CCR: Ultima opinie înainte de anularea fără precedent a alegerilor prezidențiale

Joi, Curtea Constituțională a României (CCR) a primit patru sesizări solicitând anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale. Această avalanșă de contestații a determinat CCR să emită precizări oficiale.

Solicitările de anulare au provenit din surse diverse și reprezentative: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), o instituție de prestigiu în domeniul științelor politice, a adus argumentele sale în fața CCR. La acestea s-a adăugat Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, o instituție cu o vastă experiență în analiza proceselor politice din România, care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la regularitatea scrutinului.

De asemenea, publicația Calea Europeană, o voce importantă în dezbaterea publică românească, s-a alăturat solicitărilor de anulare. În sfârșit, și candidatul independent Cristian Terheș a depus o sesizare, adăugând astfel o perspectivă distinctă asupra contestațiilor formulate.

Toate aceste sesizări, venite dinspre instituții academice de renume, organizații de cercetare și chiar un candidat prezidențial, subliniază gravitatea problemelor semnalate și necesitatea unei examinări minuțioase din partea CCR înainte de a emite o decizie finală cu privire la validitatea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale. Precizările CCR au venit ca un răspuns direct la această presiune considerabilă exercitată asupra instituției. .

Vineri, la ora 15:00, Curtea Constituțională a României (CCR) a emis un comunicat de presă care a șocat scena politică națională. Invocând articolul 146, litera f din Constituția României, care îi conferă competența de a veghea la respectarea procedurii de alegere a președintelui, CCR a anulat integral procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din 2024.

Această decizie fără precedent, luată în unanimitate în ședința din 6 decembrie 2024, a fost motivată de încălcarea gravă a procedurilor necesare pentru asigurarea unor alegeri libere și corecte. Comunicatul integral al CCR precizează, fără echivoc, anularea procesului electoral bazat pe Hotărârea Guvernului nr.756/2024 (privind stabilirea datei alegerilor) și Hotărârea Guvernului nr.1061/2024 (privind programul calendaristic al alegerilor). În concret, CCR a hotărât următoarele puncte: anularea completă a alegerilor prezidențiale; reluarea integrală a procesului electoral, cu Guvernul având obligația de a stabili o nouă dată pentru scrutin și un nou program calendaristic; caracterul definitiv și general obligatoriu al deciziei, cu publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, și aducerea la cunoștința publică.

Motivațiile complete ale acestei decizii vor fi publicate ulterior, odată cu hotărârea completă în Monitorul Oficial. Impactul deciziei este devastator, mai ales în contextul în care, conform informațiilor furnizate de MAE, până la ora anunțului CCR, peste 33.000 de cetățeni din diaspora (dublu față de prima zi a turului I) își exprimaseră deja votul. Întrebat de jurnaliști despre situația voturilor din diaspora, purtătorul de cuvânt al MAE a declarat că este necesară o decizie a Biroului Electoral Central (BEC) pentru a pune în aplicare hotărârea CCR.

Această declarație evidențiază complexitatea situației și necesitatea unor acțiuni prompte și coordonate ale instituțiilor statului pentru a gestiona consecințele acestei decizii neașteptate și cu implicații majore asupra sistemului electoral românesc. Situația politică generată de decizia CCR este extrem de tensionată, evoluțiile ulterioare fiind monitorizate cu atenție de publicul larg și de experți.

Urmăriți ultimele noutăți pe HOTNEWS.RO. .