Diaspora votează! LIVE TEXT: Turul 2 alegeri prezidențiale 2024

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2024 se apropie, iar românii din diaspora își vor putea exercita dreptul la vot în perioada 6-8 decembrie. Până la ora 7:00 dimineața a zilei de 6 decembrie (ora României), aproape 200 de români au votat deja în secțiile din Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud, conform datelor Autorității Electorale Permanente (AEP).

Numărul total de voturi înregistrate la această oră era de 3.213, din care 3.028 prin corespondență și 185 pe liste suplimentare. Secțiile de votare din străinătate își vor deschide porțile treptat, la ora 12:00, ora locală.

Votul în străinătate se va desfășura pe parcursul a trei zile, cu următoarele intervale orare: vineri, 6 decembrie 2024, între orele locale 12:00 și 21:00; sâmbătă, 7 decembrie 2024, între orele locale 7:00 și 21:00; și duminică, 8 decembrie 2024, între orele locale 7:00 și 21:00. Există posibilitatea prelungirii programului până la ora 23:59, în ziua de duminică, 8 decembrie, pentru cetățenii aflați în sediul sau la rând la secția de votare. Dreptul de vot în străinătate este acordat tuturor cetățenilor români cu vârsta de 18 ani împliniți până în ziua alegerilor, indiferent de domiciliu sau reședință.

Sunt excluși de la vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, precum și persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă. Cetățenii români pot vota la orice secție din străinătate, prezentând un act de identitate valid emis de statul român: cartea de identitate (inclusiv cea electronică și provizorie), buletinul de identitate, pașaportul (diplomatic, diplomatic electronic, de serviciu, de serviciu electronic, simplu, simplu electronic, simplu temporar) și, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar. AEP a înființat 951 de secții de votare în străinătate.

Cele mai multe cereri de înregistrare s-au înregistrat în Țările de Jos (1.653), Marea Britanie (1.107), Germania (732), Italia (478), Franța (471), Belgia (436) și Spania (409). Alegătorii pot vota pe liste electorale suplimentare la orice secție.

Lista completă a secțiilor de votare este disponibilă online [AICI](linkul va fi înlocuit cu linkul real). Informații în timp real despre prezența la vot sunt disponibile pe site-ul prezenta.roaep.ro. În turul doi al alegerilor prezidențiale se vor confrunta Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR).

După primul tur, Călin Georgescu a obținut 22,94% (2.120.401 voturi), iar Elena Lasconi 19,17% (1.772.500 voturi), conform rezultatelor oficiale ale BEC. Rezultatele inițiale au fost contestate, urmată de o renumărare parțială a voturilor (161 de secții din străinătate și toate secțiile din țară, cu excepția a 4 din Dolj).

După renumărare, rezultatele au fost: Călin Georgescu - 1.804.607 voturi, Marcel Ciolacu (PSD) - 1.750.031 voturi, Elena Lasconi - 1.623.482 voturi. Curtea Constituțională a respins contestațiile, declarând valabile rezultatele primului tur și confirmând desfășurarea turului doi conform calendarului inițial.

Președintele CCR, Marian Enache, a explicat decizia Curții, subliniind că diferențele constatate nu indică fraude, ci potențiale erori materiale. După validarea rezultatelor, BEC a stabilit machetele buletinelor de vot, Călin Georgescu fiind plasat pe prima poziție, urmat de Elena Lasconi. În secțiile de votare, alegătorii trebuie să prezinte actul de identitate, să semneze lista electorală, să primească buletinul de vot, să îl ștampileze pentru candidatul ales și să îl introducă în urnă.

În străinătate nu se folosește urna mobilă. Candidatul cu cele mai multe voturi valabil exprimate va fi declarat câștigător.

Mandatul președintelui este de 5 ani. .

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2024 se apropie, iar cetățenii români din străinătate își vor putea exercita dreptul la vot în perioada 6-8 decembrie. Până vineri, 6 decembrie, ora 7:00 (ora României), aproape 200 de români au votat deja în secțiile din Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud, conform datelor Autorității Electorale Permanente (AEP).

