majorarea țintei de deficit fiscal.

Pe orizontul mai îndepărtat de timp, incertitudini și riscuri mari sunt în schimb asociate măsurilor fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an, în conformitate cu noul cadru de guvernanţă economică al UE, au susținut membrii Consiliului. S-a convenit, totodată, că incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat importanța menținerii unui ritm ridicat al atragerii de fonduri europene și cerința utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice. Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilităţii financiare. Ritmul de creştere a salariilor şi a costurilor cu forța de muncă rămâne însă foarte ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivităţii externe, au susținut în mai multe rânduri membrii Consiliului. În acest context, au fost evidențiate dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și creșterea acesteia la 17,3% în iulie - în principal sub impactul noii majorări a salariului minim brut pe economie -, precum și dinamica similară a costului salarial unitar din industrie, care s-a redus doar marginal în debutul trimestrului al III-lea în raport cu media intervalului precedent. Totodată, s-a apreciat că discrepanțele dintre cererea și oferta de forță de muncă de la nivelul anumitor sectoare, precum și dinamica remunerației din sectorul public constituie și în viitorul apropiat surse de potenţiale presiuni suplimentare asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat.

În sens opus ar putea să acţioneze însă mai vizibil relativa slăbire a cererii, îndeosebi a celei externe, precum și trendul descendent al ratei inflației, alături de recursul în creştere la muncitori extracomunitari, dar şi la tehnologizare, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului. În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au remarcat noua scădere consemnată în august de principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare imediat după reducerea de către BNR a ratei dobânzii-cheie şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente, precum și parcursul liniar ulterior al acestora. S-a sesizat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat descreşterea în prima decadă a lui august, similar randamentelor din economiile avansate și din regiune - în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed -, dar au reintrat apoi pe o pantă pronunțat ascendentă, acumulând o creştere semnificativă, ce s-a corectat însă relativ abrupt în ultimele zile din septembrie. În această conjunctură, după ajustarea descendentă consemnată în iulie, cursul de schimb leu/euro a revenit în august şi a tins să se menţină până la finele trimestrului al III-lea la valorile mai ridicate prevalente în trimestrul al II-lea, inclusiv pe fondul reamplificării volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, sub impactul acutizării tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Raportul leu/USD s-a reînscris însă şi a rămas până la sfârşitul lunii septembrie pe o traiectorie general descendentă, dată fiind evoluţia ratei de schimb a dolarului SUA pe pieţele financiare internaţionale. Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân semnificative, au susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari și incertitudinile ridicate asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar şi evoluţiile economice pe plan global şi tensiunile geopolitice în escaladare. În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni din trimestrul al III-lea, până la 7,7% în august, de la 6,7% în iunie, în principal ca urmare a accelerării creşterii împrumuturilor în lei ale populaţiei, prioritar pe seama celor pentru consum, al căror flux a atins în iulie un maxim istoric. Ritmul creditului acordat societăţilor nefinanciare a continuat la rândul lui să se mărească pe ansamblul intervalului, cu aportul exclusiv al componentei în lei, a cărei dinamică ascendentă a fost influențată decisiv de creditele acordate în contextul programelor guvernamentale, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.

În schimb, variaţia componentei în valută şi-a reluat descreşterea. În aceste condiții, ponderea componentei în monedă naţională în creditul acordat sectorului privat și-a accelerat ascensiunea, ajungând la 69,7% în august, de la 69,1% în iunie.

.