Iertare cerută de Iohannis românilor: "Greșeli", admite președintele la final de mandat, în mijlocul crizei politice (VIDEO)

În urma unei decizii fără precedent, Curtea Constituțională a României a ordonat renumărarea integrală a voturilor exprimate în scrutinul recent încheiat. Acest proces minuțios, care necesită o verificare extrem de riguroasă a tuturor buletinelor de vot, se va prelungi până duminică, ora 22:00.

Abia luni seară, după o analiză exhaustivă a datelor colectate, Curtea Constituțională este așteptată să ia o decizie finală cu privire la validarea sau invalidarea rezultatelor alegerilor. Această decizie va avea o importanță crucială pentru stabilitatea politică a țării și va marca finalul unei perioade de incertitudine. Între timp, atmosfera la evenimentul oficial desfășurat în urma alegerilor a fost marcată de absențe notabile.

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la recepție, susținând un discurs (conținutul discursului nu este specificat în sursa inițială). După încheierea alocuțiunii sale, președintele Iohannis s-a retras din sală, însoțit de președintele Senatului, Nicolae Ciucă.

Această plecare conjuncturală a celor doi lideri a fost interpretată divers de observatori. Remarcabilă a fost absența premierului Marcel Ciolacu de la recepție. Guvernul a fost reprezentat, în schimb, de o delegație formată din mai mulți miniștri, printre care Cătălin Predoiu, Luminița Odobescu și Alexandru-Mihai Ghigiu, șeful Cancelariei primului-ministru.

Această decizie a premierului de a nu participa personal a generat speculații în presa națională, fără a fi însă clarificată oficial. De asemenea, președintele Curții Constituționale, Marian Enache, nu a fost prezent la recepție. Singurul judecător al CCR prezent a fost Simina Tănăsescu, fapt care a ridicat semne de întrebare cu privire la semnificația acestei absențe.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a fost reprezentată de alți membri ai conducerii sale, în lipsa șefului instituției, Toni Greblă. Această lipsă de reprezentare la nivel înalt din partea AEP și CCR accentuează complexitatea situației politice curente și așteptările legate de decizia CCR de luni. .

Adresându-se națiunii în această zi a sărbătorii naționale, Președintele Klaus Iohannis a marcat un moment deosebit, fiind ultima sa alocuțiune în această calitate, după zece ani de mandat. Cu emoție și recunoștință, el a exprimat o profundă admirație pentru cetățenii României, subliniind privilegiul de a-i reprezenta pe parcursul a două mandate.

Au fost zece ani dedicați susținerii idealurilor naționale, ani în care, după cum a afirmat, a încercat să fie un partener activ în realizarea aspirațiilor poporului român. Cu convingerea fermă că poporul român este puternic ancorat în valorile democratice și va continua să le apere cu hotărâre, Președintele Iohannis a privit retrospectiv asupra mandatului său. El a amintit de crizele majore care au marcat ultimul deceniu: amenințările la adresa statului de drept și a instituțiilor democratice (pe care unii acum par să le uite), pandemia de COVID-19 cu impactul său devastator asupra economiei și societății, precum și riscurile de securitate generate de războiul din Ucraina.

În ciuda acestor provocări, România a demonstrat reziliență, coeziune și capacitatea de a ieși mai puternică din aceste încercări, constatând că prin eforturi comune și decizii ferme, țara a devenit mai stabilă și consolidată instituțional. "Amenințările din timpul primului meu mandat la adresa statului de drept și a instituțiilor democratice, de care astăzi unii de-abia vor să-și mai amintească, pandemia de COVID-19, cu toate consecințele ei dramatice, inclusiv economice și sociale, riscurile de securitate generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei sunt doar câteva momente majore care au marcat acest ultim deceniu.

Acum ne putem uita în urmă și constata că, prin eforturi și coeziune, prin deciziile și măsurile luate, România a devenit mai puternică, mai stabilă, mai consolidată la nivel de instituții”, a afirmat președintele. Președintele a evidențiat și rolul României în Uniunea Europeană, subliniind consolidarea stabilității interne și progresele semnificative ale Republicii Moldova către integrarea europeană. El a subliniat importanța deciziilor luate în contextul crizelor suprapuse și al războiului de la graniță, menționând că prioritatea sa a fost asigurarea unui viitor stabil pentru țară, promovarea dezvoltării economice, modernizarea instituțiilor și protejarea cetățenilor.