La aceeași oră, numărul total al voturilor din străinătate se situa la 3.213, dintre care 3.028 au fost exprimate prin corespondență, iar 185 pe liste suplimentare. Secțiile de votare din străinătate își deschid porțile treptat, începând cu ora 12:00, ora locală. Votarea în străinătate se va desfășura pe parcursul a trei zile: vineri, 6 decembrie, între orele 12:00 și 21:00 (ora locală); sâmbătă, 7 decembrie, între orele 7:00 și 21:00 (ora locală); și duminică, 8 decembrie, între orele 7:00 și 21:00 (ora locală).

Există posibilitatea prelungirii programului până la ora 23:59, duminică, 8 decembrie, pentru cetățenii prezenți în sediul sau la coadă la secția de votare. Dreptul de vot în străinătate este acordat cetățenilor români cu drept de vot care se află în străinătate în ziua alegerilor, indiferent de domiciliu sau reședință. Legislația prevede că au drept de vot cetățenii români care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor, excluzând debilii, alienații mintal puși sub interdicție și persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.

Pentru a vota, alegătorii trebuie să prezinte un act de identitate valabil emis de statul român: cartea de identitate (simplă sau electronică), cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul (diplomatic, de serviciu sau simplu, simplu temporar, electronic sau neelectronic), iar pentru elevii din școlile militare, carnetul de serviciu militar. AEP a înființat 951 de secții de votare în străinătate, cu cele mai multe cereri înregistrate în Țările de Jos (1.653), Marea Britanie (1.107), Germania (732), Italia (478), Franța (471), Belgia (436) și Spania (409). Alegătorii pot vota la orice secție de votare pe liste electorale suplimentare.

Lista completă a secțiilor de votare din diaspora este disponibilă online. Informații despre prezența la vot se pot găsi în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro. Al doilea tur al alegerilor prezidențiale se va desfășura între Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR).

După primul tur, desfășurat între 22-24 noiembrie în diaspora și 24 noiembrie în țară, Călin Georgescu a obținut 22,94% (2.120.401 voturi), iar Elena Lasconi 19,17% (1.772.500 voturi), potrivit rezultatelor oficiale ale BEC. Urmați de Marcel Ciolacu (PSD), George Simion (AUR), Nicolae Ciucă (PNL), Mircea Geoană (independent), Kelemen Hunor (UDMR), Cristian Diaconescu (independent), Cristian Terheș, Ana Birchall, Ludovic Orban, Sebastian-Constantin Popescu, Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru și Silviu Predoiu. La 27 noiembrie 2024, Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu au solicitat Curții Constituționale anularea rezultatelor din primul tur, cerere urmată de o solicitare a CCR către BEC pentru renumărarea voturilor.

Renumărarea parțială (161 de secții din străinătate din 950 și toate secțiile din țară, cu excepția a 4 din Dolj) s-a finalizat pe 2 decembrie. Rezultatele după renumărare: Călin Georgescu - 1.804.607 voturi; Marcel Ciolacu - 1.750.031 voturi; Elena Lasconi - 1.623.482 voturi.

Curtea Constituțională a respins solicitarea de anulare a lui Cristian Terheș, motivând că diferențele de voturi nu indică fraude, ci doar posibile erori materiale. După validarea rezultatelor de către CCR, BEC a stabilit machetele buletinelor de vot, Călin Georgescu ocupând prima poziție, urmat de Elena Lasconi. În secțiile de votare, alegătorul prezintă actul de identitate, semnează lista electorală, primește buletinul de vot, ștampilează candidatul ales și introduce buletinul în urnă (îndoindu-l astfel încât ștampila de control să rămână vizibilă).

În străinătate nu se utilizează urna mobilă. Candidatul cu cele mai multe voturi valabil exprimate va fi declarat câștigător, mandatul președintelui fiind de 5 ani. .

Alegerile prezidențiale din 2024 au oferit cetățenilor români din țară și din diaspora oportunitatea de a-și alege președintele. Dreptul de vot a fost acordat tuturor cetățenilor români cu vârsta de 18 ani împliniți până în ziua alegerilor, cu excepția persoanelor puse sub interdicție judiciară (debilitate mintală sau alienare mintală) și a celor condamnate definitiv la pierderea drepturilor electorale.

