Familia lui Sorin Cârțu, apariție publică după revenirea sa în Bănie
Sursa imagine:
Sorin Cârțu (69 de ani), singurul jucător care a reușit să-i înscrie 4 goluri lui Helmut Duckadam (65 de ani) într-un singur meci, a reacționat cu tristețe la moartea legendarului portar. Evenimentul amintit a avut loc în 1983, când Craiova Maxima a învins Steaua cu 5-2, Cârțu marcând patru goluri, deși a ratat și un penalty. Revenit la Universitatea Craiova ca președinte, Cârțu își amintește de Duckadam ca fiind un om extraordinar, lipsit de scandaluri, atât pe teren, cât și în emisiunile sportive. Cârțu regretă faptul că Duckadam a renunțat la fotbal relativ devreme, la aproximativ 27 de ani, imediat după câștigarea Cupei Campionilor Europeni.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Fostul mare atacant își amintește cu amărăciune de un meci crucial în care a ratat nu doar o ocazie importantă, ci și un penalty, în fața unui portar destinat să intre în istoria fotbalului pentru reflexele sale extraordinare la loviturile de la 11 metri. Această întâlnire pe terenul de joc a lăsat o amprentă profundă, contrastând dureros cu amintirea omului din spatele măștilor de portar.
Într-un interviu acordat prosport.ro, Cârțu a dezvăluit sentimentele sale profunde față de acest adversar, subliniind contrastul brutal dintre rivalitatea sportivă și realitatea vieții: „Nu mai contează că am fost adversari pe terenul de joc, dar viața asta este total nedreaptă. Omul ăsta a fost un om care nu s-a certat cu nimeni.
A fost pâinea lui Dumnezeu. Și la emisiunile sportive nu ați văzut că Helmuth nu producea scandal? Analiza foarte obiectiv meciurile.” Cuvintele sale pictură un portret al lui Helmuth, nu doar ca un adversar formidabil, ci și ca o personalitate excepțională, un om de o noblețe rară, lipsit de orice urmă de agresivitate sau scandal.
Această imagine a unui caracter impecabil este completată de observația lui Cârțu despre cariera prematură a lui Helmuth, o carieră strălucitoare, dar scurtă: „Helmuth a fost un caracter foarte frumos, dar din păcate el a plecat de pe terenul de joc destul de devreme. Mi se pare că Helmuth a terminat cu fotbalul pe la vreo 27 de ani, chiar după ce a câștigat Cupa Campionilor Europeni”.
Astfel, amintirea unui penalty ratat se transformă într-o meditație asupra efemerității vieții și a valorii unor calități umane rare, juxtapunând performanța sportivă cu o personalitate marcantă, marcată de o prematură retragere, chiar după atingerea apogeului carierei sale, triumful cuceririi Cupei Campionilor Europeni la doar 27 de ani. Tragedia este accentuată de contrastul dintre excelența sportivă și fragilitatea existenței umane, o reflecție profundă declanșată de o simplă amintire a unui meci de fotbal. .