"Am convingerea că, pentru un om de stat, dincolo de opțiunile sale personale, prioritar este să decidă astfel încât, mai ales într-un context cu crize suprapuse și cu un război la graniță, viitorul națiunii sale să nu fie compromis de instabilitate, țara să se poată dezvolta, economia să poată crește, instituțiile să se modernizeze, iar cetățenii să fie în mod real apărați în fața oricăror amenințări. Acum, la finalul celor două mandate de Președinte, vreau să vă mulțumesc, dragi români, din țară și de peste hotare!”, a spus șeful statului. Cu o sinceritate remarcabilă, Președintele Iohannis și-a cerut scuze românilor pe care i-a dezamăgit, recunoscând greșelile și luând asupra sa responsabilitatea unor decizii care au generat nemulțumiri.

El a explicat că, deși timpul nu poate fi dat înapoi, toate acțiunile sale au fost ghidate de dorința de a asigura securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi. "Știu că am făcut greșeli, unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit.

Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor și acțiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi”. În contextul apropiatelor alegeri, Președintele Iohannis a evidențiat caracterul existențial al deciziei care stă în fața poporului român, o alegere crucială între o Românie democratică, integrată în Uniunea Europeană și o Românie izolată, afectată de extremisme și populism.

El a subliniat gravitatea momentului, avertizând asupra riscurilor izolaționismului, extremismului și urii față de pluralismul occidental. "Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru (…) Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental.

Alegerile parlamentare de mâine sunt extrem de importante întrucât președintele nou ales, oricât de bine intenționat este, nu poate desemna decât acel premier care va reuși să coaguleze o majoritate în Parlament”, a apreciat Klaus Iohannis. De asemenea, a făcut un apel către autorități pentru asigurarea transparenței și credibilității procesului electoral, pentru a menține încrederea cetățenilor în instituțiile statului. În încheiere, a adresat un apel direct electoratului, subliniind necesitatea reafirmării orientării pro-europene și atlantiste a României, rezultată din sacrificii mari.

El a avertizat împotriva discursului fals pacificator, care ascunde o viziune anti-europeană, subliniind riscurile pe care le prezintă extremismul, populismul și dezinformarea. Iohannis a subliniat imposibilitatea existenței unor soluții miraculoase, avertizând asupra consecințelor deraierii de la cursul democratic: "Într-o eră în care vedem o creștere alarmantă a extremismului, a populismului și a dezinformării, este cu atât mai important să respingem ferm, prin vot în primul rând, discursul fals pacificator, care ascunde de fapt o viziune anti-europeană.

Politicienii care îmbrățișează aceste abordări își doresc să dezbine, să creeze rupturi sociale și răni adânci, adică o societate aflată în totală opoziție cu cea care reușea în 1918 să înfăptuiască Marea Unire. Nu există politicieni perfecți și nici personalități mesianice care să fie posesoarele unor soluții miraculoase pentru problemele cu care se confruntă cetățenii.

Cei care pretind că le au vor produce, mai devreme sau mai târziu, deraierea României de la traseul său profund democratic. Iar asta înseamnă pentru noi toți mai puțină libertate, mai multă suferință, privațiuni și pierderea unor drepturi care acum sunt garantate." Discursul a fost prima apariție publică a Președintelui după alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, precedat de declarații oficiale ale Administrației Prezidențiale cu privire la absența unor informări despre interferențe electorale sau manipulare pe rețelele de socializare (25 noiembrie) și de comunicatul ulterior al CSAT (28 noiembrie) care confirma atacuri cibernetice menite să influențeze alegerile prezidențiale, inclusiv prin expunerea preferențială a unui candidat pe platforma TikTok. .

Președintele Klaus Iohannis, în ultima sa apariție publică înainte de alegerile parlamentare, a prezentat un amplu bilanț al celor două mandate prezidențiale, subliniind navigarea cu succes a României printr-o serie de crize majore. Discursul său, marcat de o notă de introspecție și de adresare directă cetățenilor, a abordat atât realizările interne, cât și cele în contextul european. Referindu-se la provocările întâmpinate, Iohannis a amintit de amenințările la adresa statului de drept și a instituțiilor democratice din primul său mandat, pandemia de COVID-19 cu impactul său devastator asupra economiei și societății românești, precum și riscurile de securitate generate de războiul din Ucraina.