Locul de reședință sau domiciliu nu a constituit o barieră pentru exercitarea acestui drept fundamental, cetățenii români aflați în străinătate, indiferent de durata șederii, având posibilitatea de a vota la secțiile speciale amenajate în acest sens. Pentru a vota în străinătate, alegătorii au fost obligați să prezinte un act de identitate valabil emis de autoritățile române, incluzând cartea de identitate (simplă sau electronică), cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul (diplomatic, de serviciu sau simplu, în variantele clasice sau electronice), pașaportul simplu temporar și, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a organizat 951 de secții de votare în străinătate, numărul cel mai mare de cereri de înregistrare fiind înregistrat în Țările de Jos (1.653), Marea Britanie (1.107), Germania (732), Italia (478), Franța (471), Belgia (436) și Spania (409). Un aspect important a fost flexibilitatea oferită alegătorilor: aceștia au putut vota la orice secție de votare din străinătate, pe liste electorale suplimentare.

Locațiile exacte ale secțiilor de votare au fost publicate online, iar informații privind prezența la vot au fost disponibile în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro. Primul tur al alegerilor, desfășurat între 22-24 noiembrie în diaspora și pe 24 noiembrie în țară, a avut rezultate surprinzătoare. Călin Georgescu (independent) a obținut 22,94% (2.120.401 voturi), urmat de Elena Lasconi (USR) cu 19,17% (1.772.500 voturi), potrivit rezultatelor oficiale ale BEC.

Pe următoarele locuri s-au clasat Marcel Ciolacu (PSD), George Simion (AUR), Nicolae Ciucă (PNL), Mircea Geoană (independent), Kelemen Hunor (UDMR), Cristian Diaconescu (independent), Cristian Terheș, Ana Birchall, Ludovic Orban, Sebastian-Constantin Popescu, Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru și Silviu Predoiu. Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu au contestat rezultatele, solicitând Curții Constituționale anularea acestora. După o cerere din partea CCR de renumărare a voturilor (161 de secții din străinătate și toate din țară, cu excepția a 4 din Dolj), BEC a prezentat rezultatele renumărării parțiale la 2 decembrie.

Curtea Constituțională, după analizarea situației, a respins contestația, argumentând că diferențele constatate nu indicau fraude care să modifice rezultatul alegerilor, ci mai degrabă erori materiale în numărarea voturilor. Președintele CCR, Marian Enache, a explicat decizia Curții, subliniind că "Curtea a observat că, din sesizarea contestatorului, voturile din Diaspora nu au fost contestate şi, ca atare, în condiţiile date, a apreciat că nu se mai impune renumărarea acestora.

În evaluarea Curţii, chiar dacă au fost constatate unele diferenţe de voturi între candidaţi, dar în măsura în care aceste diferenţe nu rezultă ca fiind provenite din fraude de natură să modifice rezultatul alegerilor, ele sunt considerate doar posibile erori materiale în numărarea voturilor exprimate, fără relevanţă în stabilirea rezultatului de reconfigurare a clasamentului candidaților, potrivit rezultatului pe care l-am primit de la Biroul Electoral Central şi care nu ne-a învederat faptul constatării unor fraude în exerciţiul votului pentru alegerile prezidențiale". După validarea rezultatelor de către Curtea Constituțională, BEC a stabilit machetele buletinelor de vot, Călin Georgescu ocupând prima poziție, urmat de Elena Lasconi, în urma tragerii la sorți. Procesul de votare a fost simplu: prezentarea actului de identitate, semnarea listei electorale, primirea buletinului de vot, ștampilarea candidatului preferat și introducerea buletinului în urnă (cu ștampila de control vizibilă). Urnele mobile nu au fost utilizate în străinătate.

Câștigătorul alegerilor va fi candidatul cu cele mai multe voturi valabil exprimate, urmând să dețină mandatul pentru o perioadă de 5 ani. .

