Cercetarea românească, pe ultimul loc în UE în 2023: investiții minime din PIB

Analiza investițiilor în cercetare-dezvoltare (C&D) din România în contextul european relevă o situație îngrijorătoare de subfinanțare cronică. În perioada 2019-2022, ponderea cheltuielilor pentru C&D în PIB a fluctuant insignifiant, între 0,46% și 0,47%, menținându-se practic constantă și în 2023.

Această stagnare contrastantă cu alocarea de resurse în alte sectoare economice ilustrează o prioritizare deficitară a C&D, o situație ironică având în vedere declarațiile oficiale privind promovarea unei „Românii educate”. Comparativ, în prima jumătate a anilor '90, investițiile în C&D au atins un nivel de aproximativ 0,7% din PIB, pentru ca ulterior, între 1999 și 2004, să scadă la 0,3% - 0,4% din PIB.

Doar în anii 2007 (0,51%), 2008 (0,55%) și 2017 (0,51%) s-a depășit pragul de 0,5% din PIB, conform datelor Eurostat analizate de Risco.ro; în rest, perioada 2005-2018 a fost marcată de o subfinanțare persistentă. Această situație plasează România la coada clasamentului european. În 2023, cinci state membre UE au alocat peste 3% din PIB pentru C&D.

Suedia a înregistrat cel mai ridicat procent (3,6%), urmată de Belgia și Austria (3,3% fiecare), Germania și Finlanda (3,1% fiecare). La polul opus, România (0,5%), alături de Malta (0,6%), Cipru (0,7%), Bulgaria și Letonia (0,8% fiecare), se află printre cele cinci țări cu cele mai mici investiții în C&D. Pe ansamblu, Uniunea Europeană a investit 381,4 miliarde de euro în C&D în 2023, o creștere cu 6,7% față de 2022 (357,4 miliarde euro) și cu 57,9% față de 2013 (241,5 miliarde euro).

Cu toate acestea, intensitatea cercetării (cheltuielile pentru C&D ca procent din PIB) a rămas constantă la 2,2% față de 2022, înregistrând o creștere marginală de 0,1 puncte procentuale între 2013 și 2023. Deși 19 țări membre au înregistrat o creștere a intensității cercetării în această perioadă, cu cele mai semnificative progrese în Belgia (1 pp), Polonia (0,7 pp) și Grecia (0,7 pp), România rămâne semnificativ în urma mediei europene.

În 2023, sectorul întreprinderilor comerciale a continuat să domine investițiile în C&D în UE, reprezentând 66% din total (253,1 miliarde euro), urmat de învățământul superior (21%, 81,7 miliarde euro), sectorul guvernamental (11%, 41 miliarde euro) și sectorul privat non-profit (1%, 5,5 miliarde euro). Concluzia este că România necesită o schimbare radicală de paradigmă în ceea ce privește alocarea resurselor pentru cercetare-dezvoltare, pentru a se alinia standardelor europene și a-și asigura o dezvoltare economică sustenabilă. .

Analiza datelor Eurostat, prelucrate de Risco.ro, relevă o realitate îngrijorătoare privind investițiile în cercetare-dezvoltare (C&D) din România în ultimii ani. Între 2019 și 2022, ponderea cheltuielilor pentru C&D în PIB a fluctuat nesemnificativ, între 0,46% și 0,47%, o variație infimă ce denotă o stagnare practic constantă, situație menținută și în 2023.

Această lipsă de progres contrasta puternic cu alocarea de resurse în alte sectoare economice, transformând cercetarea într-o "cenușăreasă" cronic subfinanțată, ironie amără pentru aspirațiile declarate ale unei "Românii educate". Comparativ, în prima parte a anilor '90, procentul din PIB alocat C&D oscila în jurul valorii de 0,7%, pentru ca între 1999 și 2004 să scadă la valori cuprinse între 0,3% și 0,4%.

Doar în anii 2007 (0,51%), 2008 (0,55%) și 2017 (0,51%) s-a depășit pragul de 0,5% din PIB, restul perioadei 2005-2018 rămânând sub acest nivel. Această situație plasează România în coada clasamentului european. În 2023, cinci state membre UE au alocat peste 3% din PIB pentru C&D, Suedia ocupând prima poziție cu 3,6%, urmată de Belgia și Austria (3,3% fiecare), Germania și Finlanda (3,1% fiecare).