El a insistat asupra faptului că, „Amenințările din timpul primului meu mandat la adresa statului de drept și a instituțiilor democratice, de care astăzi unii de-abia vor să-și mai amintească, pandemia de COVID-19, cu toate consecințele ei dramatice, inclusiv economice și sociale, riscurile de securitate generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei sunt doar câteva momente majore care au marcat acest ultim deceniu. Acum ne putem uita în urmă și constata că, prin eforturi și coeziune, prin deciziile și măsurile luate, România a devenit mai puternică, mai stabilă, mai consolidată la nivel de instituții”, demonstrând, în viziunea sa, reziliența și capacitatea de adaptare a țării. În plan extern, președintele a evidențiat consolidarea poziției României în Uniunea Europeană, prezentând-o ca o țară stabilă în interiorul UE, și progresele semnificative ale Republicii Moldova pe calea integrării europene.

Aceste realizări, a subliniat Iohannis, au fost obținute printr-o abordare strategică, prioritizând stabilitatea și dezvoltarea națională, chiar și în contextul crizelor suprapuse: „Am convingerea că, pentru un om de stat, dincolo de opțiunile sale personale, prioritar este să decidă astfel încât, mai ales într-un context cu crize suprapuse și cu un război la graniță, viitorul națiunii sale să nu fie compromis de instabilitate, țara să se poată dezvolta, economia să poată crește, instituțiile să se modernizeze, iar cetățenii să fie în mod real apărați în fața oricăror amenințări.” Într-un moment de sinceritate remarcabil, Iohannis și-a cerut scuze românilor pentru deciziile care i-au nemulțumit, recunoscând potențiale erori de comunicare: „Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor și acțiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi”.

El a subliniat că „Știu că am făcut greșeli, unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că am luat decizii care v-au nemulțumit.

Timpul nu poate fi dat înapoi.” În perspectiva alegerilor parlamentare, Iohannis a definit scrutinul ca o „decizie existențială”, opunând viziunea pro-europeană și atlantistă unui posibil izolaționism și extremism: „Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru (…) Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental.” Președintele a insistat asupra necesității unui proces electoral transparent și credibil, adresând un apel către autorități pentru asigurarea integrității votului și menținerea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. El a atras atenția asupra riscurilor de interferență externă, menționând declarația Administrației Prezidențiale din 28 noiembrie, conform căreia CSAT a constatat atacuri cibernetice menite să influențeze alegerile prezidențiale, subliniind că „în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială”.

De asemenea, a fost menționat faptul că un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe platforma TikTok, fără a respecta legislația electorală. În final, Iohannis a pledat pentru o reafirmare a orientării pro-europene și atlantiste a României, avertizând împotriva discursului populist și a dezinformării, subliniind consecințele negative ale unei eventuale devieri de la valorile democratice și integrarea europeană. .

Președintele Klaus Iohannis a adresat o declarație amplă poporului român, recunoscând eșecuri și exprimând regretul pentru dezamăgirile create în timpul mandatului său. Într-un discurs marcat de autocritică, el a subliniat necesitatea unei mai bune comunicări a deciziilor prezidențiale, admitând că anumite alegeri strategice, în care a investit speranță și încredere, nu au avut rezultatul scontat.

"Știu că am făcut greșeli, unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient," a declarat Iohannis, adăugând cu o notă de sinceritate: "Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor și acțiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi”. Președintele a subliniat gravitatea alegerilor parlamentare iminente, definindu-le ca fiind un moment decisiv pentru viitorul țării: "Ne aflăm în fața unei decizii existențiale," a spus Iohannis, insistând asupra dilemei fundamentale cu care se confruntă România: "Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru (…) Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental." El a evidențiat importanța alegerilor, subliniind limitările unui președinte în formarea guvernului, dependentă de majoritatea parlamentară.

"Președintele nou ales, oricât de bine intenționat este, nu poate desemna decât acel premier care va reuși să coaguleze o majoritate în Parlament," a explicat Iohannis. Preocupat de integritatea procesului electoral și de încrederea cetățenilor în instituții, președintele a făcut un apel către autorități: "Știu că în urma evenimentelor din ultimele zile simțiți că vă pierdeți încrederea în instituțiile statului, în puterea și în legitimitatea votului, care reprezintă esența democrației. De aceea, fac un apel la toate autoritățile implicate în gestionarea procesului electoral și în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate și să reflecte în mod real opțiunea și voința cetățenilor.” Într-un al doilea mesaj, Iohannis a pledat pentru o consolidare a orientării pro-europene și atlantiste a României, subliniind sacrificiile făcute pentru aderarea la UE și NATO.