Alegerile prezidențiale din România 2024 au cunoscut un final palpitant, cu un tur doi decisiv între Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR). După primul tur, desfășurat între 22 și 24 noiembrie în Diaspora și pe 24 noiembrie în țară, rezultatele oficiale ale BEC au plasat pe Călin Georgescu în frunte cu 22,94% (2.120.401 voturi), urmat de Elena Lasconi cu 19,17% (1.772.500 voturi).

În urma acestui prim tur, s-au înregistrat următoarele rezultate pentru ceilalți candidați: Marcel Ciolacu (PSD) – 19,14% (1.769.760 voturi); George Simion (AUR) – 13,86% (1.281.325 voturi); Nicolae Ciucă (PNL) – 8,78% (811.952 voturi); Mircea Geoană (independent) – 6,31% (583.898 voturi); Kelemen Hunor (UDMR) – 4,50% (416.353 voturi); Cristian Diaconescu (independent) – 3,10% (286.842 voturi); Cristian Terheș – 1,03% (95.782 voturi); Ana Birchall (independentă) – 0,46% (42.853 voturi); Ludovic Orban – 0,21% (20.089 voturi); Sebastian-Constantin Popescu – 0,15% (14.683 voturi); Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – 0,15% (14.502 voturi); și Silviu Predoiu – 0,12% (11.246 voturi). Contestațiile ulterioare ale lui Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu, depuse la Curtea Constituțională pe 27 noiembrie, au dus la cererea de renumărare a voturilor de către CCR pe 28 noiembrie. Renumerarea parțială, finalizată pe 2 decembrie, a cuprins 161 de secții din străinătate (din totalul de 950) și toate secțiile din țară, cu excepția a 4 din Dolj.

Rezultatele renumărării parțiale au arătat următoarele: Călin Georgescu – 1.804.607 voturi; Marcel Ciolacu – 1.750.031 voturi; Elena Lasconi – 1.623.482 voturi. Curtea Constituțională, după primirea procesului verbal de la BEC, a respins contestația lui Cristian Terheș, validând astfel primul tur și menținând calendarul inițial pentru turul doi.

Președintele CCR, Marian Enache, a explicat decizia astfel: „Curtea a observat că, din sesizarea contestatorului, voturile din Diaspora nu au fost contestate şi, ca atare, în condiţiile date, a apreciat că nu se mai impune renumărarea acestora. În evaluarea Curţii, chiar dacă au fost constatate unele diferenţe de voturi între candidaţi, dar în măsura în care aceste diferenţe nu rezultă ca fiind provenite din fraude de natură să modifice rezultatul alegerilor, ele sunt considerate doar posibile erori materiale în numărarea voturilor exprimate, fără relevanţă în stabilirea rezultatului de reconfigurare a clasamentului candidaţilor, potrivit rezultatului pe care l-am primit de la Biroul Electoral Central şi care nu ne-a învederat faptul constatării unor fraude în exerciţiul votului pentru alegerile prezidențiale”. După validarea de către Curtea Constituțională, Biroul Electoral Central a stabilit machetele buletinelor de vot, Călin Georgescu ocupând prima poziție, urmat de Elena Lasconi.

În ceea ce privește desfășurarea votului, atât în țară cât și în străinătate, unde AEP a înființat 951 de secții, procedura este simplă: prezentarea actului de identitate, semnarea listei electorale, primirea buletinului de vot, ștampilarea candidatului preferat și introducerea buletinului în urnă (în străinătate neexistând urna mobilă). Cele mai multe cereri de vot în străinătate s-au înregistrat în: Țările de Jos (1.653), Marea Britanie (1.107), Germania (732), Italia (478), Franța (471), Belgia (436) și Spania (409).

Alegătorii pot vota la orice secție de votare pe liste electorale suplimentare. Lista sediilor secțiilor de votare din Diaspora este disponibilă AICI, iar informații în timp real despre prezența la vot se pot găsi pe prezenta.roaep.ro.

Candidatul care obține cel mai mare număr de voturi valabil exprimate va fi declarat câștigător, pentru un mandat de 5 ani. .

