Anularea condamnării lui Maricel Păcuraru: Fiica sa, declarații emoționante la Realitatea Plus - „Tatăl meu a stat degeaba în pușcărie”

Decizia Tribunalului București din data de joi, referitoare la condamnarea lui Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus, a generat un nou capitol în acest caz complex. Instanța a anulat sentința penală nr.

1419/20.12.2022, care îl condamnase pe Păcuraru, motivând dezincriminarea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Această dezincriminare se bazează pe interpretarea articolului 26 raportat la articolul 13, alineatul 2, din Legea nr.

78/2000, corelat cu articolele 248 și 248 alineatul 1 din Codul penal din 1969, și cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 din același cod. În esență, Tribunalul a constatat că fapta pentru care a fost condamnat Păcuraru nu mai constituie infracțiune în lumina modificărilor legislative intervenite.

Soluția instanței, conform textului integral al acesteia, menționează explicit: „Solutia pe scurt: În temeiul art. 595 C.proc.pen.

raportat la art. 4 C.pen.

admite cererea privind înlăturarea pedepsei formulată de petentul PĂCURARU MARICEL. Constată că prin sentința penală nr.

1419/20.12.2022 pronunțată de Tribunalul București – s-a constatat ca fiind dezincriminată infracțiunea de complicitate la abuz în serviciul contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.26 rap.

la art. 13 ind.2 din Legea nr.

78/2000 rap. la art.

248, 248 ind. 1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.

41 alin. 2 Cod penal din 1969 pentru care petentul Păcuraru Maricel a fost condamnat (...).

Cu drept de contesta?ie în termen de 3 zile de la comunicare”. Este important de subliniat că, deși condamnarea a fost anulată, decizia Tribunalului București nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 3 zile de la comunicare.

Așadar, procesul nu este încheiat, fiind așteptate eventualele contestații și deciziile ulterioare ale instanțelor superioare. Acest aspect conferă o perspectivă incertă asupra rezultatului final al litigiului. .

Rechizitoriul întocmit de procurori dezvăluie o amplă schemă de fraudă financiară petrecută în anul 2006, implicând conducerea Companiei Naţionale Poşta Română S.A. (CNPR S.A.) şi mai mulţi intermediari.

În centrul acuzaţiilor se află Toader Dan Mihai, preşedintele Consiliului de Administraţie, Lepădatu Emanoil, Director General, Marinescu Andrei, Director Economic Executiv, şi Director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR S.A., acuzaţi de iniţierea şi aprobarea încheierii a şase poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române. Aceste poliţe, care acopereau riscuri precum accidente, boli profesionale şi alte riscuri de sănătate, au fost contractate cu SC Allianz Ţiriac Asigurări, SC Astra Asigurări şi SC Omniasig Vienna Insurance Group.

Procurorii susţin că încheierea acestor contracte a fost realizată cu încălcarea gravă a regulamentelor interne ale CNPR S.A. şi a condiţiilor generale şi specifice ale contractelor de asigurare de viaţă. Prejudiciul estimat în urma acestei activităţi ilegale se ridică la suma uriaşă de 14.387.819,59 lei, echivalentul a aproximativ 4.087.000 de euro, în detrimentul Poştei Române.

Anchetatorii au identificat implicarea unor intermediari fictivi în acest proces: Neculai Pintilie, Daniela Moisă şi Lucian Beşchea, care, potrivit procurorilor, au beneficiat ilegal de un comision total de 6.944.765 de lei pentru rolul lor aparent în intermedierea contractelor. Un alt personaj central în această afacere este Maricel Păcuraru, acuzat de obţinerea unei sume de 6.781.465 lei, provenită din această activitate infracţională. Mai mult decât atât, Păcuraru este acuzat că a folosit 1.741.500 lei din această sumă în scopuri personale, transferând-o către diverse persoane fizice şi juridice, în ciuda cunoaşterii originii ilicite a banilor. Complementar, procurorii susţin că Pintilie, Moisă şi Ditcov, conştienţi de provenienţa ilicită a fondurilor provenite din poliţele de asigurare, au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei şi controlate de Păcuraru suma totală de 12.892.273,86 lei.

Aceşti bani au fost ulterior transferaţi prin diverse metode către terţi, pentru a ascunde originea lor infracţională. În plus, Pintilie şi Moisă sunt acuzaţi de înregistrarea unor cheltuieli fictive, fapt care a dus la sustragere de la plata impozitului pe profit către bugetul de stat, în valoare totală de 2.313.439 lei.

Toate aceste acţiuni constituie, în opinia procurorilor DNA, o infractiune complexă de amploare, cu implicații financiare majore pentru stat și Poșta Română. .