El a avertizat asupra pericolului reprezentat de extremismul, populismul și dezinformarea, solicitând respingerea "discursului fals pacificator, care ascunde de fapt o viziune anti-europeană". Președintele a subliniat riscurile unei deraieri de la traiectoria democratică, atrăgând atenția asupra consecințelor nefaste: "Cei care pretind că le au [soluții miraculoase] vor produce, mai devreme sau mai târziu, deraierea României de la traseul său profund democratic.

Iar asta înseamnă pentru noi toți mai puțină libertate, mai multă suferință, privațiuni și pierderea unor drepturi care acum sunt garantate." Discursul lui Iohannis, prima apariție publică după alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, a urmat unui răspuns al Administrației Prezidențiale din 25 noiembrie, care nega primirea de informații de la serviciile secrete referitoare la interferențe electorale sau la promovarea unui anumit candidat pe rețelele sociale. Cu toate acestea, pe 28 noiembrie, după o ședință a CSAT, Administrația Prezidențială a recunoscut atacuri cibernetice menite să influențeze alegerile, identificând un candidat care a beneficiat de o expunere preferențială pe TikTok, fără respectarea legislației electorale privind marcarea materialelor video.

CSAT a solicitat autorităților competente clarificarea aspectelor menționate. .

Președintele Klaus Iohannis a adresat un apel urgent către cetățeni în contextul alegerilor parlamentare ce urmează, subliniind gravitatea momentului și consecințele unei decizii greșite. Discursul său, prima apariție publică după alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, a evidențiat o situație critică, caracterizată de o alegere existențială între consolidarea democrației și alunecarea către izolare.

Referindu-se la rezultatele alegerilor prezidențiale, Iohannis a afirmat: „Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru (…) Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental.” El a accentuat importanța alegerilor parlamentare, subliniind faptul că, indiferent de intențiile președintelui ales, formarea unui guvern depinde de o majoritate parlamentară stabilă.

În acest context, Iohannis a insistat pe necesitatea unor alegeri transparente și credibile, apelând la toate autoritățile implicate: „Știu că în urma evenimentelor din ultimele zile simțiți că vă pierdeți încrederea în instituțiile statului, în puterea și în legitimitatea votului, care reprezintă esența democrației. De aceea, fac un apel la toate autoritățile implicate în gestionarea procesului electoral și în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate și să reflecte în mod real opțiunea și voința cetățenilor”. Președintele a denunțat, ulterior, „discursul fals pacificator” promovat de anumite forțe politice, acuzându-le că ascund o viziune anti-europeană, menită să creeze diviziuni sociale și să submineze coeziunea națională: „Într-o eră în care vedem o creștere alarmantă a extremismului, a populismului și a dezinformării, este cu atât mai important să respingem ferm, prin vot în primul rând, discursul fals pacificator, care ascunde de fapt o viziune anti-europeană.

Politicienii care îmbrățișează aceste abordări își doresc să dezbine, să creeze rupturi sociale și răni adânci, adică o societate aflată în totală opoziție cu cea care reușea în 1918 să înfăptuiască Marea Unire.” El a avertizat asupra pericolului reprezentat de politicienii care promit soluții miraculoase, subliniind că astfel de abordări pot duce la „deraierea României de la traseul său profund democratic”, cu consecințe negative majore pentru libertățile și drepturile cetățenilor. Reacția președintelui Iohannis a venit pe fondul unor îngrijorări legate de posibile interferențe externe în procesul electoral. Pe 25 noiembrie, Administrația Prezidențială a anunțat că Iohannis nu primise informații de la serviciile secrete despre interferențe externe sau despre promovarea preferențială a unui candidat pe rețelele de socializare.

Însă, la data de 28 noiembrie, în urma unei ședințe a CSAT, s-a confirmat existența unor atacuri cibernetice menite să influențeze alegerile prezidențiale, Administrația Prezidențială precizând că „în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială”. Comunicatul a evidențiat, de asemenea, că un candidat a beneficiat de o expunere masivă pe TikTok, fără respectarea legislației electorale privind marcarea materialelor electorale.