Alegerile prezidențiale din 2024 au cunoscut un nivel ridicat de participare în Diaspora, cu 951 de secții de votare înființate în străinătate, conform datelor Autorității Electorale Permanente (AEP). Numărul cel mai mare de cereri de vot la secție a fost înregistrat în Țările de Jos (1.653), urmate de Marea Britanie (1.107), Germania (732), Italia (478), Franța (471), Belgia (436) și Spania (409).

Un aspect important este flexibilitatea oferită alegătorilor din diaspora, care au putut opta pentru votul la orice secție de votare, pe liste electorale suplimentare. Lista completă a sediilor secțiilor de votare din străinătate este disponibilă online [AICI](linkul_lipseste).

Informații actualizate privind prezența la vot în străinătate sunt furnizate în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro. Turul întâi al alegerilor prezidențiale, desfășurat între 22 și 24 noiembrie în diaspora și pe 24 noiembrie în țară, a evidențiat o competiție strânsă între mai mulți candidați. Călin Georgescu (independent) a obținut 22,94% din voturi (2.120.401 voturi), iar Elena Lasconi (USR) 19,17% (1.772.500 voturi), potrivit rezultatelor oficiale ale Biroului Electoral Central (BEC).

Pe următoarele poziții s-au clasat: Marcel Ciolacu (PSD) cu 19,14% (1.769.760 voturi), George Simion (AUR) cu 13,86% (1.281.325 voturi), Nicolae Ciucă (PNL) cu 8,78% (811.952 voturi), Mircea Geoană (independent) cu 6,31% (583.898 voturi), Kelemen Hunor (UDMR) cu 4,50% (416.353 voturi), Cristian Diaconescu (independent) cu 3,10% (286.842 voturi), Cristian Terheș cu 1,03% (95.782 voturi), Ana Birchall (independentă) cu 0,46% (42.853 voturi), Ludovic Orban cu 0,21% (20.089 voturi), Sebastian-Constantin Popescu cu 0,15% (14.683 voturi), Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru cu 0,15% (14.502 voturi) și Silviu Predoiu cu 0,12% (11.246 voturi). Contestarea rezultatelor primului tur a dus la intervenția Curții Constituționale a României. La 27 noiembrie 2024, Cristian Terheș și Sebastian-Constantin Popescu au solicitat anularea rezultatelor, iar pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională a cerut BEC renumărarea voturilor.

Renumerarea parțială, finalizată pe 2 decembrie, a inclus 161 de secții din străinătate (din cele 950 organizate) și toate secțiile din țară, cu excepția a 4 din Dolj. Rezultatele renumărării parțiale au fost: Călin Georgescu – 1.804.607 voturi, Marcel Ciolacu – 1.750.031 voturi și Elena Lasconi – 1.623.482 voturi.

Curtea Constituțională a respins contestația lui Cristian Terheș pe 2 decembrie, justificând decizia prin lipsa unor fraude care să afecteze rezultatul alegerilor și prin considerarea diferențelor de voturi drept erori materiale, așa cum a explicat președintele CCR, Marian Enache: „Curtea a observat că, din sesizarea contestatorului, voturile din Diaspora nu au fost contestate şi, ca atare, în condiţiile date, a apreciat că nu se mai impune renumărarea acestora. În evaluarea Curţii, chiar dacă au fost constatate unele diferenţe de voturi între candidaţi, dar în măsura în care aceste diferenţe nu rezultă ca fiind provenite din fraude de natură să modifice rezultatul alegerilor, ele sunt considerate doar posibile erori materiale în numărarea voturilor exprimate, fără relevanţă în stabilirea rezultatului de reconfigurare a clasamentului candidaților, potrivit rezultatului pe care l-am primit de la Biroul Electoral Central şi care nu ne-a învederat faptul constatării unor fraude în exercițiul votului pentru alegerile prezidențiale”. După validarea rezultatelor de către Curtea Constituțională, BEC a stabilit machetele buletinelor de vot, Călin Georgescu ocupând prima poziție și Elena Lasconi a doua, în urma tragerii la sorți.

Turul doi al alegerilor prezidențiale se va desfășura conform calendarului inițial, cu Călin Georgescu și Elena Lasconi ca candidați. Procedura de vot este simplă: prezentarea actului de identitate, semnarea listei electorale, primirea buletinului de vot, ștampilarea candidatului preferat și introducerea buletinului în urnă (în străinătate nu se utilizează urna mobilă).