La polul opus, România (0,5%), alături de Malta (0,6%), Cipru (0,7%), Bulgaria și Letonia (0,8% fiecare), au înregistrat cele mai mici procente. La nivel european, cheltuielile totale pentru C&D au atins 381,4 miliarde de euro în 2023, o creștere de 6,7% față de 2022 (357,4 miliarde euro) și de 57,9% față de 2013 (241,5 miliarde euro). Cu toate acestea, intensitatea C&D (cheltuielile ca procent din PIB) a rămas constantă la 2,2%, crescând doar cu 0,1 puncte procentuale între 2013 și 2023.

Deși 19 țări din UE au înregistrat creșteri în acest interval, cele mai semnificative au fost în Belgia (1 pp), Polonia (0,7 pp) și Grecia (0,7 pp). Sectorul întreprinderilor comerciale a dominat cheltuielile pentru C&D în 2023, reprezentând 66% (253,1 miliarde euro), urmat de învățământul superior (21%, 81,7 miliarde euro), sectorul guvernamental (11%, 41 miliarde euro) și sectorul privat non-profit (1%, 5,5 miliarde euro).

Contrastul evident între performanța europeană și situația României evidențiază necesitatea unor măsuri urgente și strategice pentru a stimula investițiile în cercetare și a promova dezvoltarea economică durabilă. .

Analiza investițiilor în cercetare-dezvoltare (C&D) în Uniunea Europeană în 2023 relevă o imagine contrastantă a eforturilor depuse de statele membre. În timp ce unele țări au demonstrat un angajament substanțial, alocând resurse importante pentru progresul științific și tehnologic, altele au înregistrat performanțe mult sub media europeană.

Cinci state membre s-au remarcat printr-o alocare a resurselor pentru C&D de peste 3% din PIB, Suedia ocupând prima poziție cu un procent impresionant de 3,6%. Aceasta a fost urmată îndeaproape de Belgia și Austria, cu câte 3,3% din PIB dedicate cercetării și dezvoltării, reflectând o prioritate strategică acordată inovării și competitivității economice.

Germania și Finlanda au completat topul celor cinci țări cu performanțe remarcabile, alocând 3,1% din PIB fiecăreea în acest domeniu. În schimb, cinci state membre au raportat un procent extrem de scăzut al investițiilor în C&D, sub 1% din PIB. România, cu o alocare de doar 0,5%, se situează la coada clasamentului, urmată de Malta (0,6%), Cipru (0,7%), Bulgaria și Letonia (ambele cu 0,8%).

Această discrepanță semnificativă evidențiază necesitatea unor politici publice mai eficiente și a unor investiții substanțiale pentru a stimula inovația și competitivitatea în aceste țări. Diferența considerabilă dintre statele membre subliniază importanța unor politici europene coerente care să sprijine convergența în acest domeniu crucial. La nivel global, Uniunea Europeană a investit în 2023 suma considerabilă de 381,4 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare, o creștere de 6,7% față de anul precedent (357,4 miliarde euro) și de 57,9% față de 2013 (241,5 miliarde euro).

Această evoluție pozitivă reflectă o tendință ascendentă a investițiilor în inovare la nivel european. Cu toate acestea, intensitatea cercetării și dezvoltării, calculată ca procent din PIB, a rămas constantă la 2,2% față de 2022, înregistrând o creștere marginală de doar 0,1 puncte procentuale între 2013 și 2023. Deși creșterea globală a investițiilor este încurajatoare, o analiză mai detaliată dezvăluie o creștere a intensității C&D în 19 state membre în perioada 2013-2023.

Belgia a înregistrat cea mai semnificativă creștere, de 1 punct procentual, urmată de Polonia și Grecia, cu câte 0,7 puncte procentuale fiecare. Această diversitate în evoluția investițiilor evidențiază necesitatea unor strategii adaptate la specificul fiecărei țări. În ceea ce privește distribuția investițiilor pe sectoare, sectorul întreprinderilor comerciale a rămas principalul motor al cheltuielilor pentru C&D, reprezentând 66% din totalul investițiilor UE, adică 253,1 miliarde de euro.

Sectorul învățământului superior a contribuit cu 81,7 miliarde de euro (21%), sectorul guvernamental cu 41,0 miliarde de euro (11%), iar sectorul privat non-profit cu 5,5 miliarde de euro (1%). Această structură a investițiilor reflectă importanța colaborării între sectorul public și cel privat în promovarea cercetării și dezvoltării în Uniunea Europeană. .

Uniunea Europeană a investit în 2023 un total de 381,4 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare (C&D), o creștere semnificativă de 6,7% față de anul precedent (357,4 miliarde euro) și de 57,9% comparativ cu 2013 (241,5 miliarde euro). Această investiție masivă, însă, nu s-a tradus într-o creștere remarcabilă a intensității cercetării, definită ca procent din PIB, care a rămas constantă la 2,2% față de 2022.