CSAT a solicitat autorităților competente să ia măsuri urgente pentru clarificarea situației. Discursul președintelui a făcut apel la responsabilitatea cetățenilor de a alege în cunoștință de cauză, reafirmandu-și angajamentul față de valorile democratice și orientarea pro-europeană și atlantistă a României. .

Alegerile parlamentare de mâine constituie un moment crucial, o răscruce de drumuri determinată de rezultatele scrutinului prezidențial de acum o săptămână. Președintele Klaus Iohannis a subliniat gravitatea acestei situații, avertizând asupra unei decizii existențiale cu implicații profunde pentru viitorul României.

Nu este doar o confruntare între ideologii politice de stânga, dreapta sau centru; este o alegere fundamentală între două viziuni incompatibile asupra destinului național. Pe de o parte, se află democrația, valorile fundamentale europene care au ghidat modernizarea țării, respectarea pluralismului și a statului de drept.

Pe de altă parte, se conturează spectrul izolaționismului, al unui misticism extremist periculos și al urii față de valorile occidentale. Importanța alegerilor parlamentare este amplificată de faptul că, indiferent de buna intenție a noului președinte, formarea unui guvern stabil depinde exclusiv de capacitatea acestuia de a asigura o majoritate parlamentară.

Președintele Iohannis a evidențiat necesitatea unor alegeri transparente, lipsite de orice urmă de dubiu, pentru a menține încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Într-un mesaj adresat autorităților, el a subliniat: „Știu că în urma evenimentelor din ultimele zile simțiți că vă pierdeți încrederea în instituțiile statului, în puterea și în legitimitatea votului, care reprezintă esența democrației.

De aceea, fac un apel la toate autoritățile implicate în gestionarea procesului electoral și în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate și să reflecte în mod real opțiunea și voința cetățenilor”. Președintele Iohannis a reiterat necesitatea confirmării opțiunii pro-europene și atlantiste a României, subliniind sacrificiile făcute pentru aderarea la UE și NATO. Într-un context marcat de o creștere îngrijorătoare a extremismului, a populismului și a dezinformării, este vital să se respingă, prin vot, discursul fals pacificator, care maschează o viziune anti-europeană.

Politicienii care promovează astfel de ideologii urmăresc dezbinarea societății, generarea de rupturi sociale profunde, creând o societate diametral opusă celei care a realizat Marea Unire în 1918. El a avertizat împotriva iluziei unor politicieni perfecți sau a unor soluții miraculoase, subliniind că asemenea pretenții vor conduce, în cele din urmă, la deraierea României de la traiectoria sa democratică, rezultând în restrângerea libertăților individuale, creșterea suferinței și pierderea unor drepturi fundamentale. Prima apariție publică a președintelui Iohannis după alegerile prezidențiale din 24 noiembrie a constat într-un scurt mesaj: „Să poftească la vot!”.

Ulterior, pe 25 noiembrie, Administrația Prezidențială a precizat, în urma solicitărilor media, că șeful statului nu a primit nicio informație de la serviciile secrete referitoare la interferențe în procesul electoral sau la modalitățile de promovare a lui Călin Georgescu pe rețelele de socializare. „Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni”, se menționa în răspunsul oficial. Cu toate acestea, ședința CSAT din 28 noiembrie a relevat existența unor atacuri cibernetice menite să influențeze primul tur al alegerilor prezidențiale.

Comunicatul Administrației Prezidențiale a subliniat că România, alături de alte state din Flancul Estic al NATO, a devenit țintă a unor acțiuni ostile din partea unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, care urmărește influențarea agendei publice și a coeziunii sociale. Comunicatul a menționat, de asemenea, că un candidat la președinție a beneficiat de o expunere masivă pe TikTok, platformă care nu l-a marcat ca pe un candidat politic, nerespectând astfel legislația electorală privind marcarea materialelor electorale.

Membrii CSAT au solicitat autorităților competente să clarifice situația și să ia măsurile necesare. .

Alegerile parlamentare din ziua următoare reprezintă un moment crucial pentru viitorul României, o decizie existențială care ne obligă să alegem între două căi distincte și profund opuse. Pe de o parte, se află calea democrației, a valorilor fundamentale europene care ne-au ghidat evoluția ca națiune modernă, o cale bazată pe respectul pentru pluralism, libertate și statul de drept.