Candidatul cu cele mai multe voturi valabil exprimate va fi declarat câștigător, pentru un mandat de 5 ani. .

Alegerile prezidențiale din 2024 au cunoscut un final palpitant, cu un prim tur marcat de o competiție strânsă între mai mulți candidați. După scrutinul desfășurat între 22-24 noiembrie în Diaspora și pe 24 noiembrie în țară, rezultatele oficiale ale Biroului Electoral Central (BEC) au plasat pe Călin Georgescu (independent) pe primul loc, cu 22,94% (2.120.401 voturi), urmat îndeaproape de Elena Lasconi (USR) cu 19,17% (1.772.500 voturi).

Această diferență relativ mică a prevestit o bătălie strânsă în turul doi. Pe următoarele poziții s-au clasat Marcel Ciolacu (PSD) cu 19,14% (1.769.760 voturi), George Simion (AUR) cu 13,86% (1.281.325 voturi), Nicolae Ciucă (PNL) cu 8,78% (811.952 voturi), Mircea Geoană (independent) cu 6,31% (583.898 voturi), Kelemen Hunor (UDMR) cu 4,50% (416.353 voturi), Cristian Diaconescu (independent) cu 3,10% (286.842 voturi), Cristian Terheș cu 1,03% (95.782 voturi), Ana Birchall (independentă) cu 0,46% (42.853 voturi), Ludovic Orban cu 0,21% (20.089 voturi), Sebastian-Constantin Popescu cu 0,15% (14.683 voturi), Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru cu 0,15% (14.502 voturi) și Silviu Predoiu cu 0,12% (11.246 voturi). Însă, cursa electorală nu s-a încheiat aici.

La data de 27 noiembrie 2024, Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu au depus o contestație la Curtea Constituțională, solicitând anularea rezultatelor primului tur. Curtea Constituțională, în data de 28 noiembrie, a dispus renumărarea voturilor, termenul fiind stabilit pentru 2 decembrie.

Această renumărare parțială, care a inclus 161 de secții din străinătate (din totalul de 950) și toate secțiile din țară (cu excepția a 4 din Dolj), a modificat ușor situația: Călin Georgescu a obținut 1.804.607 voturi, Marcel Ciolacu 1.750.031 voturi, iar Elena Lasconi 1.623.482 voturi. În final, pe 2 decembrie, Curtea Constituțională, după analizarea procesului verbal centralizator transmis de BEC, a respins contestația lui Cristian Terheș, președintele CCR, Marian Enache, explicând decizia: "Curtea a observat că, din sesizarea contestatorului, voturile din Diaspora nu au fost contestate şi, ca atare, în condiţiile date, a apreciat că nu se mai impune renumărarea acestora.

În evaluarea Curţii, chiar dacă au fost constatate unele diferenţe de voturi între candidaţi, dar în măsura în care aceste diferenţe nu rezultă ca fiind provenite din fraude de natură să modifice rezultatul alegerilor, ele sunt considerate doar posibile erori materiale în numărarea voturilor exprimate, fără relevanţă în stabilirea rezultatului de reconfigurare a clasamentului candidaților, potrivit rezultatului pe care l-am primit de la Biroul Electoral Central şi care nu ne-a învederat faptul constatării unor fraude în exerciţiul votului pentru alegerile prezidențiale". După validarea rezultatelor de către Curtea Constituțională, BEC a stabilit macheta buletinelor de vot pentru turul al doilea. Tragerea la sorți a desemnat ordinea candidaților pe buletin: Călin Georgescu pe prima poziție și Elena Lasconi pe a doua.

Turul al doilea va fi decis de numărul de voturi valabil exprimate, iar mandatul viitorului președinte va fi de 5 ani. Procedura de vot este simplă: prezentarea actului de identitate, semnarea listei electorale, primirea buletinului de vot, ștampilarea candidatului preferat și introducerea buletinului în urnă (în străinătate nu se utilizează urna mobilă). .