Creșterea modestă de 0,1 puncte procentuale înregistrată între 2013 și 2023 evidențiază o nevoie de strategii mai eficiente pentru a stimula inovația la nivelul Uniunii Europene. Analizând distribuția investițiilor pe state membre, observăm o discrepanță considerabilă. În timp ce unele țări au demonstrat un angajament puternic față de C&D, altele au înregistrat performanțe mult sub media europeană.

De exemplu, Germania și Finlanda se situează la mijlocul clasamentului, alocând fiecare 3,1% din PIB pentru cercetare și dezvoltare. La polul opus, cinci state membre au raportat investiții extrem de reduse, sub 1% din PIB: România (0,5%), Malta (0,6%), Cipru (0,7%), Bulgaria (0,8%) și Letonia (0,8%).

Aceste cifre scot în evidență necesitatea unor politici publice robuste, menite să atragă investiții private și să dezvolte infrastructură de cercetare în aceste state. În ceea ce privește distribuția investițiilor pe sectoare, sectorul întreprinderilor comerciale rămâne principalul motor al cercetării și dezvoltării în UE, alocând 253,1 miliarde de euro (66% din total) în 2023. Sectorul învățământului superior contribuie cu 81,7 miliarde de euro (21%), urmat de sectorul guvernamental cu 41,0 miliarde de euro (11%) și sectorul privat non-profit cu 5,5 miliarde de euro (1%).

Această structură evidențiază importanța unei colaborări eficiente între mediul academic, sectorul privat și instituțiile guvernamentale pentru a maximiza impactul investițiilor în C&D și a stimula progresul tehnologic și economic al Uniunii Europene. În final, creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare în 19 țări membre ale UE între 2013 și 2023, cu mențiunea unor creșteri remarcabile în Belgia (1 punct procentual), Polonia (0,7 puncte procentuale) și Grecia (0,7 puncte procentuale), sugerează o tendință pozitivă, dar subliniază, totodată, necesitatea unor eforturi susținute și strategii adaptate la specificul fiecărei țări pentru a asigura o dezvoltare echilibrată și competitivă la nivel european. .

Cheltuielile Uniunii Europene alocate cercetării și dezvoltării au înregistrat o creștere semnificativă în 2023, atingând suma impresionantă de 381,4 miliarde de euro. Această cifră reflectă o majorare cu 6,7% față de anul 2022, când investițiile în acest domeniu se ridicau la 357,4 miliarde de euro, și o creștere și mai substanțială, de 57,9%, comparativ cu anul 2013, când cheltuielile erau de 241,5 miliarde de euro.

Evoluția pozitivă a investițiilor în cercetare și dezvoltare este evidențiată de analiza pe termen lung, arătând o creștere constantă a alocațiilor financiare în ultimul deceniu. Cu toate acestea, intensitatea cercetării și dezvoltării, calculată ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), a rămas relativ constantă în 2023, la nivelul de 2,2%, similar cu anul precedent. Deși această intensitate nu a cunoscut o creștere spectaculoasă, analiza pe termen lung, între 2013 și 2023, relevă o creștere modestă, de 0,1 puncte procentuale.

Această creștere, deși marginală la nivel general, ascunde o dinamică mai complexă la nivel național. De fapt, în 19 state membre ale Uniunii Europene, intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut în perioada analizată. Creșteri remarcabile au fost înregistrate în Belgia (1 punct procentual), Polonia (0,7 puncte procentuale) și Grecia (0,7 puncte procentuale), demonstrând o implicare mai accentuată în cercetare și dezvoltare în aceste țări.

Aceste diferențe evidențiază strategiile variate și eforturile specifice depuse de fiecare stat membru pentru a promova inovația și progresul tehnologic. În ceea ce privește distribuția cheltuielilor pe sectoare, sectorul întreprinderilor comerciale rămâne principalul motor al investițiilor în cercetare și dezvoltare, alocând în 2023 suma de 253,1 miliarde de euro, reprezentând 66% din totalul cheltuielilor UE. Pe locul secund se situează sectorul învățământului superior, cu 81,7 miliarde de euro (21%), urmat de sectorul guvernamental (41,0 miliarde de euro sau 11%) și sectorul privat non-profit (5,5 miliarde de euro sau 1%).

Această structură indică o importantă contribuție a sectorului privat la avansul științific și tehnologic al Uniunii Europene. .