Pe de altă parte, se profilează spectrul izolaționismului, al unui misticism extremist și al urii față de valorile occidentale, o amenințare directă la adresa coeziunii sociale și a viitorului nostru european. Președintele Klaus Iohannis a subliniat gravitatea acestui moment, declarând că rezultatul scrutinului este de o importanță capitală, indiferent de intențiile binevoitoare ale viitorului președinte. Formarea unui guvern stabil depinde în totalitate de capacitatea liderului desemnat de a coagula o majoritate parlamentară.

Această realitate evidențiază necesitatea unor alegeri transparente și lipsite de orice urmă de dubiu. Încrederea cetățenilor în instituțiile statului, esențială pentru funcționarea democrației, este iremediabil afectată de evenimentele recente, a avertizat Iohannis.

Președintele a lansat un apel insistent către toate autoritățile responsabile de buna desfășurare a procesului electoral, solicitându-le să asigure credibilitatea și autenticitatea rezultatelor, reflectând cu exactitate voința cetățenilor. "Știu că în urma evenimentelor din ultimele zile simțiți că vă pierdeți încrederea în instituțiile statului, în puterea și în legitimitatea votului, care reprezintă esența democrației.

De aceea, fac un apel la toate autoritățile implicate în gestionarea procesului electoral și în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate și să reflecte în mod real opțiunea și voința cetățenilor”, a punctat președintele. Într-o intervenție ulterioară, Iohannis a adresat un mesaj direct electoratului, îndemnând cetățenii să reafirme opțiunea pro-europeană și atlantistă a României. Aderarea la UE și NATO, obținută prin sacrificii considerabile, nu poate fi pusă la îndoială.

Într-un context marcat de o creștere îngrijorătoare a extremismului, populismului și dezinformării, respingerea fermă a discursului fals pacificator, care maschează o viziune anti-europeană, devine o necesitate stringentă. Politicienii care cultivă aceste idei urmăresc dezbinarea societății, generând rupturi sociale profunde și punând în pericol unitatea națională, o unitate greu construită și consolidată, cu sacrificii enorme, așa cum a fost Marea Unire din 1918. Președintele a subliniat lipsa unor soluții miraculoase sau a unor lideri mesianici.

Cei care promit astfel de soluții riscă să devieze România de la traiectoria sa democratică, punând în pericol libertățile și drepturile cetățenilor. Acesta a fost primul discurs public al președintelui după alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, unde după ce a votat la Liceul Jean Monnet din București, le-a transmis un scurt mesaj românilor: „Să poftească la vot!”. În ceea ce privește acuzațiile de ingerințe externe în alegeri și promovarea preferențială a anumitor candidați pe rețelele de socializare, Administrația Prezidențială a declarat pe 25 noiembrie că președintele nu a primit informații oficiale de la serviciile de informații în această privință.

"Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni”, se spunea în răspunsul Administrației Prezidențiale. Cu toate acestea, o ședință a CSAT din 28 noiembrie a confirmat existența unor atacuri cibernetice menite să influențeze alegerile prezidențiale.

Comunicatul emis după ședință a evidențiat vulnerabilitatea României, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, la acțiuni ostile din partea unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, care urmăresc să afecteze coeziunea socială și agenda publică. Comunicatul a menționat, de asemenea, un caz specific de promovare preferențială a unui candidat prezidențial pe platforma TikTok.

CSAT a solicitat autorităților competente să investigheze aceste aspecte. .

După scrutinul prezidențial din 24 noiembrie 2024, în care și-a exercitat dreptul la vot la Liceul Jean Monnet din București, președintele Klaus Iohannis a lansat un apel concis către cetățeni: „Să poftească la vot!”. Ulterior, într-o intervenție mai amplă, destinată electoratului, a reiterat necesitatea confirmării orientării pro-europene și atlantiste a României, subliniind sacrificiile majore făcute pentru aderarea la Uniunea Europeană și NATO.

Această îndemnare vine într-un context marcat de o îngrijorătoare ascensiune a extremismului, populismului și dezinformării, fenomene care subminează democrația și stabilitatea națională. Președintele a atras atenția asupra pericolului reprezentat de discursul fals pacificator, o strategie manipulatorie care ascunde, în realitate, o agendă anti-europeană.

