Coaliția pro-europeană: În căutarea candidatului ideal la prezidențiale

Scenariul alegerilor prezidențiale din primăvară se conturează cu o serie de posibilități, fiecare având puncte forte și slabe, dependentă de dinamica politică și de acceptabilitatea socială a candidaților. Una dintre variantele vehiculate în spațiul public este candidatura lui Mugur Isărescu.

Prezența sa în această ecuație este considerată de unii lideri politici o "soluție de avarie", o figură capabilă să navigheze prin turbulențele economice anticipate pentru anul viitor. Expertiza sa economică, discursul tehnic și ponderat, dar și respectul de care se bucură în rândul majorității partidelor, îl recomandă ca un negociator competent și capabil să explice și să susțină măsuri fiscal-bugetare, chiar și cele mai dure, necesare în contextul actual.

Importanța acestei candidaturi rezidă atât în profilul său, cât și în independența sa politică, un atribut esențial într-un context în care o coaliție viitoare pare dificil de format, fiind puțin probabil ca vreun lider al acesteia să fie acceptat de toți partenerii. O altă opțiune analizată, mai ales în cadrul PNL, este Ilie Bolojan. Candidatura sa beneficiază de declarații de susținere făcute anterior de lideri politici importanți, precum Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, în timpul campaniei electorale.

Cu toate acestea, rezervele există, exprimate cel mai clar de Kelemen Hunor, liderul UDMR, care a subliniat diferența fundamentală dintre rolul de premier și cel de președinte, sugerând că o personalitate mai neutră, precum Teodor Paleologu sau Daniel David (rectorul UBB), ar fi mai potrivită pentru funcția supremă a statului. Acesta a afirmat că "pozițiile de premier și președinte sunt total diferite", pledând pentru un candidat "neutru". Nicușor Dan, propus public de lideri USR și asociații afiliate partidului, reprezintă o altă variantă, cu toate că diferența semnificativă între cele 350.000 de voturi obținute în București și cele cel puțin 5 milioane necesare pentru victorie la nivel național este un impediment major.

Acceptul PSD și PNL pentru candidatura sa pare puțin probabil, constituind cea mai mare provocare. Cu toate acestea, rămâne o posibilitate ca Nicușor Dan să fie candidatul USR și al altor forțe politice, beneficiind eventual de sprijinul PSD și PNL într-un eventual tur al doilea, scenariu nu imposibil, având în vedere dinamica politică actuală. Situația se complică și prin faptul că, în cazul în care PSD va propune un premier, este puțin probabil să mai susțină un candidat prezidențial propriu.

Rezultatele electorale anterioare, atât la prezidențiale, cât și la parlamentare, indică o posibilitate reală de confruntare finală între un candidat euro-atlantist și unul euro-sceptic. Această perspectivă impune o analiză sociologică amănunțită pentru a identifica o formulă acceptabilă pentru majoritatea românilor.

Un aspect crucial, conform unor surse, este legătura directă dintre alegerea candidatului prezidențial și formarea guvernului. Eșecul formării unui guvern ar putea conduce la scenarii alternative, cum ar fi susținerea lui Nicușor Dan sau Elena Lasconi de către USR, în timp ce PSD-PNL-UDMR ar putea opta pentru un candidat din lista celor menționați anterior (Hellvig, Bolojan sau Isărescu).

Decizia finală va fi, așadar, rezultatul unui complex joc politic, cu mai multe scenarii posibile, în funcție de negocieri și de rezultatul sociologic. .