Procesul de votare este unul simplu și direct, dar respectând câțiva pași esențiali pentru validarea votului. Începe cu prezentarea actului de identitate, un document obligatoriu, operatorului de calculator din secția de votare.

Acesta va scana și valida documentul, verificând astfel identitatea alegătorului și dreptul său de vot. După această etapă, alegătorul se îndreaptă către membrii biroului electoral, unde va semna sau va fi însemnat și va semna pe lista electorală, confirmând astfel participarea sa la scrutin.

Ulterior, alegătorul primește buletinul de vot. Este crucial ca acesta să aplice ștampila cu mențiunea "VOTAT" pe candidatul său preferat, asigurându-se că ștampila este vizibilă și clară.

Înainte de a introduce buletinul în urnă, este obligatoriu să-l îndoiți, astfel încât ștampila de control a secției de votare să rămână vizibilă în exterior, permițând verificarea ulterioară a votului. Un aspect important de menționat este că, în cazul votării în străinătate, nu se folosește urna mobilă.

Câștigătorul alegerilor va fi candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Mandatul președintelui României, ales în urma acestui scrutin, va avea o durată de 5 ani.

Aceste informații sunt oferite de Observator, o sursă media care se concentrează pe informarea cetățenilor cu privire la evenimentele importante, precum și la aspectele cotidiene ale vieții. Observator, "Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie".

Pentru a ne menține conectați cu publicul nostru, vă invităm să participați la sondajul nostru: Aveți încredere în influencerii de pe rețelele de socializare? Răspunsul dumneavoastră este important! Puteți urmări știrile Observator și pe platformele Google News și WhatsApp. .

Influencerii de pe rețelele sociale: oglindă a încrederii sau sursă de manipulare? Aceasta este întrebarea care ne preocupă astăzi. Într-un univers digital saturat de conținut, unde imaginea perfectă și viața idealizată sunt la ordinea zilei, ne confruntăm cu o dilemă crucială: până ce punct putem avea încredere în mesajele transmise de influenceri? Acești promotori de branduri, cu milioane de urmăritori, își construiesc o imagine publică atent studiată, influențând deciziile de cumpărare, opțiunile de viață și chiar percepția asupra realității a unui număr impresionant de oameni.

Dar cât de autentică este această imagine? Cât de mult din ceea ce vedem este realitate și cât este marketing subtil, menit să ne determine să achiziționăm produse sau servicii? Întrebarea este una complexă, fără un răspuns univoc. Mulți consideră că influencerii sunt surse credibile de informație, apreciind recomandările lor și identificându-se cu stilul lor de viață.

Alții, însă, sunt sceptici, conștienți de faptul că imaginea prezentată online este adesea o construcție artificială, menită să vândă un produs sau o idee. Așadar, întrebarea rămâne deschisă: aveți sau nu încredere în influencerii de pe rețelele de socializare? Răspunsul este personal și depinde de mai mulți factori, printre care gradul de informare, abilitatea de a discerne între conținut autentic și marketing disimulat, precum și conștientizarea propriei vulnerabilități la influența digitală.

Indiferent de răspunsul dumneavoastră, vă invităm să rămâneți informați prin intermediul știrilor Observator, disponibile și pe Google News și WhatsApp. 📰 .

Vrei să fii la curent cu cele mai recente evenimente? Atunci nu rata ştirile Observator! Pentru a te asigura că eşti informat în timp real, îți oferim acum două canale suplimentare de acces la informații - pe lângă vizionarea emisiunii TV, te poți abona la fluxul nostru de știri pe Google News și poți primi notificări directe pe WhatsApp. Astfel, vei primi instantaneu cele mai importante actualizări, indiferent unde te afli.

Fie că ești acasă, la birou sau în deplasare, Observator îți oferă acces facil la informațiile de care ai nevoie. Alătură-te comunității noastre online și fii mereu informat cu ajutorul platformelor Google News și WhatsApp, oferindu-ți astfel un plus de confort și rapiditate în accesarea știrilor.

Nu rata niciun detaliu important! Alege metoda care ți se potrivește cel mai bine și rămâi conectat la Observator. Abonează-te acum și ține pasul cu actualitatea! 📰 .