Politicienii care adoptă astfel de tactici urmăresc dezbinarea societății, generând rupturi sociale profunde și adâncind clivaje, o situație diametral opusă idealului Marii Uniri din 1918, care a demonstrat puterea unității naționale. Este crucial să înțelegem că nu există soluții miraculoase sau lideri mesianici capabili să rezolve instantaneu toate problemele națiunii. Prezentarea unor astfel de soluții este, de regulă, o iluzie menită să ascundă o lipsă de responsabilitate și o strategie politică lipsită de fundamentare.

Promisiunile nesusținute de realitate pot conduce, pe termen lung, la deraierea României de la traiectoria sa democratică, cu consecințe grave: reducerea libertăților cetățenești, amplificarea suferinței, privatiuni economice și pierderea unor drepturi fundamentale, garantate în prezent de cadrul constituțional și legislativ. Reacția președintelui, prima sa apariție publică consistentă după alegeri, a fost precedată de un şir de evenimente și declarații oficiale. Pe 25 noiembrie, Administrația Prezidențială a răspuns solicitărilor mai multor redacții, precizând că șeful statului nu primise informări din partea serviciilor de informații cu privire la interferențe în procesul electoral sau despre modalitatea prin care Călin Georgescu a fost promovat pe rețelele de socializare.

"Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni”, a fost comunicatul oficial. Situația s-a schimbat însă după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 28 noiembrie. Comunicatul transmis la finalul ședinței, convocată de președintele Iohannis, a dezvăluit existența unor atacuri cibernetice menite să influențeze rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale.

Administrația Prezidențială a subliniat că „în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială”. Mai mult, comunicatul a evidențiat faptul că un candidat prezidențial a beneficiat de o expunere mediatică excesivă datorită unui tratament preferențial acordat de platforma TikTok, care nu l-a marcat drept candidat politic și nu i-a solicitat respectarea obligației de a marca materialele electorale video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă.

CSAT a solicitat autorităților competente să investigheze aceste aspecte și să ia măsurile necesare. .

În contextul alegerilor prezidențiale din 2024, Administrația Prezidențială a oferit, pe 25 noiembrie, un răspuns oficial la solicitările unor redacții media, clarificând poziția președintelui Klaus Iohannis cu privire la eventualele interferențe în procesul electoral. Răspunsul a infirmat primirea unor informații din partea serviciilor secrete sau a altor instituții ale statului privind existența unor riscuri de influențare externă asupra alegerilor sau manipulare a rezultatelor.

Mai exact, comunicatul Administrației Prezidențiale a subliniat faptul că: „Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni”. Această declarație se referea explicit la lipsa de informații cu privire la promovarea candidatului Călin Georgescu pe rețelele de socializare. Situația s-a schimbat însă semnificativ trei zile mai târziu.

Pe 28 noiembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocat de președintele Iohannis, a desfășurat o ședință dedicată securității procesului electoral. Concluziile ședinței, publicate într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, au dezvăluit o imagine mult diferită.

CSAT a confirmat existența unor atacuri cibernetice vizând influențarea primului tur al alegerilor prezidențiale, subliniind gravitatea situației. Comunicatul a evidențiat vulnerabilitatea României, alături de alte state din Flancul Estic al NATO, la acțiuni ostile din partea unor actori statali și non-statali, menționând explicit Federația Rusă ca fiind o sursă principală a acestor amenințări.

Administrația Prezidențială a citat în comunicat îngrijorarea CSAT cu privire la „interesul în creștere al Federației Ruse pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială”. Comunicatul a mers mai departe, dezvăluind un caz concret de posibilă manipulare electorală prin intermediul platformei TikTok. Se menționa faptul că: „un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală”.

Fără a numi explicit candidatul, comunicatul a evidențiat o încălcare a legislației electorale, sugerând o manipulare favorabilă unui anumit candidat prin lipsa de moderare a conținutului de pe platformă. În încheiere, comunicatul a precizat că CSAT a solicitat autorităților competente – instituții de securitate națională, autorități electorale și organe de urmărire penală – să inițieze urgente investigații „pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința Consiliului”, subliniind gravitatea situației și necesitatea unei acțiuni rapide și eficiente pentru a asigura integritatea procesului electoral. .